Etichetă: Z

Industria, altădată mândrie națională, continuă în picaj și în 2026. Cu cât a scăzut producția industrială în primele 5 luni ale anului

Producția industrială a scăzut în primele cinci luni ale anului cu 3,3% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,1%, pe fondul scăderilor înregistrate la industria prelucrătoare și industria extractivă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în luna mai, față de aprilie 2026, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută, însă a scăzut cu 2,8% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Comparativ cu mai 2025, producția industrială a fost mai mică cu 7,3% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată.  Loading … În luna mai 2026, comparativ cu aprilie, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută. Evoluția a avut la bază creșterea industriei prelucrătoare, de 4,7%, și a industriei extractive, de 1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 7,7%. Sursa: INS Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, producția industrială a fost mai mică cu 2,8% față de luna precedentă, din cauza scăderilor din cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,2%, industria prelucrătoare, -2,4%, și industria extractivă, -1,1%. Toate sectoarele industriale au fost pe minus comparativ cu anul 2025 Comparativ cu mai 2025, producția industrială a scăzut cu 7,3% ca serie brută. Industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 7,9%, industria extractivă de 5%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat de 3,8%. Sursa: INS Ca serie ajustată, producția industrială a fost cu 5,3% sub nivelul din mai 2025, după scăderi în industria prelucrătoare, -5,5%, industria extractivă, -4,8% și în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,1%. Scăderea din primele cinci luni a venit din industria prelucrătoare și cea extractivă În primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 3,3%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare, 4,5%, şi industria extractivă, 1,8%. În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,1%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a fost mai mică cu 3,1%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (4,3%) şi industriei extractive (1,8%), în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,6%, arată INS.

Armata României are cele mai multe şanse să facă senzaţie

Armata României are cele mai multe şanse să facă senzaţie în cadrul NATO. Dar nu pentru vreo victorie de arme, ci la un concurs de dans la care ar participa militarii români. Elevii Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova au postat un video, pe facebook, prin care arată românilor cum se antrenează ei să facă faţă oricăror provocări venite pe câmpul de luptă. În timp ce aceştia bat din palme şi schiţează nişte paşi de dans pe piesa lui Nathan Evans, „Wellerman”, pe deasupra trece liniştită o dronă. „Flashmob al elevilor claselor a IX-a și a X-a, de la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, coordonat de profesorii de educație fizică și sport Silvia Poenaru, Stelian Popescu și Cornelia Cune”, este anunţat cu mândrie pe pagina Ministerului Apărării. Numărul artistic include, aşadar,  şi un dispozitiv de zbor. În timp ce viitorii apărători din Armata Română dansează în perechi, pe deasupra zboară o dronă de filmare şi nu una de luptă. România îşi întăreşte poziţia de securitate în NATO După discuţiile dintre preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, de la Bruxelles, România își întărește poziția de securitate în cadrul Alianţei. Șeful statului român a declarat că România beneficiază de garanții de securitate sporite, fiind parte a NATO și având un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, inclusiv prin prezența suplimentară a trupelor americane pe teritoriul național. În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au analizat dezvoltarea de noi capabilități pentru statele de pe Flancul Estic, inclusiv pentru România, în contextul programului „Santinela Estului”. România oferă garanții ferme și active pentru protejarea flancului estic al NATO. Țara își consolidează poziția devenind a doua cea mai mare putere militară din regiune, după Polonia. Autoritățile solicită constant măsuri suplimentare și resurse uniform distribuite pentru a asigura securitatea la Marea Neagră.

Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România. 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă

Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România, un împrumut de 800 de milioane de euro, pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, acordat de Banca Europeană de Investiții. Condiția obținerii banilor este ca acționarii să aprobe împrumutul în Adunarea Generală. Nuclearelectrica anunță că Boardul Băncii Europene de Investiții a aprobat, la 15 iulie 2026, acordarea unui împrumut de 800 milioane euro pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ceea ce pentru România și industria energetică nucleară, în general, reprezintă o finanțare istorică, se arată într-un comunicat al companiei emis joi, 16 iulie.  Loading … Conducerea societății arată că, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, Nuclearelectrica va supune aprobării acționarilor săi, într-o AGA viitoare, contractarea, în calitate de împrumutat, a 800 milioane euro aprobați de BEI. Strategia de finanțare a Proiectului are în vedere utilizarea unui mix între capitalul propriu al Nuclearelectrica și împrumuturi sau garanții obținute din partea unor instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, în două etape Finanțarea Proiectului se va realiza în două etape, corelate cu graficul de implementare a Proiectului. Astfel, pentru etapa preliminară a Proiectului, au fost asigurate sursele de finanțare, prin semnarea, la 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut în valoare de 540 milioane euro, cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar. “Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile, totodată atestând elaborarea unui proiect robust, gestionat corect din punct de vedere tehnic, operațional și financiar, și, simultan, atestă un proiect strategic pentru România, pentru următorii 30 de ani, în linie cu necesitățile energetice și politice europene, inclusiv accentul pe extinderea sau dezvoltarea capacităților nucleare. Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie. Unitatea 1 retehnologizată înseamnă încă 9%/an din energia curată, sigură, stabilă a României pentru perioada 2030-2060”, afirmă Directorul General Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță. Nuclearelectrica a înregistrat o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025, comparativ cu exercițiul financiar 2024 și o creștere a profitului net cu 72% în primul trimestru al lui 2026, comparativ cu perioada similară anterioară, creștere și stabilitate financiară care permit investiții sigure și operare într-un climat volatil, cu reziliența dezvoltată pe termen mediu și lung, mai spun oficialii companiei. Retehnologizarea închide Reactorul 1 între 2027 și 2030 Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă se află în prezent, conform strategiei de dezvoltare aprobată de acționari, în cea de-a doua fază de dezvoltare, activitățile aferente incluzând obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, dar și asigurarea finanțării necesare finalizării Proiectului. Lucrările civile de construcție a Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 au început în 2025 și au continuat și în 2026. Ultima fază de dezvoltare a Proiectului, cea de-a treia, se va desfășura în perioada 2027-2030 și implică oprirea Unității 1 pentru realizarea lucrărilor majore de retehnologizare, cu accent pe re-tubarea reactorului. Acest proces va continua cu testele tehnologice și finalizarea Proiectului prin recepție și dezafectarea facilităților temporare, pregătind Unitatea 1 pentru reluarea operațiunilor în condiții optimizate, în 2030. Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996, iar până în prezent exploatarea Unității 1 a dus la evitarea eliminării în atmosferă a 145 de milioane de tone de CO2 și a livrat în siguranță peste 150 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, unitatea fiind, în baza factorului de capacitate, între primele 3 reactoare nucleare la nivel global.

Crin Antonescu atacă toată clasa politică din România Toți au greșit de când a început criza politică

Fostul lider PNL Crin Antonescu a analizat blocajul politic din țară. Acesta consideră că toate marile partide au făcut greșeli majore încă de la începutul crizei, iar actuala scenă politică are nevoie urgentă de figuri noi pentru a ieși din impas. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … „Nicușor Dan ne-a spus că vom trece peste criză și iată că nu trecem” Invitat la „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, Crin Antonescu susține că greșeala lui Nicușor Dan în actuala criză politică a fost punerea unor condiții preliminare pentru funcția de premier. „Cred că președintele a greșit atunci când a pus aceste condiții preliminare. Ne-a spus să stăm calmi, ne-a spus că vom trece și prin asta și iată că nu trecem.”, menționează politicianul. Nicușor Dan a pus partidelor condiția ca majoritatea parlamentară din spatele oricărui candidat la funcția de premier să fie pro-occidentală. Care sunt greșelile PSD-ului? Fostul lider PNL menționează că PSD a greșit încă de la începutul acestei crize, atunci când a acceptat ca USR să facă parte din guvernare. Acesta susține că nici din punct de vedere aritmetic, nici din punct de vedere politic, social-democrații nu aveau nevoie de USR. Antonescu îl critică și pe Grindeanu pentru faptul că a acceptat ca Bolojan să aibă funcția de premier al României. „Cred că PSD-ul a greșit la începutul începutului, atunci când a acceptat să intre și USR-ul la guvernare. Nu era nevoie din punct de vedere aritmetic, nu era nevoie din punct de vedere politic. Și mai cred că a greșit atunci când a acceptat, că înțeleg că a acceptat destul de ușor, ca premier să fie domnul Bolojan și nu cineva din PSD, care era cel mai mare partid din coaliție, cu sau fără USR.”, explică fostul lider PNL. Coaliția PNL-PSD-UDMR și minorități ar fi avut un număr total de 244 de parlamentari, adică 52,6%. Cu participarea USR-ului în Coaliție, numărul de parlamentari a ajuns la 303, adică 65,3%. În oricare dintre cele două ipostaze, Coaliția ar fi avut o majoritate stabilă în Parlamentul României. A greșit PNL-ul lui Ilie Bolojan? Istoricul îi critică pe liberali pentru dezicerea de propria identitate. Acesta susține că PNL a greșit atât față de istoria sa, cât și față de viitorul partidului. „Cred că PNL-ul greșește mult, nu doar față de propria sa identitate, deci de propria sa istorie, ci de propriul viitor. Eu cred că greșește mult față de cetățenii României care și-au pus speranța într-un partid ca PNL-ul, atât cât și-au pus-o, 14-15%, creditându-l cu responsabilitate.”, susține liberalul. În același timp, Antonescu afirmă că liberalii nu au greșit din punct de vedere electoral. Ba mai mult, PNL-ul ar fi câștigat ceva din toată această criză politică. Fostul lider PNL susține că liberalii vor aduce o parte din electoratul USR în propriul electorat. Acesta a explicat că nu poate fi vorba de o mutare a electoratului dinspre AUR sau PSD spre PNL. În acest sens, menționează istoricul, bazinele electorale vor rămâne la fel. „PNL-ul, din punct de vedere electoral, pare că n-a greșit ceva. Ceva a câștigat. Chit că eu cred că în cele din urmă că PNL-ul va lua voturi de la USR. E principiul vaselor comunicante care va funcționa pe bazinele electorale. Adică toate isprăvile domnului Bolojan n-o să-i aducă vreodată voturi de la alegători PSD-iști, actuali sau foști, sau de la alegători AUR. O să-i aducă niște voturi de la foști alegători USR și, până la urmă, bazinele vor rămâne aceleași. PNL-ul nu știu dacă a greșit, PNL-ul poate a câștigat mizând totul pe un om.”, afirmă istoricul. Ce sacrificii au făcut liberalii pentru a-l susține pe Bolojan? Fostul lider PNL vorbește și despre narativele pe care le-au abordat liberalii în susținerea premierului demis. Acesta susține că membrii PNL au fost nevoiți să afirme lucruri împotriva evidențelor și să fie susținători ai unei guvernări „catastrofale”. „Trebuie să lași la o parte credibilități, trebuie să vorbești multe prostii, trebuie să susții lucruri împotriva evidenței. Trebuie să spui că a fost foarte bună o guvernare care a fost, de fapt, aproape catastrofală sub multe aspecte și curat catastrofală sub altele, adică guvernarea Bolojan. Dar, în fine, asta susțin oamenii. Fac politică.”, precizează Antonescu. „Cred că trebuie să apară elemente noi” Crin Antonescu descrie criza politică actuală ca pe un „blocaj vechi”. Acesta susține că „apele politicii sunt deja stătute”, iar din acest motiv este nevoie de figuri noi care să conducă țara. „Eu cred că toate aceste greșeli, repet, sunt pe spinarea noastră. În principal cred că trebuie să apară elemente noi. Apele astea politice deja sunt stătute. Blocajul e vechi.”, spune liberalul. De 72 de zile, România se află într-o criză politică, cu un guvern interimar la conducerea țării. Guvernul Bolojan a stabilit un nou record în interimat, deținut până acum de Guvernul Boc.

Un bărbat care a fost arestat pentru generare de imagini ilegale cu AI s-a ales cu interdicție pe viață la utilizarea unui chatbot

Compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, a dat în judecată un bărbat din Carolina de Sud. Terry Harwood a fost arestat ⁠la începutul anului 2026 sub acuzația de exploatare sexuală a minorilor. Autoritățile locale l-au pus sub acuzare că a utilizat în mod abuziv sistemul de inteligență artificială al companiei, Grok, pentru a genera  imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor, potrivit The Guardian.  Loading … Primul utilizator arestat pentru că a folosit Grok la generat conținut ilegal Este printre primele cazuri intentate de o companie de inteligență artificială împotriva unui internaut pentru că a utilizat un instrument cu AI pentru a genera conținut ilegal. xAI a susținut în procesul depus marți la un tribunal federal din Texas, că Terry Harwood a încălcat termenii și condițiile companiei. Procesul intentat de companie împotriva lui Harwood vine după o examinare la scară globală a companiei xAI. Potrivit acuzațiilor, chatbot-ul Grok a permis utilizatorilor să genereze deepfake-uri sexualizate fără consimțământ sau videoclipuri cu aspect realist generate de AI. Cum se apără compania lui Elon Musk Grok AI a generat aproximativ 3 milioane de imagini sexualizate în 11 zile, conform unui studiu.În plângerea depusă de xAI scrie că firma suspendă și închide conturile utilizatorilor care abuzează de GROK. De asemenea, compania se apără că raportează conținutul ilegal generat cu AI (precum ilustrarea de abuzuri sexuale asupra minorilor) către Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați. xAI a susținut că Harwood a încărcat fotografii cu adulți și minori pe platformă pentru a antrena Grok. El a putut genera imagini deepfake explicit din punct de vedere sexual pe baza fotografiilor cu persoane reale. Internautul are acces interzis la Grok pe viață Plângerea susținea, de asemenea, că acesta a creat imagini sexuale neconsensuale cu adulți. Compania a solicitat instanței o sumă nespecificată de daune bănești și o hotărâre judecătorească care să îl împiedice permanent pe Harwood să utilizeze Grok. „Acțiunile inculpatului au fost o schemă plănuită de a transforma instrumentul reclamantului într-o armă în scop infracțional, expunând victimele reale la daune profunde și de durată, expunând în același timp reclamantul la un risc juridic semnificativ și la daune morale”, a precizat xAI în proces. Sursa Foto: Profimedia/X

Ion Cristoiu susține că fosta Coaliție nu mai poate exista pentru că Bolojan își câștigă electoratul prin anti-PSD-ism

Ion Cristoiu susține că Ilie Bolojan crește în ochii electoratului său datorită poziției anti-PSD pe care și-a asumat-o. Scriitorul susține că premierul demis nu poate face nici cea mai mică concesie în favoarea PSD-ului, fără a fi linșat mediatic. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Bolojan crește în ochii electoratului prin anti-PSD-ism” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că vechea Coaliție nu se mai poate reface. Acesta menționează că principalul motiv este creșterea lui Ilie Bolojan în ochii electoratului său, datorită poziției anti-PSD. Scriitorul afirmă că Bolojan nu poate face nici cea mai mică concesie în favoarea PSD-ului fără a fi linșat de propriul electorat. „Anul trecut s-a putut face o coaliție, deoarece erau împărțiți în 2: AUR și dincolo era Coaliția asta. Această fostă coaliție nu se va mai face, poate doar după alegeri… Nu are cum să se mai împace în momentul în care Bolojan… Deci Bolojan, la ora actuală, crește în ochii electoratul lui anti-PSD, prin anti-PSD-ism. Bolojan nu poate să facă nicio concesie cu PSD, pentru că în momentul în care el face cea mai mică concesie PSD-ului, a terminat cu rezerva lui electorală. Deci Coaliția nu se va uni niciodată.”, explică scriitorul.  Gesturile oamenilor politici sunt determinate de unele circumstanțe Scriitorul compară deciziile lui Bolojan cu gesturile marilor oameni politici care au fost obligați să acționeze într-un anume fel. Acesta susține că sunt multe momente în care circumstanțele au fost definitorii. Cristoiu dă exemplul lui Napoleon și susține că acesta a atacat Rusia dintr-o necesitate. Acesta afirmă că gesturile oamenilor politici sunt determinări. „Foarte multe lucruri din istorie arată că oamenii, chiar mari oameni politici, nu puteau proceda altfel. Ce l-a apucat pe Napoleon să atace Rusia? Păi l-a obligat viața pentru că avea o blocare în războiul cu Anglia, numai că el era încălcat de Rusia. Adică ești obligat de necesitate. La Hitler, el a atacat Uniunea Sovietică pentru că eșuase cu Anglia. Gesturile acestea sunt determinări.”, povestește Cristoiu. Record pentru Guvernul Bolojan. Acesta a depășit recordul interimatului stabilit de Guvernul Boc. Guvernul Bolojan se află de 72 de zile la conducere, deși a fost demis prin moțiune de cenzură în data de 5 mai.

Românii muncesc cel mai puțin din UE. Câți ani petrec în câmpul muncii față de restul europenilor și cine conduce clasamentul

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata vieții profesionale, cu o perioadă de 32,7 ani estimată în 2025, arată datele publicate de Eurostat. Potrivit acelorași date, media duratei de viață la nivel european a ajuns la 37,5 ani, iar Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Estonia au înregistrat cele mai mari durate estimate ale vieții profesionale. Conform datelor Eurostat, durata medie preconizată a vieții profesionale este de 40 de ani în 7 țări din Uniunea Europeană. În fruntea clasamentului se află Țările de Jos cu o medie de 44 de ani, Suedia, 43,4 ani, Danemarca 42,6 ani, Estonia, 41,5 ani, Irlanda, 40,7 ani, Germania, 40,2 ani și Finlanda cu o medie de 40,1 ani.  Loading … România, din nou la coada unui clasament european La polul opus, cele mai scurte durate estimate ale vieții profesionale au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (33,0 ani), Bulgaria (34,6 ani), Croația (35,1 ani) și Grecia (35,3 ani). De asemenea, între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate țările UE, cu excepția României, mai notează Biroul de Statistică al UE. Sursa: Eurostat Bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile Repartiţia pe sexe arată că bărbaţii au o viaţă profesională mai lungă decât femeile. În 2025, bărbaţii din UE erau aşteptaţi să lucreze în medie 39,5 ani, cele mai lungi vieţii profesionale fiind înregistrate în cazul bărbaţilor din Ţările de Jos (45,9 ani), Suedia şi Danemarca (ambele 44,5 ani) şi Irlanda (43,4 ani). Cele mai scurte vieţi profesionale pentru bărbaţi sunt în Bulgaria (35,9 ani), România (36 ani) şi Croaţia (36,3 ani). Sursa: Eurostat Când vine vorba de durata vieții profesionale a femeilor, datele Eurostat arată că durata medie preconizată a vieţii profesionale în UE este de 35,4 ani. Cele mai lungi au fost înregistrate în Suedia (42,3 ani), Ţările de Jos (41,9 ani) şi Estonia (41,8 ani). Cele mai scurte sunt în Italia (28,4 ani), România (29,1 ani) şi Grecia (31,8 ani). Durata vieții profesionale a crescut în ultimii 10 ani Comparativ cu situaţia din 2016, durata aşteptată a vieţii profesionale în UE a crescut cu 2,3 ani, de la 35,2 ani, până la 37,5 ani. Decalajul dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte durata vieţii profesionale a scăzut şi el până la 4,1 ani în 2025, de la 5 ani în 2016. În urmă cu un deceniu durata vieţii profesionale era de 37,6 ani pentru bărbaţi şi 32,6 ani pentru femei. De asemenea, între 2016 şi 2025, durata aşteptată a vieţii profesionale a crescut în toate ţările UE. Malta, Ungaria, Irlanda și Țările de Jos sunt cele patru țări care au înregistrat o creștere semnificativă de minimum 4 ani. La polul opus se află România, Spania, Italia, Germania și Austria, unde durata vieții profesionale a crescut cu mai puțin de 2 ani.

Spitalele intră în greva de avertisment pe 20 iulie

Un număr de 480 de unități medicale se alătură grevei Sanitas, urmând ca pe 20 iulie să fie declanșată o grevă de avertisment, iar pe 28 iulie – greva generală, au anunțat reprezentanții sindicatului joi, 16 iulie. Protestul este prima acțiune de acest tip organizată în sistemul sanitar în ultimii 20 de ani. Federația SANITAS susține că protestul este o consecință a lipsei de dialog din partea Guvernului. Sindicaliștii le cer partidelor parlamentare să nu susțină noua lege a salarizării, care afectează  veniturile și drepturile angajaților din sănătate și asistență socială.  Loading … Pacienții cronici vor avea de suferit. Se asigură urgențele și o treime din activitatea obișnuită Potrivit lui Iulian Pope, liderul Sanitas, luni 20 iulie, activitatea spitalelor va fi întreruptă timp de două ore, în intervalul 09:00-11:00.  În acest interval nu se vor face internări, consultații, tratamente sau operații programate care nu reprezintă urgențe. Totuși, vor fi asigurate urgențele și o treime din activitatea obișnuită. Iulian Pope, liderul federației Sanitas „Vor avea de suferit pacienții cronici, din păcate. Se vor asigura urgențele așa cum am spus și așa cum prevede legea și așa ne dorim și noi. Viața nimănui nu va fi pusă în pericol. Rugăm pacienții să fie alături de noi, pentru că, repet, este vorba despre sistem.  Urgențele vor fi asigurate și colegii noștri care vor putea să protesteze atât pe 20, cât și pe 28, vor protesta”.  Serviciile de ambulanță vor funcționa normal În același timp, asigură Iulian Pope, serviciile de ambulanță vor funcționa în mod normal și nu vor participa la grevă. „Am notificat 523 de unități sanitare, dintre ele serviciile de ambulanță nu vor putea desfășura grevă pentru că au interdicție de lege. cele 42 de servicii județene și Bucureștiul. De asemenea, avem 23 unități sanitare în care nu avem lideri de sindicat și acolo nu știm dacă se va desfășura acțiunea de protest. În rest, în celelalte unități cu siguranță se va desfășura”. Conferință de presă Sanitas, 16 iulie Apel către blocarea legii salarizării Potrivit liderului sindical, un total de 480 de unități sanitare se vor alătura grevei. Acesta a mai precizat că, deși guvernul Bolojan este demis, noua lege a salarizării continuă. Pope le solicită parlamentarilor să nu voteze forma actuală a legii. „Va fi o inițiativă parlamentară. De-aia ne adresăm și Parlamentului, tuturor partidelor parlamentare și le cerem să nu voteze legea salarizării în forma actuală”. În privința viitoarei legi a salarizării, sindicaliștii solicită reluarea negocierilor, stabilirea unor coeficienți corespunzători pentru personalul din sănătate și asistență socială și menținerea sporului de tură la 15%. Potrivit Cristinei Rădulescu, SANITAS Constanța, “sunt specializări în care sporurile nu depășesc 15% și pot să rămână fără sporuri”. Aceasta a atras atenția că gradul de nemulțumire a angajaților din sistemul medical este unul uriaș, deficitul de personal fiind o problemă cronică. Ce solicitări au sindicaliștii Printre revendicările SANITAS se numără, potrivit TVRInfo: Conferință de presă Sanitas, 16 iulie Restabilirea drepturilor salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă din 2023, afectate, potrivit sindicaliștilor, de Ordonanța de Urgență nr. 7/2026. Anularea reducerii sporurilor pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare și a zilelor suplimentare de concediu, măsuri introduse prin OUG nr. 36/2025. Acordarea fără discriminare a indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță, indiferent de plafonul salarial prevăzut de Legea nr. 141/2025. SANITAS mai cere păstrarea sporului de 100% pentru munca prestată în weekend și în zilele de sărbătoare legală, reintroducerea sporului pentru condiții de muncă și includerea personalului tehnic, economic și administrativ în aceeași anexă de salarizare. De asemenea, federația solicită și alinierea salariilor din asistența socială la nivelul celor din sectorul sanitar neclinic. Dacă revendicările nu vor fi soluționate, SANITAS a anunțat declanșarea grevei generale în sistemul sanitar începând cu 28 iulie. FOTO/VIDEO: Oana Zvobodă

România și Serbia au semnat un memorandum pentru proiectul Porțile de Fier 3. Ilie Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate

România și Serbia au semnat un memorandum privind un schimb de informații referitor la proiectul hidroenergetic Djerdap 3 (Porțile de Fier 3). Documentul a fost semnat în urma întrevederii bilaterale dintre premierul demis Ilie Bolojan și ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović. Documentul a fost semnat în contextul cooperării energetice dintre cele două țări, iar premierul interimar, cât și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan a subliniat că discuțiile vizează evaluarea beneficiilor și impactului pe care l-ar putea avea viitoarea centrală.  Loading … „Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea”. Ilie Bolojan a arătat că investițiile în energie au devenit esențiale atât pentru securitatea națională, cât și pentru competitivitatea economiei și nivelul de trai al populației. „Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a declarat Ilie Bolojan. „Djerdap 3 este un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea” Premierul demis a mai precizat că România va analiza cu atenție proiectul și condițiile în care acesta ar putea fi dezvoltat. „Djerdap 3 este, din această perspectivă, un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea. Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a spus premierul. De asemenea, Ilie Bolojan a arătat că România își dorește consolidarea cooperării energetice cu Serbia, în condițiile în care cele două țări au infrastructură și interese comune. „România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitatea energetică și competitivitatea economiilor noastre. (…) Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună în proiecte energetice importante”, a conchis Bolojan. Negocierile despre Porțile de Fier 3 au început sub mandatul ministrului Bogdan Ivan În iunie 2025, reprezentanții Ministerului Energiei din  Serbia au avut o întâlnire online cu reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, ai „Industriei Energetice Electrice din Serbia” și ai companiei energetice românești „Hidroelectrica”, în cadrul căreia au discutat despre dezvoltarea proiectului hidrocentralei reversibile Djerdap 3, comunica la acel moment ministerul sârb. Pe 4 august, ministra energiei din Serbia, Dubravka Djekovic, anunța ca „iminentă” semnarea memorandumului, în urma dialogului avut cu ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan.

Cel mai scump dinozaur din lume a fost vândut în SUA. Scheletul complet de T-rex a atins o sumă record în mai puțin de 10 minute

A fost vândut în SUA cel mai scump dinozaur din lume, la Sotheby’s New York, pentru suma de 50 de milioane de dolari, aceasta fiind o sumă record, anumnță Romania Sotheby’s International Realty pe pagina de Facebook. Pe numele său, Gus, acesta este unul dintre cele mai impresionante și bine conservate schelete de Tyrannosaurus rex descoperite până în prezent. El are circa 3,8 metri înălțime și 11,5 metri lungime, de la craniu până la vârful cozii. Mai mult, scheletul este format din 183 de oase fosilizate și este complet în proporție de circa 61%, raportat la numărul total de oase, mai precizează sursa. Specialiștii estimează că gradul de conservare ajunge la 75–80%, dacă se ia în considerare masa osoasă păstrată. Această fosilă a fost găsită în urmă cu cinci ani pe proprietatea unei ferme din comitatul Harding, statul american Dakota de Sud. Scheletul a fost numit „Gus” în memoria lui Gary „Gus” Licking, proprietarul terenului, care a murit chiar în perioada în care fosila era excavată, curățată și pregătită pentru a fi expusă publicului. Cumpărătorul este unul secret, la cererea sa. El a licitat prin telefon, întrecându-se cu alți șase participanți. Licitația pentru achiziționarea scheletului a durat aproximativ zece minute. sursa foto: sothebys.com