Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate
Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.
Programul de guvernare Tomac. Premierul desemnat propune un nou tip de firmă: SRL de Exercițiu pentru tineri sub 18 ani. Ce presupune
Programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac vine cu o surpriză: un nou tip de societate comercială. Este vorba de ceea ce autorii numesc „SRL de Exercițiu” și se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16-18 ani. Ce presupune. Programul propune o formă juridică nouă, destinată adolescenților care vor să învețe antreprenoriatul printr-o activitate economică reală. Un tânăr ar putea fi asociat sau administrator într-un singur astfel de SRL. Este, în esență, un SRL simplificat și temporar, situat între o firmă de exercițiu școlară și un SRL obișnuit. Facilitățile propuse SRL-ul de Exercițiu ar avea: constituire fără taxe; procedură simplificată de înregistrare; înregistrare exclusiv online; impozit pe venit de 0%; cifră de afaceri limitată la 20.000 de euro; contabilitate simplă; un singur document depus la ANAF; limitarea fiecărei persoane la o singură societate de acest tip. La împlinirea vârstei de 18 ani de către asociatul unic sau de către unul dintre asociați ori administratori, firma ar trebui fie: să se transforme într-un SRL obișnuit; să fie radiată. Cum ar funcționa în practică De exemplu, un elev de 17 ani care dezvoltă aplicații, produce obiecte prin imprimare 3D sau oferă servicii creative ar putea înființa online un SRL de Exercițiu. Ar putea emite facturi, încasa venituri și lucra cu clienți, fără costurile și formalitățile unui SRL obișnuit. Dacă activitatea rămâne sub plafonul de 20.000 de euro, firma beneficiază de regimul simplificat. La 18 ani, tânărul decide dacă afacerea merită continuată și o transformă într-un SRL normal sau o închide. Ce urmărește măsura Propunerea are trei obiective principale: Educație antreprenorială practică. Tinerii nu ar mai învăța doar teoretic cum funcționează o companie, ci ar gestiona clienți, venituri, contracte și obligații administrative reale. Formalizarea activităților economice ale adolescenților. Tinerii care realizează aplicații, design, conținut digital, produse artizanale sau alte servicii ar putea lucra într-un cadru legal simplificat. Crearea timpurie a unei culturi antreprenoriale. Eșecul unei prime inițiative ar avea costuri administrative reduse, iar proiectele viabile ar putea continua ca SRL-uri normale. Premierul desemnat Eugen Tomac a realizat o schiță de program de guvernare, însă nu este forma finală, care va fi depusă în Parlament, dezbătută și apoi votată de aleși.
Un fost șef ANPC demontează mitul vacanțelor ieftine în Bulgaria: Am comparat preţurile. Concluzia e surprinzătoare
Un fost şef al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a comparat preţurile de la magazine din Mangalia şi Balcic. Concluzia lui a fost surprinzătoare „pentru mulți turiști români”: preţurile din Bulgaria sunt mai mari decât cele din România. Paul Anghel a postat pe Facebook o serie de fotografii cu prețurile de la supermarket din Mangalia și din Balcic cu un comentariu în care demontează mitul că „Bulgaria e mai ieftină” ca România. Însă comparația făcută de fostul șef ANPC vine într-un moment în care economia Bulgariei e în plin proces de tranziție în contextul adoptării monedei euro, proces care a alimentat în ultimele luni dezbateri și temeri privind creșterea prețurilor. Chiar dacă autoritățile europene și bulgare susțin că trecerea la euro nu generează automat scumpiri, experiența altor state arată că anumite categorii de produse și servicii pot înregistra ajustări de preț în perioada de tranziție. „Recomand consumatorilor să compare prețurile” „Am comparat preţurile din Carrefour Mangalia cu cele din Carrefour Balcic. Concluzia este surprinzătoare pentru mulţi turişti români: numeroase produse sunt mai scumpe pe litoralul bulgăresc decât pe litoralul românesc. Ani la rând am auzit că în Bulgaria este mai ieftin”. Astăzi, realitatea din magazine arată că această percepţie nu mai este valabilă în toate situaţiile. Recomand consumatorilor să compare preţurile şi să nu îşi bazeze deciziile doar pe impresii sau pe experienţe din anii trecuţi. Bonul de casă rămâne cel mai bun indicator al costului real al unei vacanţe”, a transmis Paul Anghel pe Facebook. Bulgaria a trecut la moneda euro din 1 ianuarie 2026. Prețurile sunt încă exprimate și în leva, fosta monedă națională a țării vecine, și în euro. Dar plățile se fac numai în euro. Prețurile s-au rotunjit în sus, după convertire, iar cetățenii bulgari se plâng că doar din salarii și pensii nu reușesc să țină pasul. Cât de mult se scumpește prima vacanță în Bulgaria după adoptarea euro Primul 1 Mai cu euro în Bulgaria a presupus alocarea unui buget mai mare. Pentru un turist român, schimbarea practică este următoarea: vacanța în Bulgaria devine mai ușor de calculat, dar nu neapărat mai ieftină. Plata în euro elimină costurile de schimb valutar și confuzia dintre lei, leva și euro, însă prețurile din benzinării, restaurante și hoteluri trebuie comparate atent. În zonele turistice, mai ales pe litoral, rotunjirile și tarifele sezoniere pot da impresia unei scumpiri mai mari decât media națională. În perioada de tranziție, autoritățile bulgare au impus afișarea duală a prețurilor, în leva și euro (lucru care s-a întâmplat și în alte țări), pentru a limita rotunjirile abuzive și pentru a ajuta consumatorii să compare mai ușor tarifele. Afișarea dublă a început în august 2025 și continuă până în august 2026
Rareș Bogdan critică regulile de la Bruxelles: Exportăm fabrici și importăm șomaj, noi venim cu regulile, americanii cu banii
Rareș Bogdan acuză Uniunea Europeană că distruge industria prin birocrație și standarde verzi stricte, în timp ce SUA atrag firmele cu energie ieftină. Europarlamentarul a trimis o scrisoare oficială Comisiei Europene prin care avertizează că peste 30.000 de locuri de muncă din Europa se află în pericol din cauza prețurilor mari și a dosarelor cu șină de la Bruxelles. Rareș Bogdan Rareș Bogdan explică faptul că regulile climatice din Europa sunt prea grele pentru producători și îi fac să plece peste ocean. „Exportăm fabrici, importăm șomaj. Noi cu regulile, ei cu banii. În timp ce americanii le dau companiilor facilități să construiască fabrici, le dau energie ieftină, UE le dă dosare cu șină și standarde verzi, care le pun în față un test de stres pe care nu e sigur că îl vor trece. Factură pe spatele cetățeanului,” a transmis acesta pe Facebook. Europa pune taxe pe spatele cetățenilor, în timp ce America dă subvenții Acesta susține că noul plan european pentru mediu aduce doar birocrație în plus, în loc să scadă facturile la curent sau gaz. Din acest motiv, el a cerut explicații clare de la șefii Uniunii Europene. „1. Cum se va asigura Comisia că „Pactul pentru o industrie curată” nu va accelera fenomenul de relocare în SUA, având în vedere că adaugă costuri administrative noi, în loc să ofere reduceri directe de costuri sau compensații pentru decalajul de preț la energie? 2. Deține Comisia un studiu de impact cantitativ care să evalueze câte companii din sectoarele intensiv energetice riscă să aleagă subvențiile din SUA în detrimentul noilor scheme de conformare propuse de UE?”
SpaceX a debutat vineri cu 150 $ la bursa Nasdaq. În doar câteva minute, prețul unei acțiuni la compania trilionarului Elon Musk a crescut cu 16 $
Imperiul de rachete, sateliți și AI al lui Elon Musk se duce „până la lună”, după ce omul de afaceri a scris istorie după ce a devenit primul trilionar. Compania sa spațială, SpaceX, a fost oficial listată la bursă, acțiunile fiind tranzacționate sub simbolul SPCX. A atras 75 de miliarde de dolari în cea mai mare listare la bursă din istorie. Analiștii de pe Wall Street avertizează investitorii: trebuie să se aștepte la o volatilitate crescută în prima zi de tranzacționare. În cele din urmă, ar putea rezulta doar o bulă speculativă. După ce Elon Musk și-a schimbat statutul de la miliardar la cel de trilionar, SpaceX, companie înființată în 2002, a debutat vineri cu 150 de dolari la bursa Nasdaq, cu 11% peste prețul stabilit de IPO. Potrivit Reuters , compania era evaluată la 1,96 de trilioane de dolari, asta după ce joi seară, prețul de listare era la 135 de dolari pe acțiune. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României. Prețul acțiunilor a urcat cu 16 dolari în câteva minute În doar câteva minute, prețul a urcat spre 161 de dolari, fiind raportate tranzacții de 14 miliarde de dolari în câteva minute. 89 de milioane de acțiuni au fost schimbate. Dacă acțiunile cresc prea mult și prea repede, tranzacționarea poate fi suspendată. La jumătatea ședinței de la Nasdaq la care vorbea Elon Musk, o acțiune la compania SpaceX a ajuns să valoreze 166 de dolari. Sursa Foto: Saratta Chuengsatiansup Ce vrea să facă Elon Musk cu atâția bani? Un trilion de dolari înseamnă o mie de miliarde de dolari. Este o sumă imensă pe care Elon Musk nu poate să o cheltuiască într-o viață. Dacă ar cheltui 1 milion de dolari în fiecare zi, i-ar lua 2.740 de ani pentru a-și epuiza averea imensă. Ce intenționează să facă SpaceX cu banii? Elon Musk dorește să folosească sumele mari pentru proiecte tech: infrastructură pentru AI, lansare de noi constelații de sateliți Starlink și îmbunătățirea tehnologiei rachetelor pentru a fi transportați astronauți pe Lună și pe Marte în viitorul apropiat. Elin Musk susține că dorește să investească foarte mult în dezvoltarea de centre de date pentru AI în spațiu. Trilionarul o vede ca pe o soluție pentru a depăși limitările energetice de pe Pământ. Și românii pot cumpăra acțiuni Investitorii români pot cumpăra acțiuni la SpaceX încă din prima zi de tranzacționare. Se pot face tranzacții și în intervalul 23:00 – 03:00, ora României. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Maia Sandu și Volodimir Zelenski, după decizia UE de a deschide negocierile de aderare: Ne-am făcut temele și continuăm reformele/”E important ca UE să își țină cuvântul”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, au salutat decizia Uniunii Europene de a deschide primul pachet de negocieri pentru aderare. Cei doi șefi de stat au mulțumit partenerilor europeni pentru acest pas și au promis că vor continua modernizarea instituțiilor interne. Ursula von der Leyen / Profimedia Maia Sandu: „Ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele” „O discuție fructuoasă cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Salut decizia de a deschide luni primul grup de negocieri de aderare. Moldova este pregătită să le deschidă pe toate – ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele. Aștept cu interes summitul UE-Moldova din 22 iunie”, a scris Maia Sandu pe X. Volodimir Zelenski: „Ucraina se apără pe sine și, făcând-o, apără întreaga Europă” La rândul său, Zelenski a descris hotărârea de la Bruxelles ca pe un moment de maximă importanță pentru poporul ucrainean, care luptă în continuare pe front împotriva Rusiei. „Le mulțumesc tuturor oamenilor noștri care luptă pentru Ucraina, lucrează pentru statul nostru și ajută la apărarea intereselor noastre naționale. Și le mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider în parte pentru acest pas ferm în numele Europei. Ucraina se apără pe sine și, făcând-o, apără întreaga Europă – ideea că națiunile europene pot trăi unite, libere și în pace. După cum am spus, Ucraina face ceea ce este necesar, iar este important ca UE să își țină și ea cuvântul.” Uniunea Europeană deschide oficial primele negocieri de aderare Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat astăzi că toate statele membre au aprobat începerea primului pachet de negocieri pentru intrarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „În cadrul primei conferințe interguvernamentale de luni, vom deschide pachetul privind elementele fundamentale; coloana vertebrală a valorilor și principiilor esențiale de aderare pe care se bazează UE, de la statul de drept la instituții democratice solide”, informează von der Leyen, cu precizarea că aceasta reprezintă o recunoaștere a determinării, curajului și eforturilor depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense,” a transmis aceasta.
Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc
Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13 de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari Larry Page – 303 miliarde de dolari Sergey Brin – 282 miliarde de dolari Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari Larry Ellison – 254 miliarde de dolari Michael Dell – 204 miliarde de dolari Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari Jensen Huang – 166 miliarde de dolari Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari Jim Walton – 147 miliarde de dolari Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ? Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Eugen Tomac a completat propunerile de miniştri
Premierul desemnat, Eugen Tomac, a transmis partidelor parlamentare lista cu propunerile de miniştri din viitorul său cabinet, potrivit surselor Gândul. Propunerea lui Tomac pentru Ministerul Culturii, după ce Adrian Papahagi a anunțat că renunță la nominalizare, este Mihai Ghyka, descendent al ultimului Domnitor al Moldovei, Grigore Ghika. LISTA GUVERNULUI 1. Prim-ministru – Eugen Tomac A fost unul din oamenii de încredere ai lui Traian Băsescu, fiindu-i aproape în proiectul PMP, partidul înființat de fostul președinte. În prezent este consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al lui Nicușor Dan. Detalii AICI 2. Viceprim-ministru, Ministerul Educației și Cercetării – Sorin Costreie Sorin Costreie Este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997, și a fost implicat în structuri universitare și rețele academice europene. 3. Viceprim-ministru, fără portofoliu – Valeriu Nistor Valeriu Nistor Manager cu o carieră lungă în tehnologie, telecomunicații și energie. Este director general al companiei Soltem Energy din 2022. A fost președinte al AmCham România (Camera de Comerț Americană în România), CEO al Vodafone România, director general al IBM România. A ocupat funcții de conducere și la Xerox în România și Austria. 4. Viceprim-ministru, fără portofoliu – Bogdan Dumitru Bogdan Dumitru Este director executiv în industria IT și securitate cibernetică, asociat cu compania Bitdefender. A fost și președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, dar și coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. 5. Ministerul Afacerilor Interne – Tiberiu Trifan Tiberiu Trifan Diplomat și fost înalt funcționar din Ministerul Afacerilor Interne. A fost secretar de stat în MAI în Guvernul Dacian Cioloș. A activat în diplomație, fiind consul al României la Chișinău și la Roma. În prezent, ocupă funcția de consul general al României la Madrid. Provine din sistemul de ordine publică și a avut responsabilități legate inclusiv de dosarul Schengen în cadrul MAI. 6. Ministerul Finanțelor – Ionuț Simion Ionuț Simion Este consultant fiscal, doctor în economie şi profesor asociat la ASE. A fost Country Managing Partner al PwC România între 2015 și 2021. Acum este partener în cadrul PwC România și coordonează relațiile cu clienții strategici. A condus de mai multe ori AmCham România (Camera de Comerț Americană în România). 7. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Ionuț Mașala Ionuț Mașala Director economic în cadrul CNAIR. Lucrează în CNAIR din 2000, unde a ocupat succesiv funcții de economist, șef serviciu financiar, șef serviciu salarizare și director financiar. 8. Ministerul Justiției – Cosmin Soare-Filatov Cosmin Soare-Filatov Este consilierul pe probleme constituționale al lui președintelui Nicușor Dan, avocat, a lucrat aproape 13 ani la casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), care a câștigat pentru statul român procesul internațional cu investitorii Roșia Montană. 9. Ministerul Apărării Naționale – Dan Neculăescu Dan Neculăescu Dan Neculăescu a fost numit reprezentant permanent al României la NATO în februarie 2022. Secretar general adjunct al NATO în acea perioadă era Mircea Geoană. A lucrat și în MAE în 2002-2004. 10. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Florin Duma Florin Duma Este un antreprenor din zona IMM-urilor și lider al organizației patronale IMM România. Om de afaceri din județul Prahova, conduce compania Durocar SRL (construcții industriale și civile). Implicat în structuri patronale ale IMM-urilor de peste 10 ani. 11. Ministerul Sănătății – Șerban Dragosloveanu Șerban Dragosloveanu Șerban Dragosloveanu este chirurg ortoped și a fost numit manager al Spitalului Foișor în mandatul de primar al lui Nicuşor Dan. Este şi asistent universitar la UMF Carol Davila. 12. Ministerul Agriculturii – Nicolae Istudor Nicolae Istudor Rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în 2004-2005. 13. Ministerul Afacerilor Externe – Luca Niculescu Luca Niculescu Secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE. A fost ambasador al României în Franța între 2016 și 2022. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră în presă. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. 14. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Carmen Moraru Carmen Moraru Secretar de stat în cadrul MIPE și coordonează domenii legate de PNRR și programele europene de investiții. A fost secretar de stat şi la Finanţe, în Guvernul Ciolacu. 15. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Teodor Dulceață Teodor Dulceață Secretar general adjunct în Ministerul Mediului. A fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului ministru Grațiela Gavrilescu. A ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului. 16. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Diana Morar Diana Morar Avocat și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. În 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. 17. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Vladimir Ionaș Vladimir Ionaș Sociolog, a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. Fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului Sorin Grindeanu (PSD). 18. Ministerul Culturii – Mihai Ghyka Mihai Ghika Descendent al ultimului Domnitor al Moldovei, Grigore Ghica. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada 2015-2016, în Guvernuul Cioloș. 19. Ministerul Energiei – Andrei Covatariu Andrei Covatariu Expert în energie și politici climatice, cunoscut mai ales în zona de tranziție energetică și securitate energetică. Este cadru didactic asociat la ASE București. A condus sau ocupat funcții de top în IBM România și Vodafone România. A activat în zona de consultanță și management de business.
Efectul politicilor lui Bolojan. Inflația a înregistrat o nouă creștere-record, de aproape 11%. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult
Inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, cele alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). „În mai 2026 inflaţia anuală atinge pragul de 10,9%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,85%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,53%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,54%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 6,78%”, se menţionează în documentul citat. Tariful la energie electrică s-a majorat cu 55,49% Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri de preţuri în luna mai continuă să se menţină la energia electrică, al cărei tarif s-a majorat cu 55,49%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor energiei electrice. Potrivit INS, alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la combustibili, respectiv benzină, cu 30,55%, şi la motorină, cu 36,85%. Tariful la energia termică s-a majorat cu 10,70%, cărţile, ziarele, revistele au fost mai scumpe cu 10,62%, detergenţii cu 10,19%, tutunul şi ţigările cu 7,42%. Şi medicamentele au avut preţuri mai mari cu 4,36%, iar articolele de igienă şi cosmeticele s-au scumpit şi ele cu 7,14%. În perioada mai 2026 – mai 2025, preţul gazelor a crescut cu 1,53%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia urcând cu 21,12%, ouă, cu o creştere de 14,12%, şi carnea de bovine, care s-a scumpit cu 11,58%. Preţurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 10,59%. Creşteri semnificative se constată şi la laptele de vacă, 11,98%, la pâine, 8,18%, şi la fructe proaspete, 7,04%, iar carnea de pasăre s-a scumpit cu 6,88%. În categoria băuturi alcoolice, preţul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,98%, iar cel al vinului cu 6,57%. Alte majorări importante a tarifelor se constată şi la peştele proaspăt (7,83%), la ulei (6,11%), la citrice (3,66%), iar brânza de vacă este mai scumpă cu 5,61%. „În categoria serviciilor, cele mai mari creşteri de preţuri în mai 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat la chirii, acestea majorându-se cu 43,56%, urmate de tarifele la apă, canal şi salubritate cu 15,35%, reparaţii auto cu 15,31%, serviciile de igienă şi cosmetică cu 14,72%. Alte creşteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de confecţionat şi reparat încălţăminte şi îmbrăcăminte, 14,81%. Serviciile medicale s-au scumpit semnficativ În acelaşi timp, asistenţa medicală a devenit mai scumpă cu 12,81%, transportul urban şi-a majorat tariful cu 8,98%, iar cel rutier cu 13,18%. Tarifele serviciilor poştale, care îşi reduseseră cotele în lunile anterioare, în mai 2026, faţă de luna similară din 2025, s-au majorat cu 9,65%”, subliniază INS. Instituţia precizează faptul că în calculul inflaţiei începând cu luna august 2025 s-a luat în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor energiei electrice instituită prin O.U.G. nr. 6/2025, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, pentru gazele naturale, începând cu 1 aprilie a încetat plafonarea preţului pentru consumatorii casnici, fiind înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Cum arată vilele RA-APPS pentru care se plătesc cele mai mari chirii
Cele mai mari chirii plătite de persoane fizice care locuiesc în vile RA-APPS sunt în jurul valorii de 2.500 de euro pe lună, în vile aflate în cea mai râvnită zonă a Capitalei. Este vorba de mai multe apartamente situate pe Șoseaua Pavel Kiseleff, foarte aproape de Arcul de Triumf. De asemenea, lângă Arc se află și una dintre intrările în Parcul Regele Mihai I (Herăstrău). De afară, blocurile în care se află cele mai scumpe apartamente cu chirie din proprietatea statului nu arată spectaculos. Imobilele sunt construite încă de pe vremea comunismului însă locațiile sunt de lux, iar spațiile din interior sunt foarte generoase. Cele patru apartamente au între 123 și 218 metri pătrați, iar chiria pe lună pentru fiecare locuință este de până la 2.675 de euro. Cele mai scumpe locuințe RA-APPS, la doi pași de Herăstrău Pe lângă faptul că sunt extrem de aproape de intrarea în Herăstrău, proprietățile statului beneficiază de foarte mult spațiu verde, dar și de parcări private. Pentru fiecare loc de parcare se plătește suma de 86 de euro pe lună. Guvernul României, prin Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” a publicat, miercuri, lista cu chiriașii regiei. Potrivit deciziei, RA-APPS trebuie să publice semestrial pe pagina proprie de internet, în datele de 10 iunie și 10 decembrie ale fiecărui an și menține publicată timp de 6 luni lista tuturor imobilelor proprietate publică și privată a statului aflate în administrarea regiei. PNL plăteşte o chirie de 0,05 euro/mp, în buricul târgului bucureştean În documentele publicate de regie se regăsesc, pe lângă chiriile pentru persoanele publice, și cele pe care asociaţiile, fundaţiile, partidele politice şi firmele le plătesc statului român. De exemplu, PNL plăteşte 1.000 de euro statului pentru 20.000 de metri pătraţi, potrivit datelor oficiale RA-APPS. La rândul ei, Uniunea Salvaţi România plătește statului român pentru sediul de partid din Şoseaua Kiseleff 204,09 euro, în timp ce partidul condus până mai ieri de premierul desemnat Eugen Tomac, PMP, achită 2.803,47 euro. Pe de altă parte, au ieșit la iveală noi spații din proprietatea statului român care sunt ocupate de societatea Humanitas, deținută de filozoful Gabriel Liiceanu. Este vorba de trei contracte pentru trei spații în Casa Presei din nordul Bucureștiului, dar și de mai multe locuri de parcare – toate aceste locații fiind în administrarea RA-APPS (Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat). Firmele deținute de scriitor plătesc aproximativ 6 euro pe metru pătrat pe lună pentru spațiile din Casa Presei. În medie, un spațiu comercial în zona de nord a Bucureștiului se închiriază cu sume chiar și de trei ori mai mari.