Etichetă: Z

Recomandări de vacanță din partea Liei Olguța Vasilescu pentru turismul de aventură. Ce destinații oferăOltenia

Lia Olguța Vasilescu recomandă iubitorilor de turism de aventură o zonă din Mehedinți cu formațiuni carstice spectaculoase și obiective naturale mai puțin obișnuite. Pe lista primarului PSD al Craiovei se află Peștera Topolnița și comuna Ponoarele, unde turiștii pot descoperi Podul lui Dumnezeu, Lacul Fantomă și Pădurea de lilieci.  Loading … „Dacă practici turismul de aventură, Peștera Topolnița, din Mehedinți, este locul perfect! Nu rata nici comuna Ponoarele unde sunt Podul lui Dumnezeu, singurul pod natural deschis circulației rutiere, Lacul Fantomă sau Pădurea liliecilor. Visit Oltenia!”, scrie edilul Craiovei pe Facebook. Ce este Podul lui Dumnezeu din zona Ponoarele În nordul județului Mehedinți, zona Ponoarele concentrează mai multe obiective naturale într-un areal restrâns. Podul lui Dumnezeu este o arcadă de calcar formată prin prăbușirea tavanului unei peșteri și reprezintă un pasaj natural pe care se desfășoară încă trafic rutier. Complexul carstic include și Peștera Ponoare, câmpuri de lapiezuri și lacurile Zătonul Mare și Mic. Rezervația de liliac de la Ponoare, spectaculoasă primăvara Pentru cei interesați de speologie și aventură, Peștera Topolnița este una dintre principalele atracții ale zonei. Peștera face parte dintr-un sistem carstic spectaculos, iar accesul este unul special: surse turistice locale precizează că vizitarea se face organizat și cu echipament adecvat. În apropiere se află și rezervația de liliac de la Ponoare, o zonă de aproximativ 20 de hectare, cunoscută pentru înflorirea spectaculoasă din primăvară. Destinații spectaculoase în Oltenia De la Dunăre și Cazanele Porților de Fier până la peisajele montane din Gorj și Vâlcea, Oltenia are o ofertă care poate susține mai multe tipuri de turism: aventură și speologie, drumeții, turism cultural și religios, dar și turism balnear. Regiunea are mii de monumente istorice și un patrimoniu natural bogat, însă autoritățile și studiile regionale indică de ani buni aceeași problemă: resursele sunt numeroase, dar încă insuficient valorificate turistic. Regiunea combină Munții Vâlcan, Parâng și Căpățânii, defileuri, peșteri, chei și cascade cu zona Dunării și peisajele din Porțile de Fier. În Gorj și Vâlcea, turismul montan poate fi completat de patrimoniul cultural — de la ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu și mănăstirile istorice până la arhitectura tradițională — iar Vâlcea adaugă un important segment balnear, cu stațiuni precum Călimănești-Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora.

Fată de 13 ani, salvată din largul mării la Eforie Nord

O adolescentă în vârstă de 13 ani, din Pitești, a fost salvată la limită din apele mării, în stațiunea Eforie Nord. Minora a fost trasă în larg de valurile și curenții puternici în timp ce se afla pe un colac gonflabil, fiind recuperată în siguranță de salvamari cu ajutorul unui jet-ski. Intervenție contra cronometru pe o mare agitată Incidentul ar fi putut avea un final dramatic, în condițiile în care minora se afla singură pe plajă în momentul în care s-a aventurat în mare. În doar câteva clipe, curenții puternici au împins-o rapid spre larg, punându-i viața în pericol. Salvamarii aflați de serviciu pe plaja din Eforie Nord au observat imediat situația de urgență și au acționat prompt. Aceștia au lansat la apă un jet-ski, reușind să ajungă la minoră înainte ca situația să devină tragică și au adus-o în siguranță la mal. Imediat după operațiunea de salvare, autoritățile au identificat-o și au contactat de urgență părinții adolescentei pentru a-i informa cu privire la incidentul grav. Steagul roșu este arborat: Scăldatul, strict interzis În contextul acestui eveniment, salvamarii trag un nou semnal de alarmă extrem de sever către toți turiștii prezenți pe litoralul românesc. Pe plajă este arborat steagul roșu, ceea ce înseamnă că scăldatul este strict interzis din cauza mării periculoase. Echipele de salvare avertizează din nou populația să nu intre în apă și să evite sub orice formă utilizarea obiectelor gonflabile – precum colace sau saltele –, deoarece acestea oferă o falsă senzație de siguranță și pot fi purtate de vânt și curenți spre larg în doar câteva secunde. Mai mult, părinții sunt sfătuiți insistent să își supravegheze copiii în permanență și să nu îi lase nesupravegheați în apropierea apei.

Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an.  Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.

Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane

În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.

Motorina se ieftinește cu 68 de bani la miezul nopții

http://ieftinire-motorina-reducere-acciza-bogdan-ivanȘoferii vor plăti mai puțin pentru carburant începând de la miezul nopții. Motorina se va ieftini cu 68 de bani pe litru, ca urmare a reducerii accizei, a anunțat sâmbătă fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Cu această ocazie, reprezentantul PSD a subliniat că măsura este menită să protejeze puterea de cumpărare a populației și a lansat un atac direct la adresa premierului demis Ilie Bolojan. Efect imediat la pompă pentru șoferi Bogdan Ivan a explicat, prin intermediul unui mesaj publicat pe Facebook, că noul nivel al accizei va produce o reducere imediată a costurilor de alimentare. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă”, a transmis fostul ministru al Energiei. Acesta a prezentat măsura drept un răspuns necesar la creșterea costului vieții, susținând că majorările constante ale prețurilor la carburanți, energie și gaze au pus o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor din România. Fostul ministru a ținut să precizeze că decizia este rezultatul demersurilor făcute de PSD și că acest prim pas va fi urmat de alte politici publice destinate limitării efectelor inflației. Bogdan Ivan, atac dur la adresa lui Ilie Bolojan Anunțul privind ieftinirea carburanților a fost însoțit de un mesaj politic contondent adresat lui Ilie Bolojan. Bogdan Ivan l-a acuzat pe premierul demis că, în ultimele luni, le-a cerut în mod repetat românilor să suporte creșterile de prețuri și să își reducă drastic cheltuielile. „Domnule Ilie Bolojan, dumneavoastră le-ați cerut românilor, lună după lună, să suporte scumpiri, să facă economii și să strângă cureaua. Noi am ales alt drum. Să găsim soluții și să venim concret în ajutorul oamenilor”, a afirmat Ivan. „Reducerea prețului motorinei este un prim pas. Vom continua să luăm măsuri care să protejeze puterea de cumpărare a românilor și să țină sub control scumpirile”, a asigurat fostul oficial. Economie de 34 de lei la un plin de carburant La un calcul simplu, o reducere de 68 de bani pe litru se traduce într-o economie vizibilă pentru șoferi. Strict aritmetic, la alimentarea unui rezervor standard de 50 de litri, costul final va fi mai mic cu 34 de lei, condiția fiind ca diminuarea valorii accizei să fie transferată integral de către companiile petroliere în prețul afișat la pompă. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah a cărui livrare a fost oprită de două ori Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Kazahstan a oprit de doua ori luna trecută aprovizionarea cu petrol din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, iar situația în zonă a rămas tensionată

Economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026

Seria cifrelor negre ale guvernării Bolojan continuă după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele care arată că economia României a intrat în a doua jumătate a anului pe minus. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,8% în primele 6 luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și inflația au pus presiune pe consum și pe activitatea economică, iar Guvernul sub cârma premierului demis are în față o economie care nu reușește să treacă pe creștere.  Loading … Prima jumătate din 2026, pe minus față de prima jumătate din 2025 Cele mai noi date arată că economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul cumulat al primelor șase luni vine după un prim trimestru cu o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă din 2025 și un trimestru al doilea în care declinul s-a temperat la 0,4%. Cu alte cuvinte, economia a pierdut mai puțin teren în T2 decât în T1, dar nu a reușit să treacă pe plus. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe seria ajustată sezonier, datele INS arată o imagine și mai slabă în comparație anuală. PIB-ul a scăzut cu 2% în T2/2026 față de T2/2025, iar în primul semestru declinul a fost de 1,6% față de S1/2025. După doi ani în care creşterea economică a fost subunitară, miza pentru 2026 nu mai este doar cât de mult poate creşte economia, ci dacă România va reuşi să încheie anul cu PIB-ul pe plus. Trimestrul 2 din 2026, cu economia în stagnare De la un trimestru la altul, economia românească nu a reușit să avanseze. Primele date pentru T2/2026 arată o oarecare îmbunătățire față de începutul anului, în sensul că ritmul declinului anual s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în trimestrul al doilea. Totuși, economia nu a revenit pe creștere, iar rezultatul cumulat al primelor șase luni rămâne negativ. În același timp, INS a revizuit evoluția primului trimestru față de ultimele trei luni din 2025, de la stagnare la o scădere de 0,1%. Sursa: Institutul Național de Statistică Așadar, datele pentru trimestrul al doilea nu indică o nouă scădere trimestrială, dar nici o revenire a economiei. România a încheiat prima jumătate a anului cu o economie care nu a reușit să recupereze terenul pierdut la începutul lui 2026, iar ultimele două trimestre devin decisive pentru atingerea țintei de creștere de 0,1% stabilite pentru întregul an. Taxele mari au pus presiune pe economia României Austeritatea a fost cuvântul de bază pentru guvernarea Bolojan, iar una dintre cele mai importante măsuri fiscale a fost majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, alături de modificarea cotelor reduse. Măsura s-a reflectat rapid în prețurile plătite de populație și a pus presiune suplimentară pe inflație. Pachetul fiscal a adus, în același timp, majorări sau modificări ale mai multor taxe și contribuții suportate de populație și de mediul privat, în încercarea Guvernului de a aduce mai mulți bani la buget și de a reduce deficitul. România are, de altfel, cea mai mare povară fiscală pe salarii din Uniunea Europeană. Cele mai recente date Eurostat, aferente anului 2025, arată că 41,5% din salariul brut al unui angajat român ajunge la stat sub forma impozitelor și contribuțiilor obligatorii, față de o medie de 29,1% la nivelul UE. În Germania, ponderea este de 34,8%, în Ungaria de 33,5%, iar în Bulgaria de 22,4%. Într-o economie în care puterea de cumpărare este deja afectată de inflație, taxarea ridicată lasă mai puțini bani disponibili pentru consum. Scumpirile au lovit direct în puterea de cumpărare Majorarea taxelor a venit peste o inflație uriașă, care a menținut presiunea asupra bugetelor românilor. Potrivit datelor INS, în iulie, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Printre cele mai mari creșteri de preț la alimente s-au numărat cafeaua, cu 19,47%, ouăle, cu 13,9%, carnea de bovine, cu 11,67%, laptele de vacă, cu 11,28%, și cel mai important aliment de bază, pâinea, cu 7,93%. Sursa: Institutul Național de Statistică La mărfurile nealimentare situația arată la fel de rău. Motorina s-a scumpit cu 30,7%, iar benzina cu 23,15%. În cazul serviciilor, chiriile au înregistrat o creștere de 42,48%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au urcat cu 15,99%. Chiar dacă inflația a ajuns la 8,2% în iulie, cel mai redus nivel din ultimul an, scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare. Pentru români, combinația dintre taxe mai mari și prețuri mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili după plata cheltuielilor curente, iar presiunea se transmite direct în consum și în întreaga economie. Sursa: Institutul Național de Statistică

Oana Gherghiu, ultimatum pentru 650 de primării

Oana Gheorghiu a avertizat, printr-un mesaj public, că 650 de primării riscă să nu mai primească la bugetele locale, atât din cotele defalcate din impozitul pe venit, cât și din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Asta s-ar putea întâmpla pentru că cele 650 de primării nu sunt încă înrolate în sistemul național de plăți online Ghișeul.ro, deși termenul-limită impus de lege expiră în doar 10 zile, mai exact pe 25 august. Primăriile care nu se înrolează în ghiseul.ro riscă să nu mai primească bani de la stat Conform legislației în vigoare, toate primăriile din România au obligația de a se integra în platforma Ghișeul.ro, pentru a le oferi cetățenilor posibilitatea de a-și achita online taxele și impozitele. Nerespectarea termenului de 25 august vine la pachet cu sancțiuni drastice, care vor afecta direct funcționarea unităților administrativ-teritoriale. Oana Gheorghiu a scris pe pagina sa de Facebook că primăriile care ignoră această obligație riscă sistarea alimentării bugetelor locale de la centru. Concret, măsura implică blocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și tăierea sumelor defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat. „Un stat modern nu se poate construi fără digitalizare” În încheierea mesajului său, Oana Gheorghiu a criticat lipsa de reacție a edililor, subliniind importanța transformării digitale pentru dezvoltarea administrației și respectul față de contribuabili: „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a pus Oana Gheorghiu. Edilii mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a finaliza procedurile tehnice și a evita astfel tăierea fondurilor guvernamentale.

Cât mai rezistă piața imobiliară? Gândul prezintă analiza experților care îți spun dacă e bine să cumperi acum o locuință sau să mai aștepți

Piața imobiliară din România traversează o perioadă de incertitudine, în care cumpărătorii se confruntă cu prețuri ridicate și dobânzi mari la creditele ipotecare. În aceste condiții, pentru românii care vor să își cumpere o locuință, întrebarea este una simplă, dar cu mize mari: E un moment bun să investești într-o locuință sau trebuie să mai aștepți? Gândul a discutat în exclusivitate cu Antoanela Comșa, expert imobiliar, și cu Alexandru Apostol, broker în cadrul unei companii românești, pentru a vedea dacă 2026 este anul în care românii ar trebui să cumpere o locuință sau să mai aștepte. Cei doi specialiști au pus în balanță atât riscurile, cât și oportunitățile unei achiziții într-o perioadă marcată de incertitudine.  Loading … Dobânzile ar putea scădea, dar asta nu înseamnă automat locuințe mai ieftine Antoanela Comșa, expert imobiliar cu experiență de peste 20 de ani în piață, spune că nivelul actual al dobânzilor este încă ridicat pe fondul inflației, dar estimează că IRCC ar putea începe să scadă mai vizibil în Trimestrul 2 din 2027. Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este important deoarece influențează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă și, implicit, valoarea ratelor plătite de debitori. „Dacă discutăm din punctul de vedere al dobânzilor, într-adevăr, în acest moment sunt destul de mari pentru că inflația este destul de ridicată. Probabil vom vedea niște scăderi ale dobânzilor, respectiv ale IRCC-ului. IRCC probabil că va începe să scadă undeva anul viitor, în al 2-lea trimestru, poate mai mult după primul semestru al anului 2027. Și atunci, dacă ne gândim din punct de vedere al dobânzilor, putem să așteptăm puțin”, a explicat Antoanela Comșa pentru Gândul. Romanii plătesc dobânzi uriașe la creditele ipotecare O analiză publicată de Gândul arată că, la nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, se află statele europene în care costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Antoanela Comșa: „Prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict” Aceasta explică că o eventuală îmbunătățire a condițiilor de creditare ar putea fi un motiv pentru ca unii cumpărători să amâne achiziția. Problema este că o dobândă mai mică nu garantează neapărat și un apartament mai ieftin. Ea explică că, deși unii investitori mizează pe o prăbușire a prețurilor, acest scenariu este puțin probabil din cauza costurilor ridicate la materialele de construcții. „Pe de altă parte, dacă ne gândim din punct de vedere al prețurilor toată lumea o să spună: Domnule, dar unde se duc prețurile astea și ce se întâmplă? Atâta timp cât avem o inflație ridicată, dobânzi ridicate, costuri din ce în ce mai mari. De exemplu, anul acesta polistirenul a crescut cu 30% în primele 6 luni, 30%. Toate aceste creșteri de materiale, pentru că ele sunt influențate de ceea ce se întâmplă în Golf, de războiul cu Ucraina și contextul economic global, pun presiune pe prețuri. Oricum acest lucru se va vedea în prețuri, dar nu imediat. Există un decalaj între momentul în care se termină conflictul și momentul când lucruile s-ar mai calma, de 6 luni, iar experiența ne arată că în astfel de cazuri, oricum prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict”. „Cine dispune de finanțele necesare, să cumpere o locuință” În ciuda dobânzilor ridicate, Antoanela Comșa nu consideră că orice cumpărător ar trebui să aștepte o eventuală ieftinire a pieței. Pentru cineva care are nevoie efectivă de o locuință, dispune de avans și este sigur că poate susține creditul, recomandarea sa este să cumpere. „Pentru cine este interesat și are nevoie de o locuință și, atenție, dispune de finanțele necesare, aș cumpăra o locuință”. În schimb, pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă din Capitală și nu au o nevoie imediată, așteptarea poate fi o variantă mai înțeleaptă. „Pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă sau care nu vor să stea în București, pot aștepta să mai scadă dobânzile și să cumpere anul viitor când dobânzile vor fi mai jos”, mai spune Comșa. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când ai nevoie de o locuință” De cealaltă parte, Alexandru Apostol, managing partner la SVN Credit, o agenție de brokeraj, privește problema mai ales prin prisma accesibilității locuințelor și a costului finanțării. Expertul consideră că cel mai bun moment pentru achiziționarea unei locuințe este atunci când nevoia o cere. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuință este atunci când ai nevoie de o locuință nouă – dorești să ai propria locuință, urmează să îți extinzi familia sau îți dorești un spațiu locativ cu un confort mai ridicat”, spune Alexandru Apostol pentru Gândul. Calculul accesibilității: Cum se compară 2008 cu 2026 Expertul a comparat situația actuală din România cu cea dinaintea crizei financiare din 2008 și susține că, raportat la venituri, accesibilitatea unei locuințe este mai bună astăzi. Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2008 un apartament cu două camere în București costa, în medie, aproximativ 130.000 de euro, în timp ce salariul mediu din Capitală era de circa 500 de euro. În 2026 în schimb, apartamentul are un preț de

Frații Dedeman au cumpărat un resort de lux în Alpi. Ce le este interzis cu desăvârșire să construiască acolo, conform unei clauze bizare

Frații Pavăl, patronii milionari ai concernului Dedeman, pregătesc o mutare spectaculoasă în Alpi. După ce au intrat în posesia celebrului Waldhaus Flims, resortul de cinci stele din Elveția, Dragoș și Adrian Pavăl vor să se extindă și pe terenul de lângă hotel. Vechea arenă de curling ar urma să dispară, iar în locul ei sunt pregătite noi spații de cazare și chiar posibilitatea unor apartamente administrate. Numai că actele proprietății ascund și o clauză mai puțin obișnuită, care le interzice să construiască un bordel. După ce au construit în România un adevărat imperiu în jurul Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl au început să-și mute o parte din avere peste granițe.  Loading … Au intrat în retailul din Grecia, au pus mâna pe proprietăți hoteliere spectaculoase în Italia, iar acum par hotărâți să joace și mai tare pe terenul preferat al milionarilor: turismul de lux din Elveția. În Alpi, planurile lor depășesc deja simpla renovare a celebrului hotel Waldhaus Flims. Frații Pavăl pregătesc o extindere serioasă a resortului, cu teren nou, spații de cazare și posibilitatea unor apartamente administrate în regim hotelier. Iar actele investiției ascund și câteva surprize greu de ignorat. Miza nu este deloc mică, vorbim despre 6.582 de metri pătrați, pentru care prețul stabilit a fost de 4 milioane de franci elvețieni. sursa foto: Booking.com Documentele oficiale arată că actuala arenă ar urma să fie demolată, iar terenul folosit pentru extinderea capacității de cazare a Waldhaus. Nu există încă public un proiect final cu numărul exact de camere sau clădiri, dar direcția este limpede. Regulile zonei permit camere și suite, dar și apartamente administrate în regim hotelier, destinate închirierii turiștilor. Contractul ia în calcul explicit situația în care asemenea unități ar putea fi și vândute. Potrivit documentelor, dacă se va ajunge aici, compania fraților Pavăl trebuie să direcționeze 20% din profitul realizat către investițiile în complexul Waldhaus, până când fondul respectiv ar ajunge la 3 milioane de franci elvețieni. Una peste alta, cei doi miliardari români pregătesc în Alpi ceva considerabil mai mare decât o simplă renovare a unui hotel. Clauza bizară moștenită de frații Pavăl Printre toate prevederile despre milioane, construcții și apartamente apare însă o adevărată ciudățenie. Extrasul de carte funciară păstrează o servitute instituită încă din 2016, valabilă până la 31 decembrie 2026. Unde este specificat, negru pe alb, ca sarcină: „Interdicția desfășurării/exploatării de hoteluri, spa-uri, saloane de beauty sau de coafură, de activități cu caracter sexual ori de tip bordel, saloane de masaj sau activități similare, termen până la: 31.12.2026.” Clauza nu are însă legătură cu familia Pavăl și nici nu există indicii că pe teren ar fi funcționat vreodată un asemenea stabiliment. Este o interdicție veche, rămasă din perioada în care proprietățile din jurul Waldhaus aveau alți proprietari. Și ca să nu concureze, cel mai probabil, cu serviciile de spa și masaj ale celebrului hotel. Interdicția expiră fix înainte de marea mutare Clauza expiră la 31 decembrie 2026, în timp ce arena de curling ar urma să fie eliberată în primăvara lui 2027, după mutarea activității sportive. Abia atunci terenul poate intra cu adevărat în noua etapă, iar cei doi milionari români se vor putea extinde cu hotelul, așa cum și-au propus. Comuna Flims și-a luat însă și măsuri de siguranță după ce a semnat cu milionarii români. Are un ”drept de preempțiune” pentru 25 de ani, iar parcela trebuie să rămână legată de activitatea hotelieră. În plus, cele 4 milioane de franci nu par să fie neapărat costul final. Compania fraților Pavăl mai trebuie să rezolve separat și o despăgubire către Tinoph AG, pentru lucrările pregătitoare realizate în trecut pentru un alt proiect de pe același teren. Suma nu se știe însă.

Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024

Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025.  Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.