Etichetă: Z

Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă

În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar.  Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești

Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an

Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia.   Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an.  Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei

Nicuşor Dan, un NOU moment de derută. De data asta, la ceremonia de învestire a Oanei Gheorghiu

Preşedintele Nicușor Dan pare să aibă în continuare probleme atunci când vine vorba de orientare în propriul palat. La ceremonia de învestire de joi, de la Cotroceni, acesta a uitat din nou care este protocolul, după poza oficială cu noul vicepremier, Oana Gheorghiu.  La aproape 5 luni de când a preluat mandatul de şef al statului, Nicuşor Dan încă nu este familiarizat cu protocolul în situaţiile uzuale ale funcţiei sale. Nici acum nu a învăţat cum să-şi poziţioneze mâinile pe lângă corp şi nu vrea sub nicio formă să renunţe la poziţia ţeapănă de soldat pe care o adoptă atunci când trebuie să salute Garda de Onoare şi chiar să facă poze oficiale. La ceremonia de învestire în funcţia de vicepremier a Oanei Gheorghiu, de joi, preşedintele s-a aşezat la poza oficială într-o postură cel puţin bizară, ca şi când fiecare personaj de acolo era cu cadrul lui, fără nicio legătură între ele. Nicușor Dan dă din mâini, încurcat După fotografie, a avut un nou moment de blocaj şi a trebuit să apeleze la şefa de protocol, Delia Dinu, care i-a făcut semn să stea pe loc liniştit. Trebuie doar să aştepte să se închidă transmisia în direct, care şi aşa n-a durat foarte mult. Delia Dinu îi face semn președintelui să stea pe loc Președintele a dat din mâini, derutat, s-a îndreptat spre ceilalți oficiali, dar a uitat, aparent, de noul vicepremier, care rămăsese în spate. Președintele încurcă pașii, când încearcă să îi facă loc noului vicepremier Nicușor Dan s-a întors pe călcâie, ulterior, ca să-i facă loc și Oanei Gheorghiu, care a fost luată prin surprindere. A urmat un nou moment stânjenitor, cu pași încurcați, iar, în final, emoționat, Nicușor Dan a uitat să dea mâna cu Ilie Bolojan. Ilie Bolojan rămâne cu mâna întinsă Ultimul blocaj al președintelui a fost la Iași, în timpul unei conferințe de presă. Gândul a relatat AICI despre situație. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan, din nou buimac, de data asta la Copenhaga. Nu știe dacă trebuie să facă sau nu poză cu Macron și oficialii danezi și se învârte pe loc Gafa de protocol de la Timișoara, a lui Nicușor Dan, nu a fost singurul moment amuzant. O plimbare banală a președintelui a încins internetul. Cum a fost surprins

Polymarket, platforma vedetă a pariurilor politice, interzisă în România

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a decis blocarea platformei de pariuri Polymarket, unde se pariază pe rezultatele alegerilor. ONJN a decis în ședința de astăzi să includă platforma pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României, conform Economedia. În perioada alegerilor prezidențiale din România, tranzacțiile totale au depășit 600 de milioane de dolari.  Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a decis în ședința de astăzi includerea Polymarket pe lista neagră. Platforma, care le permite utilizatorilor săi să parieze pe diferite evenimente cu cote stabilite de ei a fost interzisă în trecut și în SUA. ONJN spune că Polymarket a fost interzis pe motivul „creșteri explozive a activității în perioada alegerilor”. În timpul alegerilor prezidențiale din România, valoarea totală a tranzacțiilor a depășit 600 de milioane de dolari. De la anunțarea datei alegerilor pentru Primăria Capitalei, pe platformă se plasaseră deja pariuri în valoare de 16 milioane de dolari. Polymarket, platformă de pariuri în contraparte Polymarket funcționează pe un sistem de licitație în care utilizatorii pot licita pentru diferite evenimente iar probabilitățile sunt calculate în funcție de numărul de tranzacții. ONJN spune că, deși Polymarket este adesea prezentată drept o “platformă de trading pe evenimente” sau o “piață de predicții”, din punct de vedere juridic și funcțional aceasta îndeplinește toate criteriile unui pariu în contraparte. Comunicat de presă al ONJN cu privire la interzicerea Polymarket Platforma a anticipat cel mai recent câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace, ceea ce a dus la o anchetă a Institutului Nobel privind o posibilă scurgere de informații. Este prima interdicție pe care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc o operează, până acum au fost aplicate doar amenzi. „De asemenea, este îngrijorător faptul că în vreme ce există persoane care solicită public interzicerea jocurilor de noroc, platforma Polymarket este socialmente acceptată ca fiind o alternativă ‘smart’ de pariere, fără a conştientiza că vorbim de o platformă nelicenţiată, operând în afara cadrului legal”, a transmis ONJN într-un comunicat oficial Polymarket a fost interzisă și în SUA după ce autoritățile au stabilit că activitatea sa constituia tranzacţionare neautorizată de instrumente derivate. De asemnea, aplicația a fost nevoită să blocheze accesul utilizatorilor americani şi să plătească sancţiuni. Și în mai multe state din Uniunea Europeană și Asia autoritățile au dispus măsuri similare asupra aplicației. „Platforma nu intermediază investiţii, ci organizează pariuri între participanţi, fără licenţă şi fără supraveghere”, notează instituţia de reglementare”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Expansiunea cazinourilor online: de ce jucătorii aleg experiența digitală (P) Scandal uriaș după acordarea Premiului NOBEL pentru Pace. S-au pariat sume mari de bani pe câștigătoarea Maria Corina Machado, cotată cu cele mai mici șanse

Viața bate filmul. Parlamentarii USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, și-au scris greșit propriul proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 300.

Pentru cuplul politic Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cei doi deputați USR, a devenit deja o provocare politică – dacă nu chiar o fixație – adoptarea prin Parlament a unei legi care să reducă la 300 numărul de parlamentari. Cumva, ambițiile sunt uneori binevenite în politică, dar câteodată – graba strică treaba, cum se zice. Iar asta li s-a întâmplat și celor doi lideri USR. Noul proiect de lege, redepus în mai 2025 de cei doi parlamentari, prevede – într-adevăr – în modificarea legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor – reducerea aleșilor la 300. Așa cum a și fost votul celor 7,7 milioane de români la referendumul declanșat de Traian Băsescu, în 2009, odată cu primul tur alegerilor prezidențiale. Numai că, dacă în articolul modificat din lege – care se referă la numărul total se parlamentari – se prevede că deputații vor fi 200 iar senatorii 100, și în anexa proiectului legislativ totul este pe invers: senatorii ajung la 200, practic s-ar dubla, iar deputații ajung la 100, ar fi reduși cu 2/3 față de câți sunt în prezent și ar deveni o specie politică pe cale de dispariție. Gândul a numărat parlamentarii din anexa proiectului USR și matematica este cardinală: numărul de aleși este pus invers. Aritmetica probează că în anexa USR sunt scriși greșit: 200 de senatori și 100 de deputați. Ce șanse are proiectul USR: se aliază cu AUR? Chiar dacă liderii USR și-au greșit propriul proiect de lege iar coloanele cu repartizarea numărului de parlamentari pe judeţe și circumscripții electorale sunt practic inversate, nici șansele de adoptare de către coaliție a proiectului de lege cu greșeli pe care insistă USR nu sunt prea mari. Nici liberalii, nici PSD nu sunt încântați de reducere, în ciuda referendumului din 2009. Însă proiectul cu defect al USR are şanse să treacă cu voturile…AUR. Suveraniștii dar și alți parlamentari neafiliați ar fi dispuși să voteze reducerea Parlamentului la 300 de aleși. Ca atare, după ce intrat pe traseul parlamentar și a obținut avize negative dar și favorabile de la comisii, pe 13 octombrie liderii USR au solicitat Senatului prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Camerei Superioare, cele 45 de zile curg de la data de 2 septembrie de când a fost aprobat în BP-ul Senatului. Bolojan zice una și semnează alta Iar premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, cel care a spus că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și respectarea referendumului din 2009, atunci când a fost vorba să semneze, s-a fofilat. Pe principiul spus de Arghezi, una se vorbește și alta se fumează, Ilie Bolojan a scris că a lăsat la „latitudinea” Parlamentului să decidă ce se va întâmpla cu aplicarea referendumului din 2009. De parcă Bolojan n-ar mai avea nicio părere și n-ar fi și șeful parlamentarilor PNL. Una peste alta termenul de adoptare tacită în Senat a proiectului de lege cu greșeli al USR se împlinește peste 2 săptămâni, pe 15 noiembrie. Proiectul este în categoria legilor organice, ceea ce înseamnă că pentru adoptare trebuie votul a jumătate plus 1 din numărul total al parlamentarilor fiecărei Camere. Iar în Camera Deputaților sunt necesare minimum 165 de voturi pentru adoptarea finală. Camera inferioară a Parlamentului este cameră decizională în acest caz. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR vine cu un program în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice PROIECT: Mai mulți parlamentari pentru diaspora. În ce județe ar putea scădea numărul de mandate

Dan Dungaciu: Am reușit să ne dăm DOCTORAT în incompetență strategică

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre prezența trupelor americane în România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Mai ales că realmente a fost o înfrângere strategică pentru România, când la summit-ul NATO, noi am fost pe locul doi, față de baltice, care și-au asigurat o prezență de batalioane de luptă pe teritoriu.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre prezența trupelor americane în România. Acesta susține că românii și-au dat doctoratul în incompetență strategică. Sociologul explică acest factor ca pe unul creat în timp. Acesta susține că în 2016 a fost dat masteratul în incompetență. Tot acest eveniment este legat de analist de summit-ul NATO din 2014. La acest summit, susține Dungaciu, România a fost pusă pe locul 2. „Spus foarte simplu, cred că în momentele acestea s-a întâmplat un lucru foarte important. Adică am reușit să ne dăm doctorat în incompetență strategică, cu brio, aș spune. Dar am început de mult. Nu e chiar de azi, de ieri. Că masteratul l-am dat prin 2016, masteratul în incompetență strategică. Incompetență, să ne înțeleg, să fim preciși. 2016, după 2014, când realitatea kinetică era prin preajma noastră pe la Marea Neagră. Vă aduceți aminte de summit-ul NATO de la Varșovia când s-a decis ca prezența aliată să fie în regim de prezență întărită în Baltica. Adică asta însemna batalioane ale unor state NATO importante: Canada, America, Germania, în Polonia și în Statele Baltice, deci prezență cu batalioane prin rotație. Iar aici, pe la Marea Neagră, și pe la noi era prezență tailored, cum ziceau ei, potrivită, adecvată realităților. Adică, noi am început deja într-o inconcurență strategică, evident, între nordul flancului estic și sudul flancului estic. Deci eram de atunci într-un semnal de alarmă și am fi putut și ar fi trebuit probabil ca după asta să înțelegem că există, dincolo de realitățile de pe teren, există și o politică externă, și o viziune strategică, și o consecvență. Apropo de obiective… Adică să faci din Marea Neagră ceva semnificativ și ai și o strategie. Dacă americanii au avut o strategie în vremea lui Biden, să ai și un centru de analiză, competent. Adică atunci când întrebi despre Marea Neagră să știi că este la români. Ceva de genul ăsta… Mai ales că realmente a fost o înfrângere strategică pentru România, când la summitul NATO, noi am fost pe locul doi, față de baltice, care și-au asigurat o prezență de batalioane de luptă pe teritoriu.”, a explicat sociologul.

Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului

Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie.  Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”

Trei persoane reținute în cazul exploziei din Rahova. Un angajat de la Distrigaz și doi de la firma „fantomă” ar putea fi arestați

Procurorii au reținut primele persoane în cazul exploziei din Rahova, în urma căreia trei persoane au murit și sute de oameni au rămas fără locuințe. Un angajat al companiei Distrigaz și doi angajați ai firmei, care s-au prezentat ulterior pentru remedierea situației, au fost reținuți, ca rezultat al perchezițiilor făcute la persoane fizice și jurdice în cadrul dosarului penal întocmit în cazul tragediei din sectorul 5.  Angajatul de la Distrigaz, reținut de autorități, s-a prezentat la blocul unde a avut loc explozia două zile la rând. Prima dată a pus sigiliul – în ziua anterioară exploziei, apoi a revenit în dimineața tragedie pentru a face măsurători, au afirmat surse juridice pentru Mediafax. Blocul din Rahova unde a avut loc explozia ALEXANDRA PANDREA /MEDIAFAX FOTO Cei doi angajați ai firmei s-au prezentat la bloc pentru a remedia situația, dar nu au luat niciun fel de măsuri. Perchezițiile de la Distrigaz s-au finalizat și au fost ridicate mai multe documente necesare în anchetă. Polițiștii au făcut miercuri opt percheziții domiciliare la persoane fizice și jurdice în cadrul dosarului penal întocmit în urma exploziei din Rahova. Potrivit IGPR, patru percheziții sunt făcute în București, două în Ilfov și câte o percheziție în județele Prahova și Teleorman. Activitățile vizează ridicarea de documente și unități de stocare. Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitaleii s-a soldat cu 3 morți și 15 răniți. Foto: Mediafax/Alexandra Pandrea Recomandarea autorului: Blocul groazei. Primele informații de la anchetatori. O firmă de gaze a fost audiată. Poliția face analize ADN pentru identificarea a două victime Așa se MOARE într-un oraș bolnav. Blocurile vechi, precum cel care a explodat în Rahova, sunt BOMBE cu ceas. Rețeta unei TRAGEDII anunțate: instalații de gaze prost montate, debranșări de la un sistem putred, proceduri superficiale de la Distrigaz. Totul suprapus peste inconștiență și peste clasicul „merge și așa” Cine a pornit gazul în Rahova, de fapt? Mărturia cutremurătoare a unui locatar contrazice varianta Distrigaz

Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc

Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook.  La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români

Noi imagini de pe șantierul A7, Focșani – Bacău. Stadiul lucrărilor este de peste 85%

Cristian Pistol, director al CNAIR, prezintă imagini de pe șantierul Lotului 1, porțiunea Focșani-Domnești Târg, a Autostrăzii Focșani – Bacău, parte a A7.  Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) până la ora actuală a fost așternut asfalt pe majoritatea traseului. Stadiul fizic al lucrărilor a depășit 85%, iar constructorul român (UMB Spedition) este mobilizat în special la subtraversarea DN 2 din zona Garoafa și la podurile și viaductele de pe traseu. „Mare parte din structuri sunt în etapa executării hidroizolației iar după aceea urmează și pe acestea așternerea mixturilor asfaltice, trasarea marcajelor și montarea parapetelor. Printre lucrările executate se mai numără: – trasate marcajele rutiere, – montare parapete metalice pe zonele mediane și marginale, – montare panouri fonoabsorbante, – montare console de iluminat, – montare portaluri de delimitare a secțiunilor de autostradă și panouri informative de tip LED”, se mai arată în postarea lui Pistol. Contractul pentru construcția acestui lot (35,6 km) are o valoare de 2,35 miliarde de lei (fără TVA), sumă asigurată prin PNRR. În cazul în care condițiile meteorologice vor permite menținerea ritmului actual de lucru, acest lot de autostradă va fi deschis anul acesta. VĂ RECOMANDĂM ȘI: