Bolojan refuză să explice restanțele către olimpici

Premierul demis Ilie Bolojan a evitat, luni, să răspundă unei întrebări privind restanșele pe care statul român le-ar avea față de sportivii care onțin medalii la marile competiții internaționale. Întrebarea a venit în contextul performanțelor obținute de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris. Cele două medalii de aur cucerite de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris a readus în discuția publică faptul că statul român are restanțe financiare la sportivii cu performanțe majore, în ultimii doi ani. Bolojan nu a comentat restanțele, afirmând că România trebuie să asigure condiții pentru sportul de masă și cel de performanță. Loading … „Cred că România trebuie să asigure condiții cât mai bune atât pentru sportul de masă, dar și pentru sportul de performanță. Și, așa cum v-am spus, am prioritizat lucrările care erau într-o fază avansată. De asemenea, atunci când pot fi acordate premii sau bonificații pentru sportivii care performează din bugetele care sunt alocate pentru această destinație, întotdeauna s-au făcut aceste alocări”, a explicat premierul demis. David Popovici este iarăși campion european în probele de 100 și 200 metri liber, după performanțe senzaționale în bazinul în care se desfășoară Europenele de Natație de la Paris. Câţi bani a câştigat David Popovici la Paris Sportivul legitimat la CS Dinamo București a dat o mică lovitură financiară în bazinul din capitala Franței și va avea de încasat o sumă uriașă. Pentru cele două medalii de aur câștigate în cadrul acestei competiții, David Popovici poate ajunge la încasări de aproximativ 70.000 de euro.
Criză energetică: Trei pensionari reangajați la Rovinari

Închiderea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, la doar două săptămâni după suspendarea activității de la Unitatea 1, a dus la punerea completă în funcțiune a Termocentralei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, astfel încât să fie asigurat necesarul de energie la nivel național. Trei pensionari au fost chemați de acasă pentru a se asigura că centrala din județul Gorj operează, în parametri optimi, la capacitate maximă. Gândul a luat legătura cu președintele executiv al Sindicatului Mine Energie Oltenia (SMEO), Jan Popescu, și a aflat detalii exclusive despre procedura de suplimentare a energiei cu ajutorul centralelor pe cărbune. Centrala de la Rovinari funcționează cu toate cele trei grupuri energetice pentru prima dată în istorie Președintele executiv al sindicatului din Oltenia spune că, la momentul actual, sucursala Electrocentralei Rovinari are toate cele trei grupuri energetice în funcțiune. Este vorba de o premieră în istoria centralei, care, de obicei, în funcție de directivele pe care le primește de la Dispeceratul Energetic Național, operează fie cu unul, fie cu două grupuri energertice. „Până acum, Electrocentrala Rovinari nu a funcționat niciodată cu trei grupuri energetice simultan. Din momentul în care am aflat că vom fi nevoiți să funcționăm cu trei, am decis să aducem de la pensie trei colegi care au o calificare mai bună decât meseriile clasice de lăcătuș, electrician, sudor și așa mai departe. Li s-au făcut contracte pe o perioadă determinată de 30 de zile”, spune Jan Popescu. „Doar trei colegi au răspuns invitației, din respect și bun simț față de cel care i-a chemat” „Am luat legătura cu mai mulți dintre foștii colegi cu care am lucrat. Din ce am înțeles, unii nu au vrut să vină. Până la urmă, trei colegi au fost de acord să ne dea o mână de ajutor în privința asta. Totul s-a bazat pe bunul simț față de cel care i-a chemat, domnul inginer-șef. Cu dumnealui au lucrat 20-30 de ani și, bineînțeles, au un respect deosebit față de persoana sa”, explică directorul executiv SMEO. Cu ce se ocupă un „tablotar”? / „Are un salariu mai mare decât salariul mediu net” Directorul executiv SMEO a refuzat să dezvăluie identitatea celor trei pensionari care au fost nevoiți să se întoarcă la muncă, fără acordul preliminar al acestora. Totuși, a confirmat că este vorba de trei persoane, cu vârste cuprinse între 52 și 55 de ani. „Un tablotar este un operator de comandă. Așa îi spunem noi, în breaslă. Practic, el gestionează activitatea din mijlocul centralei. Este o muncă grea, foarte solicitantă, într-un mediu toxic. Din acest motiv, persoanele care ocupă o astfel de funcție ies la pensie foarte devreme. În general, au salarii mari. Mai mari decât salariul mediu net în România”, afirmă Jan Popescu.
Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele

Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Nicușor Dan, invitat la dialog de mediul de afaceri și societatea civilă. 20 de organizații cer o întâlnire cu președintele

20 de organizații din mediul de afaceri, patronal și sindical, din mediul academic și societatea civilă îi cer președintelui Nicușor Dan să se întâlnească cu reprezentanții lor pentru a discuta problemele economice și sociale cu care se confruntă România. Întâlnirea ar putea avea loc la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României, în perioada 1–4 septembrie. Inițiativa vine după Forumul de la Neptun de săptămâna aceasta și pune pe agenda președintelui teme precum formarea unui Guvern deplin funcțional, predictibilitatea fiscală, protejarea investițiilor și a locurilor de muncă și consolidarea diplomației economice într-un document numit Declarația de la Neptun. Loading … Semnatarii reprezintă milioane de angajați și sute de mii de companii Semnatarii îi cer lui Nicușor Dan să își folosească rolul constituțional de mediator pentru deblocarea situației politice și susțin că deteriorarea nivelului de trai și presiunile asupra companiilor și angajaților impun măsuri rapide.Printre inițiatorii demersului se numără Camera de Comerț și Industrie a României, Blocul Național Sindical (BNS), Cartel Alfa, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Academia Română și InfoCons. Organizațiile afirmă că, prin structurile pe care le reprezintă, reunesc sute de mii de companii, milioane de angajați și profesioniști din mai multe domenii. Mediul de afaceri cere dialog pentru depășirea blocajului politic Mediul de afaceri cere intervenția președintelui pentru deblocarea situației politice Una dintre principalele teme propuse pentru întâlnirea cu Nicușor Dan este formarea și funcționarea deplină a Guvernului. De asemenea, semnatarii îi cer președintelui să își exercite prerogativele constituționale de mediator și garant al Constituției și să faciliteze un dialog între forțele politice și instituțiile statului, în vederea depășirii blocajului decizional. „România are nevoie urgentă de stabilitate politică și de un Guvern deplin funcțional, capabil să ia decizii”, susțin organizațiile în invitație. În opinia acestora, instabilitatea politică are efecte directe asupra economiei și societății, motiv pentru care sunt necesare măsuri concrete și rapide. Predictibilitate fiscală și protejarea locurilor de muncă Un alt subiect central este stabilitatea economică și fiscală. Organizațiile solicită discutarea măsurilor care pot asigura predictibilitate pentru companii, protejarea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, acestea atrag atenția asupra presiunilor asupra nivelului de trai și asupra riscurilor pentru coeziunea socială. „Deteriorarea nivelului de trai, presiunea asupra locurilor de muncă și vulnerabilitățile sociale nu mai permit amânarea unor măsuri concrete”, se arată în document. Diplomația economică și susținerea companiilor pe piețe externe Pe agenda propusă pentru întâlnirea cu președintele se află și politica externă, văzută din perspectiva dezvoltării economice. Organizațiile cer regândirea politicii externe în sprijinul companiilor românești, prin consolidarea diplomației economice și sprijinirea firmelor care vor să intre pe piețe din afara Uniunii Europene. Obiectivul ar fi creșterea competitivității companiilor românești și diversificarea oportunităților de export. Un alt subiect propus este relația statului român cu românii aflați în afara țării. Semnatarii cer o abordare instituțională mai coerentă și mecanisme mai eficiente de dialog, sprijin și reprezentare pentru cetățenii români care locuiesc sau muncesc în străinătate. „Nu este o întâlnire protocolară” În invitație, organizațiile insistă că nu urmăresc o întâlnire formală, ci un dialog direct cu șeful statului. „Organizațiile semnatare nu vă solicită o întâlnire protocolară. Vă solicită un dialog direct cu societatea pe care o reprezintă”, se arată în document. Semnatarii susțin că mediul economic, angajații, antreprenorii, universitățile, profesioniștii și societatea civilă trebuie să fie consultați în contextul actual. Întâlnirea este propusă pentru intervalul 1–4 septembrie 2026, la sediul CCIR, iar data și ora urmează să fie stabilite în funcție de agenda prezidențială. Cine semnează invitația Lista organizațiilor care au semnat demersul cuprinde: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) Federația Națională a Producătorilor din Agricultură (PRO AGRO) Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL) Asociația Română a Apei (ARA) Asociația Profesională COGEN România Asociația Forestierilor din România (ASFOR) Asociația Forța Fermierilor Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR) Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) Blocul Național Sindical (BNS) Confederația Sindicală Națională Meridian Academia Română Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) Asociația de Protecția Consumatorilor InfoCons Federația Națională a Părinților – EDUPART Asociația Culturală „Nicolae Voiculeț” Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani” Organizațiile spun că întâlnirea cu președintele ar trebui să reprezinte primul pas pentru un dialog direct, „fără intermediari și fără filtre”, între Administrația Prezidențială și reprezentanții mediului economic și social.
Război în Ucraina, ziua 1.635. UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/Kievul ia la țintă Crimeea

Războiul din Ucraina a intrat luni, 17 august 2026, în a 1635-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Uniunea Europeană intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în lunile următoare, a declarat șefa politicii externe, Kaja Kallas. Loading … „Sancțiunile au costat deja foarte mult Rusia” „Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt. Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni. În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede. Ucraina a atacat Crimeea Marina ucraineană a atacat, în weekend, pozițiile sistemului rusesc de rachete de coastă Bastion din peninsula Crimeea. De la această bază Rusia lansează rachete supersonice și hipersonice, informează EFE. Marina ucraineană a relatat pe Telegram că, în urma atacului, „Rusia a suferit pierderi semnificative de armament și personal”. De asemenea, Statul Major General ucrainean a raportat că forțele sale au atacat un hub al unității de rachete rusești și un pod feroviar în zona Svitlodolinske, din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia. Podul este folosit de forțele ruse pentru reaprovizionare logistică militară și transport de personal. Separat, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a atacat două fabrici militare din Kiev, una producând componente pentru rachete, iar cealaltă, piese pentru drone de atac. Este vorba despre Fire Point, o companie privată ucraineană înființată la începutul războiului, care produce componente, precum și încărcături explozive și combustibili solizi pentru rachetele de croazieră Flamingo.
Culturile de pepeni verzi și galbeni se strică pe câmpuri

În comuna Călărași, din Dolj, fermierii au început să abandoneze culturile, după ce prețurile au scăzut, iar cumpărătorii sunt tot mai puțini. În aceste condiții, continuarea irigațiilor a devenit o cheltuială greu de susținut, mai ales din cauza prețului ridicat al combustibilului și a costurilor generate de criza energetică. Prețul pepenilor și al legumelor a scăzut atât de mult încât, pentru unii fermieri, nici măcar recoltarea nu mai este rentabilă. Costurile cu forța de muncă ajung să fie mai mari decât banii pe care îi pot obține din vânzare producției. În piețe, fermierii spun că întâietate au samsarii, care ajung să vândă marfa la prețuri de câteva ori mai mari. Loading … La vânzarea en-gros, pepenii se dau cu aproximativ 50 de bani pe kilogram, în timp ce pentru vinete fermierii primesc în jur de un leu pe kilogram. Situația este la fel de complicată și în cazul culturilor de legume. Ardeii, vinetele și roșiile ajung să se strice pe câmp, deoarece temperaturile sunt ridicate. Lucian Urucu, fermier din comuna Călărași, Dolj, a cultivat vinete pe o suprafață de 20 de ari. După câteva recoltări, canicula a început să afecteze plantele, iar o parte dintre vinete s-au stricat. Fermierul a decis să renunțe la cultură, chiar dacă printre cele rămase se mai găsesc vinete care ar putea fi comercializate. Tot în comuna Călărași sunt culturi întregi abandonate pe câmpuri. Pepenii și legumele zac în arșită, iar în perioada următoare fermierii vor fi nevoiți să le distrugă și să încorporeze culturile pentru a elibera terenurile.
Foști ambasadori SUA cer retragerea vizei lui George Simion

Un articol de opinie publicat în cotidianul israelian Jerusalem Post, semnat de un grup format din doi foști ambasadori ai SUA în România, un fost guvernator american, fostul ambasador al Belgiei și un jurnalist român, ridică o întrebare pentru Washington: de ce liderul AUR, George Simion, continuă să beneficieze de privilegiul unei vize americane, având în vedere asocierile sale politice și retorica partidului pe care îl conduce? Semnatarii articolului de opinie sunt Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, foști ambasadori ai SUA în România, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman. Potrivit autorilor analizei, America înțelege un adevăr fundamental: antisemitismul nu este o simplă opinie politică, ci o ideologie distructivă. Istoria a demonstrat că extremismul devine periculos cu mult înainte de a se transforma în violență fizică, începând mereu cu scuze, cuvinte și disponibilitatea de a tolera idei inacceptabile. Contradicțiile discursului pro-american: Opoziția față de trupele SUA și interdicțiile externe În ciuda eforturilor intense ale lui George Simion de a se prezenta drept un politician pro-american și aliniat mișcării conservatoare MAGA, autorii subliniază că multe dintre pozițiile sale sugerează exact contrariul. Retorica sa a reflectat frecvent narațiuni favorabile Kremlinului, scriu autorii, evitând o condamnare clară a agresiunii ruse împotriva Ucrainei și a crimelor împotriva civililor. Mai mult, Simion s-a poziționat împotriva măsurilor care ar fi permis autorităților române să intercepteze dronele rusești ce încălcau spațiul aerian național. La aceste elemente, Jerusalem Post adaugă interdicțiile de intrare pe care George Simion le are în Republica Moldova și Ucraina. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a acuzat public faptul că liderul AUR ar servi interesele Rusiei, un fapt care pune sub semnul întrebării eticheta de „pro-american” pe care politicianul și-o arogă, conform autorilor. Umbra lui Călin Georgescu și normalizarea discursului extremist Dincolo de politica externă, îngrijorările internaționale, prin prisma articolului din Jerusalem Post, vizează tolerarea sau chiar promovarea în interiorul AUR a unor persoane care au elogiat figuri legate de trecutul fascist și antisemit al României. Analiza menționează cazul senatorului Sorin Lavric, lider de rang înalt în partid, criticat pentru retorica sa considerată revizionistă, pentru elogiile aduse unor figuri ale Mișcării Legionare și pentru atacurile la adresa lui Elie Wiesel. Autorii analizei cred că cel mai îngrijorător aspect este sprijinul constant și neîngrădit pe care George Simion i-l oferă lui Călin Georgescu. Deși Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii români pentru promovarea ideologiei fasciste și constituirea unei organizații antisemite, Simion l-a apărat public. Oportunism politic: Atacurile la adresa lui Donald Trump, șterse din discurs Analiza vorbește și despre discrepanțe majore în discursul extern al lui Călin Georgescu. Deși recent a încercat să se profileze drept un aliat al lui Donald Trump și al lui JD Vance, autorii spun că declarațiile sale din vara anului 2024 arătau cu totul altceva. La acea vreme, Georgescu a catalogat tentativa de asasinare a lui Donald Trump drept o „lovitură de PR de la Hollywood”, a susținut că liderul american este slăbit politic și s-a referit la actualul vicepreședinte american, JD Vance, drept „un virus” în politica mondială. Această schimbare radicală de discurs este văzută de autorii analizei drept o dovadă clară de oportunism politic, nicidecum o aliniere ideologică autentică.
Bulgaria, lider mondial la stocarea energiei în baterii

Bulgaria a urcat pe primul loc la nivel mondial după capacitatea noilor baterii de a muta energia solară din orele de zi către intervalele în care soarele nu mai produce electricitate. Potrivit celui mai recent raport Ember, noile sisteme instalate în 2025 ar putea transfera, teoretic, 77% din producția solară suplimentară către alte ore ale zilei. Bulgaria a ajuns de la zero la 8,6 GWh în câțiva ani Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei a avut loc într-un ritm rapid. În 2024, Bulgaria nu dispunea practic de capacități de acest tip. În 2025, în țară au fost instalați aproximativ 3 GWh de capacitate de stocare. Până în mai 2026, capacitatea instalată a ajuns la 8,6 GWh, potrivit raportului Ember. Think tank internațional specializat în analiza sectorului energetic a atribuit această evoluție finanțărilor acordate de stat și procedurilor mai simple pentru autorizarea proiectelor. Extinderea capacității de stocare ar urma să continue până în 2030. Potrivit raportului, Bulgaria poate transfera către alte intervale orare aproximativ 77% din noua producție solară zilnică. Chile ajunge la 76%, iar Australia la aproximativ 60%. Energia produsă ziua ajunge la consumatori și după apus În prima jumătate a anului 2023, energia solară nu contribuia la acoperirea consumului de electricitate în timpul serii. Trei ani mai târziu, energia solară stocată în baterii a asigurat, în medie, 24% din necesarul de electricitate al Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. Pentru intervalul 19:00-07:00, energia solară stocată și livrată ulterior a reprezentat aproximativ 10% din consum. Potrivit Ember, dintre piețele analizate, Bulgaria a trecut prin cea mai amplă transformare. O parte importantă din creșterea producției fotovoltaice poate fi folosită acum și după apus. Kostantsa Rangelova, analist al piețelor globale de electricitate în cadrul Ember și autoarea raportului, susține că energia solară ieftină produsă în timpul zilei schimbă rețelele electrice din întreaga lume. Bateriile au devenit suficient de ieftine și performante pentru a permite o nouă etapă de dezvoltare a energiei solare, potrivit știripesurse. California și Chile folosesc tot mai mult energia solară după lăsarea serii În California, combinația dintre producția solară și baterii a asigurat peste 25% din necesarul de electricitate între orele 19:00 și 21:00, în prima jumătate a anului. În perioada corespunzătoare din 2023, procentul era de numai 6,8%. În Chile, sistemele de stocare permit energiei solare să asigure peste 10% din consumul de electricitate în timpul serii și până aproape de miezul nopții. Uniunea Europeană rămâne sub media mondială La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea bateriilor nu ține încă pasul cu piețele aflate în fruntea clasamentului. Statele membre au instalat în 2025 o capacitate de stocare de 27 GWh, suficientă pentru transferul către alte ore a aproximativ 16% din noua producție solară zilnică. Media mondială este de 18%. Perspectivele indică o creștere a capacităților în următorii ani. Scenariile operatorilor europeni de transport al electricității arată că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în Uniunea Europeană ar putea deveni de patru ori mai mare. România își crește producția de energie regenerabilă, dar stocarea rămâne o provocare-cheie pentru sistemul energetic În timp ce Bulgaria a accelerat investițiile în baterii pentru stocarea energiei, România a înregistrat o creștere a producției de energie din surse regenerabile, însă dezvoltarea capacităților de stocare rămâne o etapă importantă pentru echilibrarea și flexibilizarea sistemului energetic. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, instalațiile fotovoltaice din România au produs 2,212 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, cu 584,3 milioane kWh mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Și producția centralelor eoliene a crescut. Acestea au furnizat aproximativ 3,019 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh peste nivelul raportat în perioada ianuarie–mai 2025. În total, resursele de energie electrică ale României au ajuns la 29,207 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele arată o contribuție tot mai importantă a surselor regenerabile la sistemul energetic, în timp ce extinderea capacităților de stocare rămâne esențială pentru integrarea eficientă a producției variabile din surse solare și eoliene. Loading …
Cum se comportă Nicușor Dan în vizitele la rudele din Făgăraș

Președintele României, Nicușor Dan, păstrează o legătură strânsă cu familia sa din zona Făgărașului și după preluarea mandatului de la Cotroceni. Verișoara șefului statului a relatat cum decurg vizitele acestuia în mijlocul rudelor sale din Ileni, subliniind că funcția înaltă în stat nu i-a alterat deloc caracterul și modestia, conform România TV. „Nu l-a schimbat funcția. A rămas exact la fel” Deși agenda prezidențială este una extrem de încărcată, Nicușor Dan profită de orice scurtă ocazie ca să revină în zona natală. Verișoara sa a explicat, într-un interviu acordat postului România TV, că președintele a rămas același om simplu pe care îl cunoaște din copilărie. „La fel ca întotdeauna, uman, exact, nu s-a schimbat absolut deloc, nu l-a schimbat funcția. Deci a rămas exact la fel cum îl știam de când eram mică”, a declarat femeia. Ea a adăugat că, deși timpul nu îi mai permite șefului statului să petreacă perioade lungi în zonă, fiecare moment liber este dedicat familiei: „Cât poate, puțin, bineînțeles, timpul nu mai permite să stea foarte mult pe aici, dar când are ocazia, da, vine la fiecare dintre noi”. Agitație și bucurie în curtea familiei: „Se joacă, se distrează foarte bine” Vizitele în comuna Ileni sunt cu atât mai animate cu cât Nicușor Dan este mereu însoțit de soție și de copii. Prezența celor mici aduce multă energie și bucurie în gospodărie. „Vine cu familia, 100%, și cu copiii, da. Mai ales că avem și noi copiii mici, se joacă, se distrează foarte bine aici, la Ileni. Vă dați seama, toți copiii mici în curte… a fost un pic de agitație. Dar plăcută, bineînțeles. Revederea tot timpul e bună”, a povestit ruda președintelui. Ce mănâncă șeful statului când merge în locurile natale În ceea ce privește preferințele culinare, verișoara lui Nicușor Dan a dezvăluit că rudele îi pregătesc mâncăruri tradiționale locale. Șeful statului se bucură de preparate simple și evită meniurile sofisticate. „Toată lumea pregătește chestii locale, supă cu tăiței și așa mai departe, bet nu are preferințe speciale. Este modest în continuare”, a adăugat verișoara acestuia. Sărbătoare în familie de Sfânta Maria Cu ocazia sărbătorii de Sfânta Maria, președintele a ales să nu meargă nici anul acesta la Ziua Marinei și a participat dimineața la slujba de la Mănăstirea Dejani, iar seara și-a vizitat rudele, inclusiv pe mătușa sa, Maria, sora mamei sale. Îmbrăcat lejer, într-o ținută de vară, Nicușor Dan a interacționat cu oamenii locului, copiii din cartier fiind extrem de curioși să îl vadă și să se fotografieze cu el.
Călin Georgescu răbufnește pe tema crizei din energie

Călin Georgescu, candidatul suveranist care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, a lansat un atac dur la adresa modului în care autoritățile gestionează resursele de apă și energie ale României, numind situația o „acțiune anti-românească”. În paralel, vizitele sale recente la lăcașurile de cult au fost aspru criticate de ministrul Dragoș Pîslaru, care l-a acuzat de ipocrizie și l-a comparat cu președintele Nicușor Dan. Prezent la Mănăstirea Brâncoveni, Călin Georgescu a susținut un discurs în care a subliniat că România este o țară binecuvântată cu resurse naturale uriașe, dar care suferă din cauza deciziilor luate de conducători contrar intereselor naționale. „Deci nu știu ce voi face, dar știu sigur ce nu voi face. Nu voi fura și nu voi trăda. O țară care își asigură hrana, își protejează apa și își produce energie nu va fi niciodată îngenuncheată de nimeni. Proiectul apă, hrană, energie nu a fost o pomană electorală, ci a fost arhitectura libertății poporului român”, a declarat Georgescu. Fostul candidat prezidențial a criticat dur managementul apelor și politicile de taxare din sectorul energetic: „Dumnezeu ne-a binecuvântat și a dat acestei țări 35% din bazinul Dunării, 20% din bazinul hidrografic al Europei și peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei. Nu seceta ne lasă fără apă. Înecăm țara când plouă, vărsăm surplusul în mare și apoi declarăm criză suprataxând poporul român. Asta nu mai este nici incompetență și nici hoție, este acțiune anti-românească. Dunărea trebuie abordată pe ansamblu, nu pe segmente”. Dragoș Pîslaru critică vizele lui Călin Georgescu la Mănăstiri Ministrul Dragoş Pîslaru a comentat despre vizitele facute la manastirii de liderii politici în cadrul unei intervenții la postul B1 TV. Dragoș Pîslaru a făcut o distincție tranșantă între modul în care se raportează la credință Călin Georgescu și președintele Nicușor Dan. „Diferența fundamentală între cei doi este că președintele țării chiar este creștin ortodox. Una este să fii practicant și să te duci la mănăstire pentru că faci asta de mult timp. Alta este să ai idei despre energie și spiritualitate și să păcălești credincioșii adevărați”, a explicat ministrul. Potrivit lui Pîslaru, Călin Georgescu ar promova, de fapt, o filieră spirituală diferită de ortodoxia tradițională, bazată pe referiri la concepte de „energie” și pe un „folclor legendar” pe care le consideră străine de dogma creștină. În concluzie, ministrul a catalogat gesturile lui Georgescu drept „fățărnicie”, afirmând că acestea reprezintă „o chestiune de ipocrizie majoră” și „strict o chestiune în căutare de voturi”, în timp ce atitudinea președintelui Nicușor Dan față de religie este una autentică și personală.