Etichetă: Z

Gheorghe Dincă cere să fie eliberat, susținând că bolile de care suferă nu pot fi tratate în penitenciar. Ce au decis judecătorii, pentru moment

Gheorghe Dincă, supranumit „monstrul din Caracal”, condamnat la 30 de ani de închisoare pentru două omoruri, viol și sechestrare de persoane ar putea ieși din închisoare. Bărbatul, acum în vârstă de 72 de ani, susține că este bolnav și a cerut să îi fie întreruptă pedeapsa, după ce a executat șase ani de închisoare la Penitenciarul Craiova. Potrivit Antena 3, la dispoziția judecătorilor, Dincă a fost dus la Institutul de Medicină Legală și la Spitalul de Urgență pentru analize medicale. Procurorii au dispus efectuarea mai multor expertize, la solicitarea judecătorilor, în ceea ce îl privește pe Dincă, după ce acesta a făcut o cerere în instanță privind întreruperea executării pedepsei. Astfel, Gheorghe Dincă a fost transportat, sub escorta poliției, la Institutul de Medicină Legală din Craiova, dar și la Spitalul Județean din același județ. Medicii i-au făcut mai multe analize și investigații și ei trebuie să spună dacă problemele de sănătate de care suferă pot fi tratate în penitenciar. Gheorghe Dincă În prezent, Gheorghe Dincă execută o pedeapsă de 30 de ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat pentru sechestrarea, violarea și uciderea Alexandrei Măceșanu și Luizei Melencu. Cazul Alexandrei Măceșanu a șocat toată țara. Copila de 15 ani a reușit să sune la 112 și să spună că a fost răpită și violată de un individ. Nu a știut însă să spună unde este ținută, iar până când apelul ei a fost luat în serios de autorități și polițiștii au localizat casa în care era ținută, adolescenta a fost ucisă. În timpul anchetei, autoritățile au descoperit că și Luiza Melencu a fost victima lui Gheorghe Dincă. Deși a recunoscut crimele, la scurt timp după ce a fost arestat, Gheorghe Dincă a susținut ulterior că a făcut confesiunea după ce a fost bătut de polițiști. El a spus că din toate faptele de care este acuzat singura faptă comisă a fost cea de viol, în cazul Alexandrei Măceșanu.

The New York Times:: Trump și Maduro al Venezuelei au discutat despre o posibilă întâlnire în SUA

Președintele american Donald Trump și președintele venezuelean Nicolás Maduro au vorbit telefonic săptămâna trecută, relatează The New York Times (NYT), citând surse. Potrivit ziarului, aceștia au discutat despre o posibilă întâlnire în Statele Unite. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a participat și el la conversație. Potrivit unor surse care au declarat pentru NYT, apelul telefonic a avut loc cu câteva zile înainte ca Departamentul de Stat să desemneze Cartel de los Soles (Cartelul Soarelor) drept organizație teroristă. Autoritățile americane cred că acest cartel de trafic de droguri este condus de Nicolás Maduro. De la începutul lunii septembrie, Statele Unite au vizat nave care, potrivit serviciilor secrete americane, sunt implicate în traficul de droguri. Nicolás Maduro a numit operațiunea americană ilegală și a acuzat Washingtonul că încearcă să răstoarne guvernul venezuelean. La sfârșitul lunii noiembrie, Donald Trump a anunțat că „foarte curând” forțele americane vor începe combaterea traficului de droguri nu doar pe apă, ci și pe uscat. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Pace în Ucraina. Delegația ucraineană ajunge în Florida pentru negocieri cu ginerele lui Trump. Witkoff se întâlnește cu Putin săptămâna viitoare Trump recidivează și jignește o altă jurnalistă. De data asta de la CBS: „Ești proastă?” Ce l-a scos din sărite pe președintele american The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. „Coaliția voinței” a devenit „coaliția celor care așteaptă”

Daniel Băluță: Niciun oraș nu poate să funcționeze fără motorul lui antreprenoriatul

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Daniel Băluță, politician și primar al Sectorului 4 din București, a vorbit despre motorul economic al Capitalei și despre modul în care infrastructura, investițiile și parteneriatele public-private pot transforma Bucureștiul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Daniel Băluță: „Niciun oraș nu poate să funcționeze fără motorul lui și anume antreprenoriatul” Băluță spune că Bucureștiul nu poate funcționa fără antreprenori și că aceștia trebuie sprijiniți prin infrastructură modernă, transport extins și investiții consistente. El afirmă că Primăria are resurse mari, dar insuficient valorificate. „Niciun oraș nu poate să funcționeze fără motorul lui și anume antreprenoriatul. Și acești oameni trebuie sprijiniți prin infrastructură și investițiile pe care Primăria Municipiului București le face, să aducem transportul până la marginea orașului. De asemenea, n-a vorbit nimeni și nu s-a întâmplat niciodată în București un parteneriat public-privat. Primăria Municipiului București are niște resurse incredibile. Are terenuri, are clădiri care astăzi sunt abandonate, realmente. Este o modalitate de a accelera dezvoltarea orașului.”, afirmă invitatul. Clădiri care se prăbușesc și nimănui nu-i pasă de ele Primarul vorbește despre potențialul uriaș al Bucureștiului în zona industrială, de la centre AI și data center-uri, până la unități de producție și start-up-uri. „Și ne oferă posibilitatea să sprijinim, în egală măsură, marile companii, pentru că putem să avem centre AI, data center-uri în acest oraș. Avem niște facilități, mai ales pe partea de energie electrică, ieșite din comun aici, în București. Unități de producție la periferie, cum în centru putem să avem alte start-up-uri pentru micii antreprenori. Lucrurile astea se pot. Avem clădiri care, pur și simplu, se prăbușesc. Nimănui nu-i pasă astăzi de ele, iar ele pot fi valorificate prin acest tip de parteneriat.”, spune politicianul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”

(Ep. 2) Cum a murit industria din sud-estul României. Doctorul inginer Petru Ianc trece pe listă principalele unități industriale închise și explică de ce s-a rupt tot lanțul

Doctor inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, descrie, în exclusivitate pentru Gândul, cum a dispărut, bucată cu bucată industria din sud-estul țării. Acesta enumeră fabricile închise și explică, pe etape, ce a dus la această prăbușire. Buzău: metalurgie, electronică, textile, zahăr, carne „S-a închis Metalurgica Buzău, care era o turnătorie cu prelucrări primare și realiza utilaje agricole. Tot la Buzău, a dispărut și fabrica de zahăr și abatorul regional. E ușor de înțeles că s-au închis din lipsă de materie primă generată de faptul că prin desființarea CAP-urilor și a gospodăriilor de stat, GAS-urilor, gospodăriile individuale care au rezultat din împărțirea pământului nu au mai putut să susțină cu materii prime, fabricația industrială de zahăr, de carne, etc. E valabil și la textile, in, cânepă, lână, pentru că aceste gospodării individuale nu aveau cu ce să lucreze pământul, nu aveau unelte agricole, semințe de calitate și erau decapitalizate, astfel încât era imposibil să achiziționeze utilaje agricole.” Lista continuă cu industria metalurgică și a materialelor de construcții. „S-a închis fabrica de cord metalic, care făcea sârmă pentru diverse utilizări, inclusiv cauciucuri. S-a închis Ductil Steel, care era o fabrică mare ce făcea laminate și sârmă. Era renumită ca furnizoare de materiale pentru construcții: cuie, sârmă, etc.” Textilele au căzut la rând și industria electrotehnică a pierdut un pol important. „S-a închis Textile Buzău, care utiliza materie primă din in, cânepă și lână. De asemenea, s-a închis Contactoare Buzău, unde lucrau peste 1.000 de ingineri în zona electronică și electrotehnică.” Râmnicu Sărat: turnătorie, organe de asamblare, țigarete, reciclare uleiuri „La Râmnicu Sărat s-a închis Turnătoria de fonte, Întreprinderea de Organe de Asamblare,  Fabrica de țigarete și de asemenea Regoil, care recicla uleiuri uzate colectate din zonă.” În județul Vrancea, Focșaniul a pierdut și el piese importante din lanțul industrial. „La Focșani s-a închis Laminorul și Fabrica de confecții.” Tulcea: două fabrici uriașe, esențiale pentru metalurgie „La Tulcea s-au închis două unități industriale uriașe: FEROM  Tulcea, care realiza feroaliaje pentru întreaga industrie siderurgică din România și ALUM Tulcea, care era o verigă importantă pentru fabricația de aluminiu de la Slatina, prelucrând bauxita din import în alumină, materia primă pentru Slatina.” În Brăila, mai multe întreprinderi mari au fost închise sau cu activitate redusă drastic. „S-a închis Laminorul Brăila, Fabrica de celuloză și hârtie, care avea ca materie primă stuful din Delta Dunării. Astăzi, stuful pleacă la export și România importă celuloză. Tot în județul Brăila, a dispărut Fabrica de nivel național care producea conserve de legume. Se numea Zagna Vădeni.” SIDEX Galati – Sursa foto: Mediafax Galațiul, cândva mare pol metalurgic și industrial, apare cu o listă lungă de pierderi. „La Galați s-a închis Laminorul de tablă Nicolae Cristea, TREFO – sârmă laminată, ISCL -sârmă și lanțuri. S-a închis fabrica de confecții și de produse chimice, săpun, detergenți. A dispărut și Abatorul.” În zona Constanța-Năvodari, Petru Ianc menționează dispariția fabricii de îngrășăminte fosfatice de la Năvodari, unitate importantă pentru agricultură. SIDEX Galați, de la zeci de mii de oameni la producție zero „La Galați, SIDEX-ul avea în anul 1989, 36.000 de muncitori. Pe platformă lucrau circa 60.000 și producea circa 8 milioane de tone de oțel. Astăzi, din 2023, nu mai produce nimic sau produce sporadic, inclusiv anul acesta, nu a produs nimic. Capacitatea de producție a SIDEX s-a redus de circa 9 milioane de tone la mai puțin de 2 milioane de tone, iar circa 5.000 de persoane sunt în șomaj. Sunt puține șanse să se reia activitatea.” „În județele Constanța, Tulcea, Galați și Brăila sunt importante șantiere navale. În prezent acestea lucrează la subcapacitate și au nevoie de sprijin pentru continuarea activității.” De ce s-au închis fabricile: motivele, explicate pe etape Petru Ianc apreciază că nu a fost un singur motiv, ci un cumul de factori, în două mari etape: imediat după 1990 și apoi după aderarea la Uniunea Europeană. „Imediat după 1990 s-a renunțat la economia centralizată planificată, care asigura comenzi pentru toată industria, în baza planurilor de dezvoltare pe care le avea România. Odată abandonată economia planificată, multe companii nu au mai avut comenzi. Lipsa de comenzi a fost un motiv important. De asemenea, unitățile industriale care aparțineau fiecare unui minister: Ministerul Metalurgiei, Ministerul Chimiei, Ministerul Agriculturii, etc., care asigurau pe lângă comenzi, capitalul de lucru și principalele operații de comerț, au fost abandonate de către acestea și lipsite de capitalul de lucru. Acesta fiind un alt motiv.” Devalorizarea monedei naționale și concurența produselor de import. „În primii ani după 1990, a avut loc devalorizarea monedei naționale. Ce vindeau astăzi cu banii încasați, mâine nu puteau să reia producția. Decapitalizarea fiind un alt motiv important. Concurența produselor de import a contat foarte mult. România a fost invadată de produse din import, care erau mult mai atractive pentru consumatorul român și în multe cazuri, mai ieftine. Acest fenomen a accentuat pierderea de comenzi, fenomenul fiind mai evident pentru industria de bunuri de consum și alimentară (textile, electronice, etc.)” Pe lângă factorii economici, Petru Ianc semnalează și modul în care au fost conduse întreprinderile. „Înainte de 1990, întreprinderile aveau în principal rolul de producție. După 1990, în cele mai multe cazuri, managerii care asigurau producția au devenit managerii noilor companii, care aveau ca scop principal vânzarea. Acești manageri nu aveau experiența comercială care era vitală în economia de piață. Managementul aprovizionării cu materii prime și al vânzării produselor finite, care înainte era aisgurat de ministere și de întreprinderile de comerț, a revenit acum managerilor neprofesioniști.” INFOGRAFIC. Deficitul comercial a urcat in luna ianuarie, prima dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana – Sursa foto: Mediafax A doua mare etapă de prăbușire vine după aderarea la Uniunea Europeană. „După aderarea la Uniunea Europeană, situația taxelor vamale s-a schimbat radical. Până în 2005, România a avut un sistem vamal propriu, putea să-și pună taxe vamale proprii pentru protejarea fabricației industriei. După aderare, atributul taxelor vamale a revenit Comisiei Europene. Întreaga activitate economică a României a devenit parte integrantă a Uniunii Europene, într-o competiție deschisă cu celelalte

România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave

Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:

România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave

Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum vede Ion Cristoiu TEFELIȘTII francezi că vor face față serviciului militar

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum vor arăta noii recruți ai armatei franceze. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Din câte știi, domnul Emmanuel Macron, protectorul nostru… De fapt, pe noi nu ne conduce Macron, ci șeful de cabinet, că noi suntem mici… ” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum vor arăta viitorii recruți ai armatei franceze. Acesta a început prin a spune că Emmanuel Macron este protectorul nostru. Apoi s-a corectat, cu mențiunea că nu suntem conduși de Macron, ci de șeful cabinetului său. Jurnalistul a dezbătut intens profilul viitorului voluntar al armatei franceze. Acesta susține că Generația Z nu are capacitatea de a fi într-o armată. „Din câte știi, domnul Emmanuel Macron, protectorul nostru… De fapt, pe noi nu ne conduce Macron, ci șeful de cabinet, că noi suntem mici… Mă rog, am exagerat. Bun, el a hotărât ca să se apere de ruși, să-i formeze, să facă voluntariatul ăla. Deci avem, nu noi, tineri francezi. Ai văzut? Ai fost la Paris. Ce vor face ei? În prima lună vor dobândi spiritul de disciplină. Omul ăsta e normal? Cunoști generația Z, este prin cafenele, cu trotinete. Așa, mai departe… Se vor forma să mânuiască armele, așa… Vor învăța să bată pasul, pasul de defilare. Da, fac pasul și bat. Nu mai știu, am uitat că am făcut armata de mult. Așa, se vor obișnui să cânte împreună. Păi asta știu de la concerte. Pe la asta, adică o să cânte acum cântece de cătănie? Da a zis și se vor obișnui cu ritualurile care hrănesc fraternitate forțelor noastre. Lumea se prăbușește, se schimbă, iar ăsta bate câmpii. După nouă luni, așa, fii atent aici, vor fi inserați în trei arme, pământ, aer, marină, ca soldat. Acum, serios întreb, oamenii ăștia sunt normali? Ei nu cunosc generația asta? Păi ăștia sunt… Ai văzut vreodată vreun tefelist? Dimineața am această imagine cu cafeaua. Când se vor trezi dimineața la armată, vor merge cu cafeaua și cu croissantul în mână. Păi cum fac ei pasul de defilare așa?”, a explicat jurnalistul.

The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă

„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA):  Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de

Creierul copiilor începe să funcționeze în ritm de TikTok. Psihologul Keren Rosner explică, în exclusivitate pentru Gândul, ce efecte negative au clipurile scurte asupra celor mici

Expunerea constantă la videoclipuri scurte de tip TikTok, Reels și Shorts modifică modul în care funcționează creierul copiilor. Un studiu amplu, publicat de American Psychological Association arată o degradare a atenției, a funcțiilor cognitive și a sănătății emoționale.  Studiul a inclus aproape 100.000 de participanți și cercetătorii transmit un mesaj ferm: creierul copiilor începe să se formeze după logica platformelor de video scurt, nu după nevoile activităților lente, precum cititul, concentrarea sau învățarea. Sursa foto: Profimedia Datele studiului arată că: atenția scade semnificativ controlul emoțional devine tot mai slab reacțiile întârzie capacitatea de a duce la capăt o sarcină se reduce vizibil lectura și învățarea devin dificil de susținut Contactat în exclusivitate de Gândul, psihologul Keren Rosner a oferit răspunsuri clare despre acest caz. „Conceptul TikTok este proiectat pentru a capta atenția prin acest timp scurt în care sunt imagini dinamice, cu recompense rapide sub formă de aprecieri, comentarii, o stare de bine dată de ceva amuzant sau de ceva interesant. Deci pot să fie, pe de o parte, o sursă de divertisment pe care copilul o caută. Poate să fie aparent o modalitate de a-și dezvolta creativitatea, însă utilizarea excesivă poate să influențeze modul în care, într-adevăr, va funcționa creierul copiilor,” a declarat aceasta.  Principalele efecte negative sunt: atenție redusă și scoruri mai slabe la testele cognitive autocontrol scăzut și comportament impulsiv hiperstimulare senzorială, care face temele și cititul și pară „inacceptabil de lente” creșterea anxietății, a singurătății și a problemelor cu somnul imagini de sine distorsionate „Atunci când copiii sunt lăsați devreme în fața ecranelor și aleg această formă de a-și petrece timpul, dificultățile care pot să apară sunt menținerea atenției pe activități lente sau complexe, nu mai au capacitatea să rămână atenți, răbdarea lor se reduce semnificativ și devin mai frustrați,” a continuat psihologul. De ce sunt clipurile scurte atât de dăunătoare? Platformele funcționează pe un mecanism fix: ritm rapid stimuli vizuali și auditivi puternici recompensă imediată (dopamină) recomandări infinite fără pauză Această structură duce la obșinuința creierului, care începe să prefere doar stimuli puternici, iar activitățile lente devin „plictisitoare”. „O altă problemă este legată de autocontrol. Copilul care utilizează excesiv TikTok, are autocontrolul foarte scăzut. Observ frecvent în cabinet copii care sunt foarte irascibili, nervoși și deja obosiți, pentru că lipsa somnului este o consecință directă a folosirii excesive a telefonului. Și atunci, din acest stres, copilul devine rebel, se retrage, mănâncă excesiv, este dezordonat și are un comportament compulsiv,” a afirmat Keren Rosner.  Sursa foto: Profimedia „Părinții trebuie să fie un model pentru copiii lor” În materie de soluții, psihologul le cere părinților să fie cei care au grijă de felul în care copiii lor se raportează la telefon și la rețelele sociale. „În primul rând, părinții trebuie să fie un model pentru copiii lor și să nu folosească la rândul lor excesiv tableta și telefonul. Am observat foarte mulți părinți care dau telefonul copiilor la vârste foarte mici, ceea ce e un lucru foarte grav. Până la 2 ani trebuie evitat orice fel de ecran. Părinții trebuie să fie grijulii și să le ofere variante, astfel încât copiii să știe să facă și alte lucruri și să nu fie tentați să ceară telefonul de fiecare dată când se plictisesc.” „Brain rot” nu mai este o metaforă În 2024, termenul „brain rot” (putrezirea creierului) a devenit cuvântul anului în Oxford Dictionary. Până recent, descria în mod metaforic degradarea stării mentale în urma consumului excesiv de conținut online. Și alte studii anterioare au ajuns la concluzii similare. Mai multe cercetări din 2023 au arătat un răspuns de dopamină mult mai intens la „scroll” decât la activități obișnuite. Analize neuroimagistice din 2022, realizate în China, au arătat modificări în cortexul prefrontal la adolescenții consumatori de videoclipuri scurte. Un alt experiment care avea în vedere memoria prospectivă a demonstrat că pauzele frecvente de „scroll” reduc capacitatea de a continua o sarcină după întrerupere. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ:

Ion Cristoiu: Avem 2 posibilități – regimul comunist era criminal, dar Nicușor a beneficiat de privilegii, ori n-a fost regim CRIMINAL

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre declarația lui Nicușor Dan referitoare la regimul comunist. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Pentru că nu poți să faci o facultate și dacă o faci de inginerie așa, ce dracului, aia agrotehnică și să spui asemenea prostie. Marius Tucă, chiar sunt doctor în regimul comunist.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre declarația lui Nicușor Dan referitoare la regimul comunist. Acesta a început prin a spune că trebuie luate în calcul nuanțele discursului lui Dan. Nicușor, susține analistul, s-a născut dintr-o mamă contabilă și un tată muncitor. Cu o familie fără avere excepțională, Dan a reușit să ajungă la două olimpiade internaționale. Cristoiu lansează două ipoteze. Ori a fost Nicușor colaborator cu un sistem criminal, ori nu a fost un sistem criminal per total. „Ăsta pare făcut de Blandiana. Da, Blandiana, în ultima parte, că nu mai e așa mare poetă. Hai să facem pe logică. Da? Deci nu e fără nuanțe. Regimul comunist tot a fost un regim criminal. Biografia domnului Nicușor Dan este așa: mama, contabilă, tata muncitor. 1969. În acest regim criminal, el s-a născut în 1969. În acest regim criminal un fiu de muncitor, de muncitor, da, nu de om cu avere. Face liceu, când termină, nu e trimis să spele vase, nu, face liceu și apoi participă la două olimpiade internaționale de matematică, una la Havana și una în Australia. Și atunci întrebarea mea este următoarea dacă e regim criminal, el zice că regimul criminal, eu vin și fac nuanțe, că el n-ar ști să facă. Avem două posibilități: sau regimul era criminal și el a fost colaborator al securității sau al regimului, de a putut să se ducă la olimpiadă. Că regimul criminal spune nu vrem, domnule, pe ăsta nu. O fi el bun, dar nu ne interesează. Deci regimul criminal nu se preocupa de valoarea lui. Sau n-a fost regim criminal. Are un talent extraordinar. Eu cred că nici n-a făcut facultate. Pentru că nu poți să faci o facultate și dacă o faci de inginerie așa, ce dracului, aia agrotehnică și să spui asemenea prostie. Marius Tucă, chiar sunt doctor în regimul comunist. În primul rând, eu am înțeles. Tanti asta care vorbește, a mai intervenit o dată. Ea este agenta păduchelui ăla…”, a explicat jurnalistul.