Etichetă: Z

Marii câștigători ai CRIZEI economice. Companiile care au sfidat măsurile lui Bolojan. Economist: E vremea rechinilor

Orice criză ascunde o oportunitate, ne spun speakerii motivaționali. Experții economici sunt de aceeași părere, astfel că există și domenii care au profitat de măsurile de austeritate draconice decise de Guvernul Bolojan. Companiile care au plusat în acest an de criză economică au avut o spectaculoasă creștere a afacerilor.  Economia continuă să resimtă din plin efectele pachetelor fiscale ale Executivului condus de Ilie Bolojan: inflație galopantă, creșterea taxelor și impozitelor, a salariului minim pe economie și a costurilor operaționale ale companiilor. Număr record de companii intrate în insolvență, în anul austerității Experții avertizează că lanțurile economice sunt expuse unui mare risc în mai multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții, scrie Profit.ro. Doar în primele 5 luni ale anului au intrat în insolvenţă aproape 2.800 de firme, o cifră uriașă, care arată dimensiunile recesiunii economice. Potrivit celor mai recente date, din septembrie 2025, numărul dosarelor de insolvență a crescut aproape de marja de 1.000, în creștere față de luna august, și cu 63% peste nivelul aceleiași perioade a anului 2024. Sursă foto: Pixabay Ținând cont și de factorii regionali, presiunea fiscală și dificultatea cu care firmele mici, în special, s-au adaptat creșterii impozitelor pe profit și pe cifra de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o agravare a situației, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă” Într-un comentariu în exclusivitate pentru Gândul, expertul economic Adrian Negrescu a detaliat cauzele pentru care companiile, în special cele cu capital românesc, sunt foarte expuse crizei economice. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești. Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”. Logistica și infrastructura sunt marii câștigători ai crizei Totuși, în pofida acestui tablou pesimist, există și companii înfloritoare. În viziunea analistului economic Adrian Negrescu, companiile cu fler și curaj au profitat de domeniile unde protagoniștii nu au știut să se adapteze recesiunii. În consecință, au injectat masiv capital și au speculat oportunitățile existente pe piață. „Multe dintre companii s-au adaptat acestor vremuri, anticipând aceste evoluții economice. Și-au restructurat activitățile, în acest moment au renunțat la pedala de frână și apasă puternic pe accelerație. Sunt tot mai multe șanse, mai ales în zona de logistică și depozitare, unde din ce în ce mai mulți antreprenori privesc cu optimism criza economică. Pentru unii e o perioadă plină de provocări, pentru alții una de oportunități. Se știe foarte bine că în astfel de perioade reușești să dezvolți business-uri, să câștigi cote de piață cum nu poți într-o perioadă de creștere economică.  Se fac investiții ca niciodată în ultimii 5 ani Cred că e o perioadă în care adevărații manageri reușesc să-și salveze companiile, să le repună pe un cadru economic stabil. Cei care închid sunt cei care nu au reușit să anticipeze soluțiile salvatoare. Da, economia suferă, din cauza blocajului financiar, dar aceste lucruri puteau fi anticipate. Cei care se lamentează că o duc rău, din punctul meu de vedere n-au făcut un minim de demers pentru a-și proteja firma, a-și reduce expunerile și a căuta soluții pemtru a trece de perioada aceasta de criză pe care o anticipam cu toții. Fac un studiu pentru Sierra Quadrant și pot să vă spun că e o perioadă foarte bună pentru anumite sectoare de economie. Se fac investiții în logistică și infrastructură cum n-au mai fost în ultimii 5 ani. Atât capital românesc, cât și străin. Cine investește acum intră pe niște nișe de piață în care au dispărut firmele slab capitalizate, companiile care n-au știut să se adapteze. E vremea rechinilor”, a explicat expertul economic pentru Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026

Horațiu Potra a vândut Ralfrole SRL, firma care vindea CARNE de TUN în Congo, cu 200 de lei. Tranzacția a avut loc înainte de Fuga în Dubai

Horațiu Potra și-a cedat afacerea care i-a adus anul trecut peste 2 milioane de lei profit cu doar câteva zile înainte de a părăsi România. Tranzacția a avut loc în februarie 2025, însă a fost publicată în Monitorul Oficial abia în luna octombrie, publică știripesurse.ro. Ralfrole SRL, cea mai profitabilă companie a lui Horațiu Potra, a fost vândută pe 7 februarie 2025, cu doar câteva zile înainte ca acesta să părăsească România cu destinația Dubai. Ralfrole SRL face parte din grupul de firme Ralf, care a transportat mercenari români în Congo. Compania a fost controlată de Potra printr-un offshore din Panama — Ralflore Inc. În 2019, societatea panameză s-a retras din acționariat, iar Horațiu Potra a devenit oficial unic asociat al firmei din România. Potra, care era unic asociat, și-a cesionat părțile sociale pentru suma simbolică de 200 de lei către Șerban Corina-Adela, retrăgându-se complet din firmă. Noul proprietar figurează și într-o altă societate cu posibile legături cu familia Potra – Hora Security Ralf SRL. În prezent, Horațiu Potra mai apare ca asociat în afaceri mai puțin performante decât Ralfrole SRL: Tropical Planet SRL, Rin Nona Business Investments SRL, GPH Legion Africa Role SRL, Ralfrole Japgo Sanitar SRL, Artopho Transilvania SRL, Porta Team Med SRL și Standovla Transilvania SRL, se arată în documentația jurnaliștilor. În februarie, Potra a părăsit România, iar autoritățile au emis pe numele său un mandat de arestare preventivă. Ulterior, el a fost reținut de autoritățile din Dubai, stat cu care România nu are semnat un tratat de extrădare. Potra s-a predat formal Pe 30 noiembrie 2025, Horațiu Potra a anunțat, prin intermediul avocaților, că a decis să revină în țară pentru a fi prezent la propriul proces. Informația, transmisă prin reprezentanții săi legali din România, l-a luat prin surprindere inclusiv pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, care a precizat că nu a fost informat oficial despre această decizie. Un antrepenor eficient

Ludovic Orban dezminte BLATUL Nicușor Dan-PSD. Președintele a fost obligat să negocieze la formarea actualei coaliţiei, scuză fostul lider PNL

Consilierul prezidenţial Ludovic Orban a negat că preşedintele Nicuşor Dan ar avea o relaţie ”specială” cu PSD, explicând că liderii social-democraţi sunt cei care încearcă să impună această temă pe agenda publică. Întrebat, vineri seară, la B1 TV, despre o eventuală relaţie ”specială” dintre Nicuşor Dan şi PSD, Ludovic Orban a explicat că şeful statului este un om echilibrat şi non-conflictual. Orban a amintit că Nicuşor Dan ”a fost obligat” să negocieze la formarea actualei coaliţiei. ”A fost o temă (cea a relaţiei speciale PSD-Nicuşor Dan – n.r.) pe care au încercat s-o impună pe agenda publică chiar liderii PSD. Istoria politică a domnului preşedinte este, mai curând, de confruntare cu PSD. Dar cu toate acestea a trecut peste istoria aceasta şi încearcă să aibă o relaţie cât mai principială cu toate formaţiunile politice din coaliţie, inclusiv PSD”, a declarat consilierul prezidenţial Ludovic Orban. Ce face Președintele e corect El a spus că preşedintele Nicuşor Dan face ”ceea ce este corect” şi a dat ca exemplu desemnarea Oanei Gheorghiu ca vicepremier. ”Pe de altă parte, preşedintele Nicuşor Dan, cred că a demonstrat, chiar ieri, că face ceea ce este corect. În ciuda unei opoziţiei scandaloase exprimată de liderul PSD împotriva desemnării Oanei Gheorghiu în funcţia de vicepremier, preşedintele a numit-o pentru că aşa era corect”, a precizat Orban. Consilierul prezidenţial a declarat că acest post de vicepremier este prevăzut în acordul coaliţiei guvernamentale, iar premierul nu a făcut decât să pună în practică acest acord. ”În coaliţie s-a hotărât să fie numit un viceprim-ministru tehnocrat, propus de premierul Bolojan şi care să se ocupe de anumite teme într-o gândire strategică, de la debirocratizare până la managementul companiilor, la relaţia cu mediul privat. Ilie Bolojan nu a făcut decât să propună o persoană conform deciziei coaliţiei”, a mai spus Ludovic Orban. Oana Gheorghiu poate aduce un plus actualei coaliţii Totodată, Orban a afirmat că Oana Gheorghiu poate aduce un plus actualei coaliţii, el adăugând că nu înţelege opoziţia lui Sorin Grindeanu la această numire. ”Opoziţia exprimată de un lider din coaliţie a fost fără nici un fel de raţiune şi, mai ales, împotriva unui om care a demonstrat de-a lungul carierei sale că ştie să construiască, că este un om de caracter, bine pregătit profesional, care poate să aducă un plus în activitatea guvernului”, a adăugat Ludovic Orban. El a mai spus că înaintea numirii Oanei Gheorghiu ca vicepremier s-a încercat să se vehiculeze ideea că în conflictul Bolojan-Grindeanu, Nicuşor Dan ar ţine partea liderului PSD. ”S-a demonstrat că nu e aşa. Preşedintele ţine partea echilibrului şi raţionalităţii. Preşedintele îşi doreşte ca această coaliţie să ia deciziile absolut necesare, indispensabile pentru mersul înainte al României”, a declarat Ludovic Orban. Atacul PSD la Dăruieşte Viaţă Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut, marţi seară, retragerea nominalizării Oanei Gheorghiu, co-fondatoarea şi co-preşedinta Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, pentru funcţia vicepremier, ”pentru a evita să compromitem relaţia cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic”. În luna februarie, după disputa din Biroul Oval, dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump şi vicepreşedintele american J.D.Vance, Oana Gheorghiu spunea că oficialii americani sunt ”doi golani”. Ulterior, ea a precizat că au fost opinii personale, în virtutea dreptului la liberă exprimare, formulate ”într-un context emoţional foarte încărcat”. Ea a dat asigurări va susţine cu loialitate poziţia Guvernului României în relaţia cu SUA şi cu Administraţia Trump. Oana Gheorghiu a depus jurământul, joi, pentru postul de vicepremier, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu scoate la înaintare statutul „apolitic”, ca replică la criticile lui Sorin Grindeanu: „E o poziție independentă”

Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei

Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026.  Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”.  Reamintim că în noiembrie,  Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei

În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București

După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare.  Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei.  Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Cătălin Drulă, cel care azi abuzează de numele lui Nicușor Dan, îl compara în trecut cu Ceaușescu și punea umărul la debarcarea lui din fruntea USR. Acum Nicușor Dan participă la lansarea candidaturii lui Drulă. Gândul publică mesaje de pe

Președintele Nicușor Dan va participa duminică la lansarea oficială în cursa pentru Primăria Generală a Capitalei a lui Cătălin Drulă. Numai că liderul USR, Cătălin Drulă, care se folosește acum insistent de numele și imaginea lui Nicușor Dan – ca să câștige voturi – este același personaj care în trecut în compara pe Nicușor Dan cu dictatorul Nicolae Ceaușescu și chiar punea umărul la debarcarea lui Dan din USR.  În paralel însă, lupta pentru Capitală pare să ascundă un adevărat război între Palate. Președintele Nicusor Dan s-a poziționat deja în spatele lui Drulă, deschizându-i calea, în timp ce premierul Ilie Bolojan în susține deschis pe Ciprian Ciucu, apropiatul său. Gândul a intrat în posesia a mai multor mesaje de pe grupurile interne ale USR. In 2017, anul despărțirii partidului de fondatorul sau , Nicușor Dan, Cătălin Drulă apare ca unul dintre principalii săi detractori. Deși astăzi Drulă îl laudă pe președintele României, pe atunci îl acuza pe Nicușor Dan că este un adevărat Nicolae Ceaușescu și că nu lăsa loc democrației în partid. Din informațiile prezentate de Gândul, la acea vreme, reieșea că Nicușor Dan a fost trădat de colegi. Ulterior, unii dintre ei s-au deconspirat, fie în discuții private cu colegi de partid, fie prin postări în care actualul președinte era comparat cu fostul dictator Nicolae Ceaușescu. În campania prezidențială, Gândul a ajuns în posesia unei înregistrări telefonice dintre actualul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și un alt coleg de partid unde primul mărturisea cum „i-a luat partidul, în 2017”. „M-am certat cu el. I-am luat partidul, în 2017. Sunt unul dintre ăia care i-am luat partidul. L-am dat afară. L-am împins”, mărturisea Moșteanu, într-o conversație privată.  Gândul a mai intrat în posesia și altor dovezi ale artizanilor mazilirii lui Nicușor Dan din propriul partid. Un al doilea autor este actualul candidat la Primăria Capitalei și recordmenul la pronunțat numele președintelui de 28 de ori în 24 de ore, Cătălin Drulă. Acesta din urmă, care odată îl compara pe Nicușor Dan cu „celălalt Nicușor”, dar cu numele de familie Ceaușescu, acum aleargă disperat să-i câștige susținerea la Capitală. La postarea lui Drulă de pe facebook, din 2017, a reacționat imediat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care i-a atras atenția că jignirea se răsfrânge și asupra altor colegi, nu numai a lui Nicușor Dan. De asemenea, actualul candidat USR la Primăria Capitalei era numit „mercenar” de către unul dintre colegii de partid, în cadrul unor discuții de pe un grup privat al partidului și chiar „toxic”, de un altul. Nicușor Dan a părăsit USR prin demisie, spune acesta, la 1 iunie 2017, după ce colegii săi, din formațiunea pe care el a înființat-o în 2016, au hotărât să nu susțină revizuirea Constituției, în sensul redefinirii familiei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.  Decizie care a atras nemulțumirea președintelui USR, Nicușor Dan. În ciuda rugăminților unor colegi de partid, acesta a continuat pe drumul demisiei, iar apoi a organizat o conferință de presă, la Parlament, unde și-a și explicat gestul. De asemenea, pe pagina oficială a USR, a fost postat un text cu declarațiile lui Nicușor Dan cu privire la motivul demisiei sale. „Vă anunț demisia mea din USR. Sunt trei motive importante pentru care o fac. Primul dintre ele este opinia mea fermă că lucrul cel mai rău care se poate întâmpla în România acum este ca dezbaterea principală să nu fie pe cine fură și cine nu fură, ci pe cine apără tradițiile și cine nu le apară. În felul acesta, o să ajungem ca în 20 de ani oamenii o să fure în continuare spunând că apără tradițiile. Acesta este un pericol uriaș pentru România. Al doilea motiv este că simt o datorie pentru oamenii care ne-au votat. Tema familiei este foarte importantă pentru fiecare dintre ei. Este o temă intimă, ce ține de identitate, de sentimentul religios. Chiar dacă ea este importantă pentru ei ca persoane, chiar dacă nu este importantă pentru societate. Pentru că USR-ul a fost votat și de oameni care sprijină acest referendum, câteva sute de mii, și de oameni care nu îl sprijină, este convingerea mea fermă că USR trebuie să se adreseze și unora și altora.  Peste aceste două motive aș fi putut să trec, în virtutea principiului că al democrației că majoritatea are întotdeauna dreptate. A fost un vot prin care colegii mei s-au poziționat. Este însă un al treilea motiv care ține de onoare”, spunea Nicușor Dan, în 2017. În ciuda dovezilor care apăreau, Nicușor Dan insista cu faptul că plecarea din USR a fost numai și numai din propria voință. „Nu este nimic dramatic, este o construcție cu mulți oameni. În această construcție a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o direcție. Eu nu cred că direcția aceasta este bună, însă este dreptul lor s-o facă. Le urez succes și sunt convins că se vor ține de cuvânt și tot ceea ce am promis în campania electorală va fi realizat de USR(…) Nu a fost o țâfnă de moment pe care aș fi avut-o eu”, a insistat în argumente Nicușor Dan.  La alegerile prezidențiale din 2024, USR a reușit aceeași performanță de a-și decapita conducerea, prin îndepărtarea Elenei Lasconi, deși aceasta a câștigat primul tur al alegerilor și a rămas în cursă alături de Călin Georgescu, pentru cel de-al doilea tur. A urmat  anularea acelui scrutin, iar în anul următor, USR a cerut demisia Elenei Lasconi și a anunțat susținerea lui Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum l-au dat afară USR-iștii pe Nicușor Dan din propriul partid / Ionuț Moșteanu: L-am ÎMPINS. Atunci, era mai bine să conducem noi – ÎNREGISTRARE EXPLOZIVĂ Elena Lasconi îl compară pe Nicușor Dan cu Călin Georgescu: „MIRAJUL independentului care vine să ne salveze” Trădat de partid, Nicușor Dan anunță că DEMISIONEAZĂ din USR. UPDATE

Huzur la BNR. Instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro

Țara arde și băncile se arpovizionează. Banca Națională a României a plătit 1.100.000 euro în două licitații pentru fructe de mare, pește și legume proaspete. BNR se apără și spune că e vorba de achiziții pe termen lung controlate de Curtea de Conturi, iar angajații scot bani din propriul buzunar pentru mesele consumate la cantină.  În această vară BNR a deschis două licitații pentru cantina instituției. În prima licitație s-au achiziționat fructe de mare, pește proaspăt și congelat și alte preparate din pește pentru suma de 1.954.360 lei, arată o anchetă realizată de Newsweek. În cea de a doua licitație, s-au achiziționat „legume proaspete și legume conservate, pentru buna desfășurare a activității unităților tip restaurant și cantină care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României”, în valoare de doar 3.593.820 de lei. Cum justifică BNR cheltuiala cu fructele de mare Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a reacționat și spune că e vorba de achiziții curente care se plătesc pe măsură ce se consumă produsele. „Cei 2.000 de angajați își plătesc masa la cantină. Sumele respective sunt controlate de Curtea de Conturi. Sunt cheltuieli curente”. Investiția de peste 1 milion de euro în alimente reflectă angajamentul BNR față de bunăstarea angajaților săi. Același purtător de cuvânt spune că angajații nu beneficiază doar de mese sănătoase ci și de un număr de 12 salarii la pensie, ceea ce înseamnă stabilitate financiară și un mediu de lucru atractiv. Chiar dacă BNR se preocupă de sănătatea angajaților și de satisfacția lor financiară, transparența cheltuielior pentru cantină ridică semne de întrebare în rândul oamenilor. Sumele alocate pentru mâncare sunt substanțiale și au nevoie de o justificare mai clară, mai ales în contextul economic greu în care se află România. Dan Suciu spune că toate procesele de achiziție sunt supuse unor reglementări stricte și sunt verificate de inistituțiile competente, dar ar trebui ca acestea să fie gestionate mai transparent pentru a menține încrederea publicului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul face o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au TRIPLAT Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun

România reușește să se împrumute în 2025 cu dobânzi sub 7%

Guvernul Bolojan a reușit, pentru prima dată în acest an, să se împrumute în lei cu dobânzi sub 7%. Ministerul Finanțelor a anunțat că a fost realizată o operațiune de succes prin care riscul de refinanțare al datoriei publice a fost redus. Cheltuielile cu dobânzile au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut când erau 5,2%.  Ministerul Finanțelor a anunțat o operațiune de împrumut în lei, pe termen lung, în care dobânda cerută de investitori a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%. Operaținea prin care s-a obținut dobânda mai mică a implicat preschimbarea unor serii de obligațiuni scandente la 22 aprilie și 24 iunie anul viitor, cu o nouă emisiune de titluri de stat cu maturitatea la 25 aprilie 2035. Practic, statul a reușit să mute o parte din datoria care trebuia plătită la anul mai departe în viitor, reducând presiunea imediată asupra bugetului. „Obținerea unui cost al împrumutului de 6,93% pe termen lung – cel mai redus nivel din acest an, deși încă ridicat – nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală și angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de piețe”, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Costul de împrumut mai mic, rezultatul abordărilor prudente Potrivit ministerului, operațiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 mil. lei. În urma licitației, suma adjudecată a fost de 450 mil. lei, la un randament maxim adjudecat de 6,93%, cel mai redus nivel din 2025. Deși nivelul dobânzii rămâne ridicat, scăderea sub pragul de 7% poate fi considerat un semnal pozitiv privind evoluția costurilor de finanțare ale României. Ministrul Nazare spune că obținerea unui cost al împrumutului sub 7% este o dovadă ca angajamentele asumate în discuțiile cu Comisia Europeană sunt validate de piețe. De asemenea, Ministerul Finanțelor a transmis că împrumuturile pe termen mai lung au devenit mai ieftine în a doua parte a lunii septembire a anului acesta. Și dobânzile cerute de investitori au scăzut cu aproape jumătate de punct procentual, iar pentru împrumuturile în euro și dolari s-au redus cu aproape un sfert de punct procentual. Îmbunătățirea vine ca reacție la programul de măsuri de consolidare fiscală dar și datorită confirmării gradului investițional de rating. Îmbunătățirea dobânzii vine ca reacție la încrederea investitorilor, la politicile fiscale și stabilitatea economică percepută de piețe. RECOMANDAREA AUTORULUI:

APIA începe plățile către fermierii care au terenuri cu suprafețe de peste 10 hectare. Câți bani vor încasa și când se fac primele transferuri

Fermierii care au mai mult de 10 hectare de teren vor primi avansul din subvenții. La Iași, de pildă, reprezentanții APIA au hotărât să transfere banii către conturile beneficiarilor. Până acum au fost autorizate 8.000 de cereri, iar un sfert dintre beneficiari au primit, deja, sumele cuvenite. Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) urmează să facă transferurile de bani către fermierii care au terenuri cu suprafețe de peste 10 hectare. Beneficiarii vor intra, începând cu săptămâna viitoare, în posesia avansului din subvenții. Pentru minimum 10 hectare, dacă beneficiarii vor obține banii în cadrul mai multor măsuri, pot primi un avans de 5.000 de lei. APIA continuă plățile către fermieri Până la momentul actual, reprezentanții APIA au autorizat opt mii de cereri pentru plată din cele 16.000 depuse anul acesta. Un sfert din cei 8.000 de fermeri au primit banii, fiind vorba despre beneficiarii care u suprafețe mici de teren (3-5 hectare). Plățile nu vor fi efectuate în funcție de județ, ci în funcție de autorizarea la plată a cererilor de către inspectorii APIA. Așa cum arată legea, micii fermieri primesc 63 euro per hectar. Suma este mai mică față de cea acordată în 2024. Plățile vor fi efectute în lei, fiind luat în considerare schimbul valutar stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, arată BZI. Avansul din subvenții va fi primit, în cele din urmă, de fermierii care au terenuri agricole care se întind pe mii de hectare. Banii vor fi încasați până la 1 noiembrie 2025, arată sursa citată. În funcție de măsură, s-au stabilit sumele care sunt transferate către beneficiari, și anume între 39 și 70 de euro per hectar. Pot exista situații în care beneficiarii să primească 100 de euro per hectar, dacă subvențiile sunt în cadrul mai multor măsuri. Autorul recomandă: Vești bune pentru fermierii din România: Peste un miliard de euro pregătiți pentru ei Consiliul Concurenței a descins la cele mai mari supermarketuri din țară. Produsele lactate, în vizorul inspectorilor. Retailerii riscă amenzi uriașe Fermierii din România care s-au ales cu recoltele distruse de fenomenele meteo extreme ar putea primi bani de la UE. Despre ce sume este vorba Salariul uriaș pe care îl poți primi ca inginer zootehnist, la o fermă modernă din Moldova. Nu e nevoie de experiență și ai și bonusuri Sursă foto: colaj Shutterstock

Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă

În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar.  Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești