Asocierea turco-bulgară rămâne câștigătoare pentru M4 Gara de Nord – Progresul. Contractul ar putea fi semnat săptămâna viitoare
Asocierea turco-bulagară Dogus Insaa Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – Jp Group JSC este câștigătoare la licitația pentru prima secțiune a Magistralei de metrou M4 Gara de Nord – Gara Progresu, transmite Economedia. Potrivit legislației, autoritatea contractantă e obligată să semneze contractul. Există însă posibilitatea ca turcii de la Gulermak să conteste decizia CNSC și la Curtea de Apel București. Autoritățile ar urma să semneze contractul cu Dogus – Trace, având în vedere că există riscul de a pierde finanțarea, dacă ar aștepta o eventuală decizie a Curții de Apel. Contractul ar urma să fie semnat marțea viitoare la Gara de Nord, stația de unde pornește magistrala M4 în prezent, mai precizează sursa citată. Primăria Sectorului 4 a atribuit la final de august contractele pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni ale Magistralei de metrou Gara de Nord – Gara Progresu, diametrala Nord – Sud a Bucureștiului. M4 Gara de Nord – Gara Progresu include 14 stații, valoarea celor două contracte fiind de peste 2 miliarde de euro. Pentru cea de-a doua secțiune, de la Eroii Revoluției la Gara Progresul, contractul a fost câștigat de o asociere condusă de compania românească Erbașu (Construcții Erbașu SA – Concelex – Bogart). La lansarea licitației pentru M4, primarul Daniel Băluță anunța obținerea unei finanțări europene nerambursabile integrale pentru contract: „E o activitate complexă, de proiectare pentru că sunt 14 stații. Am depus solicitarea de finanțare, estimăm între 30 și 40 de zile să semnăm contractul de finanțare de 2,5 miliarde euro, poate e cea mai mai mare investiție din București din ultimii ani, iar gradul de finanțare este de 100 %”, afirma Daniel Băluță. Termenul de execuție pentru cele 14 stații este de 60 de luni. Câștigătorul/câștigătorii acestei proceduri va/vor avea la dispoziție un termen de opt luni pentru derularea primei faze de proiectare, astfel încât construcția efectivă să poată fi demarată cât mai rapid posibil. Ulterior, într-un interval de maximum 60 de luni, vor fi realizate, în paralel, pe tronsoane clar definite, atât procedurile de proiectare, cât și cele de construire. Potrivit studiilor de specialitate deja întocmite, traseul noii linii de metrou M4 va avea un număr de 14 stații, ce vor fi amenajate pe o lungime totală de aproximativ 11 kilometri, între stația Gara de Nord 2 și stația Gara Progresul, și care va traversa teritoriul sectoarelor 1, 4 și 5, precum și al comunei Jilava din județul Ilfov. Astfel, trenul de metrou va pleca de la Gara de Nord, pe strada Gării de Nord, va parcurge intersecția cu strada Berzei, strada Vasile Pârvan, strada Bogdan Petriceicu Hașdeu, va trece prin fața Hotelului Marriott, pe Calea 13 Septembrie, pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, pe Șoseaua Viilor. Va ajunge în intersecția de la Eroii Revoluției, va continua pe Șoseaua Giurgiului, iar la intersecția cu strada Bercenarului, va urma strada care duce la Gara Progresul și va ajunge cu ultima stație în fața Gării Progresul. De aici, trenul se va retrage într-un depou nou și modern, ce va fi deservit de o parcare park&ride, transmite Primăria Sectorului 4. Metroul va fi extins către Mogoșoaia. Un kilometru de linie va costa 85 de milioane de euro Asocierea Dogus-Trace câștigă prima secțiune a M4, cu o ofertă cu 100 milioane € mai mică față de Gulermark Primarul Daniel Băluță, noi vești despre Magistrala 4 de METROU: „Vom semna contractul de proiectare și execuție”
Bolojan se laudă cu un eșec: Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2% / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat
Premierul Ilie Bolojan a publicat, pe pagina de Facebook, o informare legată de creșterea încasărilor la bugetul de stat. Prim-ministrul laudă majorarea veniturilor la bugetul de stat, însă nu spune că inflația a fost de 10%. Cu alte cuvinte, prețurile au crescut cu 10% și asta înseamnă că încasările din TVA trebuie să crească, fără niciun efort suplimentar, cu același ritm. Or, cu o creștere de încasări de TVA de 9,2% și o inflație de 9,9%, guvernul, în termeni practici, a încasat mai puțin. „Execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului: deficitul scade, încasările din TVA cresc constant. Deficitul bugetar este în octombrie de 5,72%, față 6,22% în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea cu 0,5% reprezintă jumătate de miliard de lei. Veniturile bugetului general au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% față de anul anterior. Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine. Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Creșterea a fost constantă, iar luna octombrie a marcat un vârf în valoare de 13,6 mld lei”, a scris premierul Bolojan, joi, pe Facebook. Ce înseamnă încasările de TVA mai mici decât inflația Un succes al încasărilor de TVA trebuie să fie o creștere nu egală, ci mai mare decât inflația. De exemplu, dacă un produs costă 100 de lei, statul încasează, doar din TVA, 21 de lei. Dacă produsul se scumpește cu 10%, automat statul va încasa 21% din 110 lei, adică 23,1 lei. Dacă acel produs s-a scumpit, totuși, tot cu 10%, iar statul a încasat numai 22 de lei în loc de 23,1 lei, înseamnă că ANAF a eșuat în colectarea de TVA. Exact acest lucru s-a întâmplat în primele 10 luni ale anului 2025. Inflația, așa cum arată Institutul Național de Statistică (INS) a fost de 9,9%, iar creșterea încasărilor din TVA de 9,2%. Undeva, pe drum, statul nu a reușit să colecteze nici măcar scumpirile de la raft. Dar consumatorii nu au plătit mai puțin. Că dacă statul a încasat 22 de lei la un produs care s-a scumpit cu 10% și a ajuns 110 lei, consumatorul final a plătit tot prețul de 110 lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere
Guvernul a selectat joi, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Instituția va fi condusă de Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, iar în funcțiile de vicepreședinți au fost numiți Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu, fost CEO al Blue Air. Deși recrutarea la Hidroelectrica a eșuat, compania clujeană ARC Consulting a reușit să rezolve recrutarea la AMEPIP. Gândul a scris despre compania în cauză că are zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hdiroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este insituția din „centrul guvernului” care urmărește aplicarea regulilor de guvernanță corporativă la întreprinderile publice și monitorizează performanța acestora. Numirile la super agenția care controlează companiile de stat din România vin pe fondul presiunii de a închide un jalon din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Comisia Europeană a achitat doar 1,279 mld. euro din cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, iar 869 mil. euro sunt suspendate de la plată. Guvernul are timp la dispoziție să ia măsurile necesare până vineri, 28 noiembrie, pentru a recupera acești bani. Din suma oprită de la plată, 330 mil. euro sunt suspendate pentru că nu au fost selectați noii șefi ai AMEPIP, conform normelor solicitate de CE. Cum arată noua conducere AMEPIP Președinte a fost numită Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, care a ocupat anterior funcția de Head of Unit la departamentul Grant Management & Amendments Coordination din cadrul European Research Council Executiv Agency. Unul dintre cei doi vicepreședinți este economista Oana-Mihaela Petrescu care a deținut funcții de conducere la Blue Air din 2018 până în 2022. Al doilea vicepreședinte este Bogdan-Codruț Stănescu, care a avut mai multe funcții în structurile de stat. Ultima funcție deținută a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Acesta a fost director timp de 6 ani, până când a fost demis în primăvara aceasta, la solicitarea ministerului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72. mil lei după achiziția unor măști. RECOMANDAREA AUTORULUI: Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia Eșec la recrutarea șefilor Hidroelectrica. Gândul a dezvăluit că recrutarea capilor Hidro, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, a fost lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul
Video exclusiv | Radu Dinescu, UNTRR: Avem nevoie de autostrăzi, dar și de parcări pentru camioane
România nu are nevoie doar de autostrăzi și de drumuri expres pentru ca transportatorii să poată avea un randament la nivelul colegilor lor din vest. România are nevoie și de parcări unde șoferii de camion să fie în siguranță. Declarația a fost făcută de Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). „Când vorbim de autostrăzi, să știți că avem nevoie și de parcări pentru că șoferii profesioniști după ce conduc nouă ore cu pauză la ora și jumătate, de 45 de minute, au nevoie să se și odihnească”, afirmă Radu Dinescu. „Să se odihnească și nu să devină paznici ai vehiculului” Iar „a se odihni” nu este similar cu „a sta de pază”, în accepțiunea oficialului transportatorilor. „Ar trebui să abă locuri special amenajate în care chiar să poată să facă lucrul ăsta, să se odihnească și nu să devină paznici ai vehiculului și să păzească vehiculul sau marfa și pe ei, să nu se fure ceva sau să se întâmple ceva neplăcut”, a evidențiat Radu Dinescu, secretarul general UNTRR. Întreaga poziție exprimată de Radu Dinescu, în ceea ce privește infrastructura rutieră și nevoile transportatorilor, poate fi urmărită AICI. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”
Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău
Deficitul bugetar a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, în aplauzele Comisiei Europene, care a suspendat procedura de deficit excesiv pentru statele membre UE, inclusiv pentru România. „În primul rând este vorba de scăderea deficitului înregistrat față de anul trecut, față de deficitul lunii octombrie 2024, unde aveam un 6,2%. În luna octombrie a acestui an execuția înregistrează un deficit de 5,7%”, a spus, joi, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Este, cu siguranță, bine că a scăzut deficitul bugetar ca pondere în PIB. Numai că datoria generată de acest deficit nu se plătește cu procente din PIB. Se plătește cu miliarde de lei din banii contribuabililor. Așa că, la o privire mai atentă, deficitul bugetar este același, în cifre absolute: 109 mld. lei în ian.-oct. 2024 și 109 mld. lei în ian.-oct. 2025. Așadar, deficitul ca procent din PIB a scăzut, dar deficitul bugetar în miliarde de lei a rămas la fel. Care este explicația? Cheia este la creșterea economică. Cele 109 mld. lei se raportează, în 2024, la un PIB de 1759 mld. lei. În 2025, cele 109 mld. lei se raportează la un PIB de 1.902 mld. lei. Așa se face că deficitul bugetar din primele 10 luni din 2024 era de 6,2% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2025 era de 5,7% din PIB. Sursa: INS. Nu este nimic rău ca deficitul bugetar să scadă cu ajutorul creșterii economice, adică prin creșterea PIB. De fapt, asta înseamnă expansiunea economiei: creșterea indicatorului „Produsul Intern Brut”, care înseamnă valoarea adăugată dintr-o economie într-un an. Valoarea adăugată este, practic, ce se adaugă prin prelucrarea materiei prime. Doar că există un asterisc: PIB-ul din 2025 nu a crescut ca urmare a creșterii consumului sau investițiilor, decât marginal. PIB-ul a crescut, mai ales („datorită” pentru guvern, „din cauza” pentru populație) pe baza inflației. Evoluția inflației în ultimele 12 luni. Sursa: INS. Pentru că, simplu spus, creșterea PIB = creșterea activității reale a economiei + inflație. Or, când creșterea activității economice este în marja de eroare (+0,3%), singurul lucru care a umflat PIB-ul a fost inflația. Cu alte cuvinte, guvernul poate mulțumi creșterii prețurilor din mai multe perspective: a crescut PIB-ul, a crescut încasările din TVA la stat și a scăzut deficitul bugetar. Pe de altă parte, omul care plătește prețurile mărite nu are niciun motiv să fie fericit de „scăderea” deficitului bugetar.
Pas decisiv în procesul de aderare la OCDE
România a primit al 17-lea aviz din cele 25 necesare aderării la OCDE, anunţă secretarul de stat în MAE Luca Niculescu. Avizul Grupului de lucru al OCDE vizează combaterea mitei în operațiunile economice internaționale și este un pas decisiv în procesul de aderare la Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică. Obținerea avizului formal reprezintă un semnal puternic privind angajamentul României în consolidarea integrității și a luptei împotriva corupției la nivel internațional. Evaluarea adoptată la 22 octombrie 2025 arată că România îndeplinește standardele internaționale în prevenirea și combaterea corupției care implică funcționari publici străini. Recomandarea privind resursele umane, financiare și de formare profesională este pe deplin îndeplinită ”Al 17-lea capitol încheiat în drumul către OCDE. Ţara noastră a mai făcut un pas semnificativ : am primit Avizul Formal al Grupului de lucru pentru combaterea mitei în operaţiunile economice internaţionale”, anunţă pe Facebook Luca Niculescu (foto), Coordonator Naţional pentru procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Pe de altă parte, acest rezultat a fost posibil datorită eforturilor susținute ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în strânsă colaborare cu Ministerul Justiției. DNA a avut un rol important în implementarea recomandărilor OCDE, anunță instituția. Una dintre cele mai importante recomandări – cea privind resursele umane, financiare și de formare profesională – a fost considerată pe deplin îndeplinită. OCDE laudă capacitatea DNA de a desfășura investigații eficiente în cazurile de mituire străină Totodată, evaluarea OCDE recunoaște progresele României și în celelalte recomandări aflate în curs de implementare, rezultate obținute prin aceeași colaborare instituțională. În baza noii legislații (Legea nr. 319/2024, modificată prin Legea nr. 156/2025), DNA are competență exclusivă pentru investigarea mitei oferite funcționarilor publici străini și a infracțiunilor conexe, precum spălarea banilor sau falsul în înscrisuri. În 2025, DNA a continuat investigarea unui caz reprezentativ de mită transnațională, încadrat potrivit noilor prevederi legale și inclus de OCDE în matricea de cazuri relevante. OCDE a evidențiat capacitatea DNA de a desfășura investigații eficiente în cazurile de mituire străină și de a coopera cu autorități din alte state. În egală măsură, România a fost remarcată pentru implicarea activă în mecanismele internaționale de evaluare, prin participarea la examinarea altor state parte la Convenție. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Suntem cu un pas mai aproape de OCDE. Nicușor Dan: „România a făcut încă un pas decisiv spre aderare” Ilie Bolojan a anunțat intrarea României în ultima etapă din procesul de ADERARE la OCDE. Ce obiectiv de finalizare și-a propus Guvernul
Școli și gospodării cu toaleta în curte, case fără un duș sau mașină de spălat. Gândul prezintă o analiză a României profunde, fără acces la apă și canalizare, condiții de bază pentru igienă. Cum stau vecinii la aceste capitole
În timp ce țările din Uniunea Europeană își propun să reducă poluarea și să îmbunătățească serviciile pentru oameni, România încă se confruntă cu decalajele mari. Populația nu are acces la apă curentă, stațiile de epurare sunt insuficiente, iar finanțările abia acoperă nevoile minime ale românilor. Germania, Polonia, Ungaria și Bulgaria au peste 95% din populație conectată la sistemul de alimentare cu apă, iar la noi încă există oameni fără acces la apă potabilă. Anul trecut, 77,6% din locuitorii României erau conectați la sistemul public de alimentare cu apă, arată datele celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS). Apoximativ jumătate din populația rurală nu are acces la apă curentă și încă e nevoită să apeleze la găleți pentru a scoate apă din fântâni. Când vine vorba de sistemul de canalizare, în 2024, doar 60,7% din populația României era conectată la canalizare și restul de aproape 40%, majoritar din rural, nu este racordată. La nivelul regiunilor de dezvoltare, în 2024, cel mai mare procent din populație conectat la sistemul public de alimentare cu apă s-a înregistrat în regiunea București Ilfov (97,9%), urmată de regiunea Sud-Est (89,8%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (53,6%) și Sud-Muntenia (70,7%). România are cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare din UE De asmenea, în 2024, 1 din 4 români nu avea acces la sistemul public de alimentare cu apă și doar 40% dintre români aveau acces la canalizare, iar calitatea apei era una deplorabilă. În mediul rural, accesul la aceste servicii era și mai redus, 59% dintre locuitorii de la sate nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordați la rețelele publice de canalizare. Deși situația s-a îmbunătățit ușor în ultimii ani, România înregistrează în continuare cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările Uniunii Europene. În UE, rata medie de conectare la rețelele publice cu apă depăștește 94%, iar la sistemele de canalizare 81%. Mai mult de atât, anul trecut, aproximativ 1.900 de școli și grădinițe, 16% din totalul clădirilor de învățământ din România, nu aveau acces la apă curentă. Dintre școlile care nu erau racordate la o sursă autorizată de alimentare cu apă, 94% erau situate în mediul rural. De asemenea, la nivel național, 4.200 de școli nu aveau grupuri sanitare în interiorul clădirii. Stațiile de epurare din România sunt prea mici și ineficiente România rămâne codașă la epurarea apelor uzate pentru că operatorii nu au resurse iar sistemul este greu de coordonat și imposibil de eficientizat. Alte state europene precum Ungaria Polonia și Germania, ne depășesc când vine vorba de tratarea apelor uzate. În România, doar 30,7% din apa uzată domestic este tratată, față de 99,1% în Germania, 79,3% în Polonia și 72,2% în Ungaria. Țara noastră alături de Bulgaria se află la capătul clasamentului european când vine vorba de numărul de stații de epurare raportat la populație și la eficiența tratamentului apelor uzate, conform normelor Uniunii Europene. România are aproximativ 750 de stații de epurare funcționale, multe dintre ele în proces de modernizare, 998 de stații de tratare a apei și 2,459 de stații de dezinfectare, conform unui raport publicat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Pubilce (ANRSC). Țara noastră se află în spatele Germaniei, Poloniei și Ungariei, care au infrastructură dezvoltată și un număr semnificativ mai mare de stații de epurare, cu rate de conectare a populației care depășesc 85%. Diferența majoră nu e doar în numărul de stații, ci și în capacitatea și gradul de tratare pe care le oferă. Aceste țări folosesc tratare terțiară avansată în majoritatea cazurilor, în timp ce România și Bulgaria folosesc stații nemodernizate. Germania este lider când vine vorba de numărul de stații de epurare și conduce detașat topul cu aproximativ 10.000 de unități, urmată de Polonia cu peste 8.000. Inclusiv vecinii maghiari ne-au depășit, Ungaria are peste 4.500 de stații de epurare care acoperă nevoile pentru aproximativ 88% din populația țării. România are prea puțină rețea de canalizare pentru prea multă populație Când vine vorba de lungimea rețelei de canalizare, zonele urbane din România au o densitate comparabilă cu cea europeană, doar că lipsa rețelelor din mediul rural trage în jos media națională. Conform datelor cele mai recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS), lungimea totală a rețelei publice de canalizare din România era de aproximativ 57.300 de kilometri, adică aproximativ 3 kilomentri pentru 1.000 de locuitori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca niciodată, nu se aude nicio promisiune, nu se dezbate niciun proiect În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor
Stocurile de gaze au scăzut dramatic în UE, față de anul trecut. Care este situația României
Stocurile de gaze ale Uniunii Europene sunt în mod semnificativ mai reduse faţă de anul 2024, potrivit datelor publicate pe platforma AGSI a Gas Infrastructure Europe (GIE). La data de 24 noiembrie 2025, raportul https://agsi.gie.eu arăta că depozitele din UE însumau 892,39 TWh, ceea ce înseamnă un grad de umplere de 78,14%, în timp ce pe 24 noiembrie 2024 nivelul era de 1.006,58 TWh, cu un grad de umplere de 87,70%. Diferenţa de peste 114 TWh indică o scădere a volumelor totale disponibile înainte de intrarea în vârful sezonului de iarnă. Germania înregistrează cel mai mare declin al stocurilor de gaze Conform datelor AGSI, Germania – cel mai mare operator de depozite din UE – înregistrează o scădere importantă: 175,75 TWh la 24 noiembrie 2025, faţă de 232,56 TWh în aceeaşi zi din 2024. Gradul de umplere a coborât de la 92,47% la 69,98%, ceea ce reprezintă una dintre cele mai abrupte reduceri procentuale din UE. Scăderi importante apar şi în: Olanda (de la 109,99 TWh la 97,79 TWh), Ungaria (de la 56,58 TWh la 45,59 TWh), Austria (de la 91,81 TWh la 80,48 TWh), Spania (de la 34,05 TWh la 29,95 TWh). În mai multe dintre aceste state, scăderea procentuală depăşeşte 10 puncte. România printre statele care prezintă o creștere, în privința stocurilor de gaze România este una dintre puţinele ţări care prezintă o creştere atât ca volum, cât şi ca procent de umplere, respectiv 31,56 TWh în 2025, faţă de 30,27 TWh în 2024. În procente, gradul de umplere urcă de la 89,39% la 93,21%. O evoluţie favorabilă se observă şi în cazul Franţei, unde, deşi volumul scade uşor, procentul de umplere urcă la 87,27%. Nivelurile mai reduse pot influenţa piaţa gazelor în lunile de iarnă Depozitele subterane de gaze reprezintă un element cheie al securităţii energetice europene în perioada de iarnă. Scăderea de aproape 10 puncte procentuale a gradului de umplere faţă de anul trecut poate genera presiuni suplimentare asupra pieţei în cazul unor episoade de frig intens sau al unor perturbări de aprovizionare. Potrivit GIE, platforma AGSI acoperă 100% din capacitatea tehnică de stocare din UE, datele fiind actualizate zilnic şi utilizate ca reper de industrie şi autorităţi. Foto: Envato Recomandarea autorului: Cum reduci FACTURA la căldură iarna și să menții temperatura constantă în locuință. De ce nu e bine să închizi centrala când ești plecat de acasă Distrigaz Sud taie gazul. Aproape 130 de consumatori din Sectorul 5 al Capitalei rămân fără gaze naturale Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor: taxe uriașe, TVA dublu și facturi mai mari la întreținere
Sorin Grindeanu consideră că majorarea TVA-ului a fost o greșeală: „Încasările nu au fost pe măsura creșterii acestor cote”
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că, „la prima vedere”, majorarea TVA de la 19% la 21% pare să fi fost o greșeală, în contextul în care încasările bugetare nu ar reflecta creșterea cotei fiscale, transmite Mediafax. Grindeanu a făcut aceste afirmații, după ce a solicitat o analiză amplă la nivelul partidului privind impactul modificărilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan în 2025. Potrivit lui Grindeanu, în interiorul PSD există opinii divergente: unele voci susțin că măririle de taxe au avut un impact pozitiv asupra colectării, în timp ce altele indică faptul că încasările din TVA nu au crescut proporțional cu noile cote. „Chiar dacă am crescut TVA-ul, încasările nu au fost pe măsura creșterii acestor cote”, a explicat liderul PSD, subliniind necesitatea unei evaluări obiective. Întrebat direct dacă majorarea TVA a fost o greșeală, Grindeanu a răspuns: „La prima vedere așa pare.” Explicațiile Ministerului Finanțelor privind evoluția încasărilor după majorarea TVA 2025 Ministerul Finanțelor a anunțat luni că încasările din TVA pentru perioada iulie–septembrie au însumat 35,48 miliarde lei, din totalul de 94,75 miliarde lei colectate în primele nouă luni ale anului 2025. Instituția susține, însă, că fluctuațiile din septembrie nu indică o deteriorare a colectării, ci sunt rezultatul unor factori economici previzibili. Potrivit ministerului, există două cauze majore pentru care creșterea TVA la 21% nu se regăsește integral în încasările din septembrie: Efectul comportamental al „cumpărăturilor anticipate” – companiile și retailerii au vândut masiv în iulie, înainte de majorarea TVA, ceea ce a mutat o parte importantă a încasărilor în luna august, dar încă la nivelul vechii cote de 19%. Sezonalitatea lunii august, lună cu activitate economică redusă, care se reflectă în încasările din septembrie. În plus, septembrie este o lună cu rambursări ridicate de TVA, ceea ce reduce netul colectat. Ministerul precizează că evoluția încasărilor din lunile următoare va reveni pe un trend ascendent, pe fondul reluării activității economice și reducerii distorsiunilor generate de schimbarea cotei de TVA. O analiză completă, susțin oficialii, trebuie raportată la intervale similare din anii precedenți pentru rezultate obiective. Recomandarea autorului: Liderii coaliției au scurtat lista de excepții la legea privind cumulul pensie-salariu. Cine dispare din listă Ion Cristoiu: „Mă așteptam ca Ludovic Orban să fie alungat pentru că Sorin Grindeanu s-a supărat foarte tare pe campania dusă împotriva PSD-ului” Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Gândul a avut dreptate. Firma care construiește turnurile de lux Elie Saab, deținute de Metropolitan, a cerut intrarea în concordat preventiv
Așa cum publicația Gândul a relatat, încă din 2023, firma de proiectare deținută de dezvoltatorul Metropolitan Group care construiește un proiect de lux ce urma să poarte numele renumitului creator de modă Elie Saab, a cerut deschiderea procedurii de concordat preventiv, transmite Economica.ro. Class Enterprise Invest a cerut deschiderea procedurii de concordat preventiv. Informația a fost publicată prima dată de Supervizor.ro. La termenul din 21 noiembrie, instanța a decis amânarea cauzei pentru data de 5 decembrie, „pentru ca debitorul să depună la dosarul cauzei situația anuală financiară pentru anul 2024 și balanțele de verificare pentru ultimele șase luni și extrase de carte funciară privind toate bunurile imobile deținute de societatea debitoare și note scrise”, se arată în motivarea instanței. În plus, Libra Internet Bank apare ca petent în acest dosar. Firma este deținută de Daniel-Ionel Drăgulin și Radu Hergehlijiu, în procente egale, potrivit Termene.ro. În 2024 a marcat afaceri de 19,6 milioane de lei, în scădere cu 53% față de anul precedent și a marcat un profit de 247.000 de lei, în creștere cu 15%. Metropolitan Group, care a construit peste 4.000 de locuințe low-cost în București, a anunțat în urmă cu trei ani colaborarea cu renumitul creator de modă Elie Saab și spunea că se așteaptă la vânzări de 200 de milioane de euro. La momentul anunțului alături de creatorul de modă Elie Saab (foto), proiectul se afla în construcție, pe strada Danielopolu nr. 90, iar finalizarea era programată pentru primul trimestru din 2024, dată fiind ulterior modificată pentru 2025. Anterior acestui plan, Metropolitan avea gândit pentru acest teren proiectul Crown Towers, cu 230 de apartamente. Acuzații grave la adresa afaceriștilor care conduc grupul Metropolitan În martie, 2023, Gândul scria cum proiectul imobiliar, prezentat cu mare fast, intrase într-o fază de blocaj, ce prevesteau un eșec inevitabil. Grupul internațional de modă Haute Couture Elie Saab – deținut de celebrul designer de origine libaneză Elie Saab – și dezvoltatorul imobiliar Metropolitan, controlat de oamenii de afaceri Dan Drăgulin și Robertino Georgescu, acuzați că au deversat dejecții în rețeaua de apă potabilă de la Popești-Leordeni, în anul 2011 – s-au asociat pentru a lansa mult-lăudatul proiect rezidențial Elie Saab Towers. Termenul limită pentru finalizarea turnurilor de lux era 2024. Reporterii Gândul au găsit o priveliște dezolantă pe șantier În 2023, Gândul a luat pulsul șantierului unde se desfășurau lucrările pentru proiectul ”Eli Saab Towers”, iar atmosfera era cel puțin descurajatoare, în contextul în care termenul de finalizare era fixat pentru primul trimestru al anului 2024. Șantierul ”Elie Saab Towers” părea mai degrabă ca o platformă abandonat temporară, cu o singură macara tronând, nemișcată, deasupra întregului decor scheletic. Reporterii nu au găsit nimic din agitația specifică marilor șantiere, iar structura turnurilor de lux, anunțate cu atâta pompă, așteptau, și atunci, , declanșarea lucrărilor de amploare promise. După dezvăluirile Gândul, Ministerul Muncii oprește mutarea direcțiilor pentru Tineret și Familie în clădirea cu bulină roșie. Se caută urgent un nou sediu, după expirarea chiriei în decembrie A fost votată “LEGEA NORDIS” care modifică AVANSUL MINIM pentru ACHIZIȚIA de locuințe. Ce problemă rezolvă și cum e văzută de experții imobiliari Românii se înghesuie la licitațiile organizate de ANAF, unde pot găsi case, apartamente și mașini cu prețuri de până la 50% mai mici decât pe piață