Record de cereri de negociere cu băncile
Record important, în prima jumătate a acestui an, pentru clienții băncilor. Aceștia au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Au fost în total 2.060 de solicitări, cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB. Românii care au apelat la această soluție au câștigat în medie sume de mii de euro. Trimestrul al doilea din 2026 a fost singurul în care este depășit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări). Majorarea de 40% față de Semestrul 1 2025 (1.464 cereri) reflectă situația economică dificilă la nivel național, dar și internațional, notează Profit.ro. IFN-urile au refuzat toate cele 600 de solicitări primite Clienții caută soluții de redresare a situației financiare personale, afectată clar de creșterea costului vieții. Referitor la numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an, băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri. De notat că IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări. În primul semestru, arată datele oficiale, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficii totale de aproape 1 milion de euro în S1 2026 Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului. Asta înseamnă aproximativ 2.700 de euro obținuți, în medie, în urma fiecărei nemulțumiri încheiate amiabil. 59 de procese din instanțele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii și băncile, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa unei părți, au negociat litigiul în cadrul CSALB. Serviciul a fost gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) și cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar. În total, începând cu anul 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB. Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 față de perioada similară din 2025. Ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026). Numărul cererilor soluționate amiabil de bănci că s-a dublat Comparativ cu anul trecut, numărul cererilor soluționate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Metoda de soluționare amiabilă (directă), după sesizarea CSALB, a fost o cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple, fără să necesite neapărat aportul de expertiză al conciliatorilor instituției. Și în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile. Cele mai frecvente spețe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Concret, aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la: restituiri de sume (comisioane, dobânzi) diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale) diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanțe reeșalonări / rescadențări / refinanțări / renegocieri / reechilibrarea contractelor. Crește specificul cererilor Studiul mai arată că în primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, față de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%. Numărul dosarelor a ajuns la 395 în S1 2026, comparativ cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere. IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite. Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, mai arată analiza CSALB.
Spania este prima finalistă a Cupei Mondiale! Meci de senzație disputat la Dallas
Spania este prima finalistă a Cupei Mondiale din 2026, după ce a învins una dintre favorite, Franța. Scorul a fost 0-2 în favoarea Spaniei și Urmărește cronica unui meci istoric realizată de Prosport! Au marcat: Oyarzabal ’22 pen., Porro ’58 Franța (4-2-3-1): Maignan – Kounde, Upamecano, W. Saliba (M. Lacroix ’30), Digne – Tchouameni, Rabiot (M. Kone ’45) – O. Dembele, Olise, Barcola (Doue ’57) – Mbappe Rezerve: Risser, Samba, Gusto, L. Hernandez, T. Hernandez, I. Konate, N. Kante, Zaire-Emery, Akliouche, Cherki, Mateta, M. Thuram Selecționer: Didier Deschamps Spania (4-2-3-1): U. Simon – P. Porro, P. Cubarsi, Laporte, Cucurella – Rodri, F. Ruiz – L. Yamal, D. Olmo, A. Baena – Oyarzabal Rezerve: Raya, J. Garcia, M. Llorente, Pubill, E. Garcia, Grimaldo, Gavi, Pedri, Zubimendi, M. Merino, Y. Pino, N. Williams, B. Iglesias, F. Torres, V. Munoz Selecționer: Luis de la Fuente Semifinala s-a jucat în Dallas (SUA), arbitrată de Ivan Barton (El Salvador)
Primarul din Izbiceni lansează acuzații după vizita lui Călin Georgescu la târg. Susține că totul a fost regizat: Și-au adus și legumele cu ei
În urmă cu mai bine de o săptămână, Călin Georgescu a fost prezent la Târgul de la Izbiceni din județul Olt, acolo unde a luat la pas zona cu scopul de a se întâlni cu producătorii locali și meșteșugari. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost primit cu ropote de aplauze și cu flori, iar numele i-a fost scandat minute în șir. După vizita sa la târg, însă, primarul USR din Izbiceni a lansat acuzații și a susținut că totul ar fi fost regizat. În timpul vizitei sale la Târgul de la Izbiceni, Călin Georgescu a fost filmat de mulți dintre susținătorii săi, iar imaginile s-au viralizat rapid pe platformele de socializare. Odată ajuns la târgul de legume și flori, care a fost organizat la Izbiceni, a început să discute cu producătorii locali și să privească roadele muncii lor. Și anume, legume și fructe proaspete scoase la vânzare direct la tarabă. Imaginile pot fi văzute AICI. Loading … Călin Georgescu, la Izbiceni. Sursă: captură video Vizita lui Călin Georgescu ar fi fost regizată, susține edilul din Izbiceni Altfel, Fănel Bădici, primarul USR din Izbiceni, a susținut că fostul candidat la președinție ar fi adus sute de persoane din alte județe (Mureș, Alba, Bistrița), inclusiv cu legumele și fructele lor, la târg. De asemenea, a mai susținut că locanicii din Izbiceni ar fi stat deoparte, privindu-i pe susținătorii lui Călin Georgescu. Edilul susține că vizita ar fi fost „aranjată”. Videoclipul poate fi privit mai sus. „Nu e niciuna din Izbiceni acolo (n.r. a fost întrebat dacă cunoaște persoane din videoclip). Ce am văzut eu în filmări, nici 10% nu erau din Izbiceni. Erau mașini, am văzut mașini de Mureș, de Alba, de Bistrița”, se aude în filmare. „Estimez că au fost undeva la 200-300 de persoane care au fost venite din altă parte. Oamenii din Izbiceni, în realitate, nici n-au fost primiți. Ei și-au adus proprii comercianți și propriile legume le-au etalat ca pe vremuri, când venea marele conducător. Legumele în Izbiceni sunt în altă parte, duminica și sâmbăta. Dacă vă uitați în filmulețele în care este Georgescu, sunt unii pe margine care stau așa și se uită de departe. Ăia-s oamenii din Izbiceni, dacă-s câțiva”, spune primarul din Izbiceni. Sursă foto: Mediafax Foto, capturi video Sursă video: Facebook USR
Proiectul de lege care i-ar putea băga la închisoare pe fermieri. Care sunt faptele pentru care pot fi condamnați
Un nou proiect de lege prevede sancțiuni dure pentru fermieri. Unii dintre agricultorii care încalcă legea ar putea chiar să ajungă la închisoare. Ministerul Mediului a publicat un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru infracțiunile de mediu, în acord cu legislația europeană. Noile prevederi îi vizează și pe agricultori, care riscă inclusiv închisoarea pentru fapte ce afectează solul sau resursele de apă. Proiectul de lege vizează și mai multe practici din agricultură. Sunt vizate captarea ilegală a apei pentru irigații, utilizarea pesticidelor neomologate, arderea miriștilor și fertilizarea culturilor în perioadele interzise. Documentul definește clar și captarea apei din surse de suprafață sau subterane. Loading … Proiectul de lege care i-ar putea băga la închisoare pe fermieri. Sursă foto: Shutterstock „Captarea apelor: acțiunea de extragere, prelevare sau derivare controlată a apei din corpurile de apă de suprafață sau din corpurile de apă subterane, prin intermediul lucrărilor de foraj, drenuri ori alte mijloace tehnice, în scopul utilizării resursei pentru consum uman, irigații, activități industriale, producerea de energie, agricultură ori alte utilizări economice sau sociale”, se află printre faptele incriminate, arată Agrointel.ro. Ce spune Diana Buzoianu? Diana Buzoianu, ministrul Medicului, Apelor și Pădurilor, anunță un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru infracțiunile de mediu. Potrivit acesteia, măsurile urmăresc combaterea rețelelor de criminalitate de mediu și introducerea unor pedepse mai dure pentru faptele care afectează grav natura și sănătatea oamenilor. „Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a spus Diana Buzoianu. În ce condiții pot face fermierii până la 20 de ani de închisoare? Proiectul prevede pedepse cu închisoarea între 1 și 20 de ani, în funcție de gravitatea faptelor. Sancțiunile cresc dacă sunt provocate pagube majore mediului, distrugeri ireversibile sau dacă infracțiunea duce la decesul unei persoane. Anii de închisoare sunt disperați altfel: închisoare de la 1 la 5 ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului; închisoare de la 2 la 7 ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv; închisoare de la 3 la 10 ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată; închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane. Totodată, cresc și amenzile pentru firme, valoarea unei zile-amendă urmând să fie cuprinsă între 500 și 25.000 de lei. Proiectul prevede pedepse mai dure pentru infracțiunile comise în arii protejate și sancționează inclusiv tentativa sau faptele din culpă. Sunt introduse reguli pentru combaterea faptelor grave împotriva mediului, iar autoritățile vor avea obligații noi privind pregătirea, cooperarea și prevenirea criminalității de mediu. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Doi tineri din Sibiu au creat un portal auto anti-samsari. De unde a pornit ideea și cum funcționează
Eric Balaban (18 ani) și Darian Guță (19 ani) au creat un portal auto „anti-samsari”. Cei doi tineri au explicat cum funcționează portalul, dar și cum a luat naștere această idee. Ideea celor doi tineri a apărut după o experiență neplăcută la cumpărarea unei mașini second-hand. Eric (18 ani) își dorea să își achiziționeze un Audi A4, însă până să găsească un vehicul fără probleme a fost nevoit să verifice VIN-urile a 6 autoturisme. Verificările l-au costat în jur de 300 de lei. VIN-ul reprezintă „Vehicle Identification Number” și este, de fapt, seria de șasiu. Loading … Doi tineri din Sibiu, Eric și Darian, au creat un portal auto „anti-samsari” Ei spun că este „primul site de vânzări auto anti-samsari din România” Cei doi descriu platforma drept „primul site de vânzări auto anti-samsari din România”. Platforma permite publicarea anunțurilor doar cu un istoric verificat al vehiculului și folosește inteligența artificială pentru a oferi mai multă transparență cumpărătorilor. „Peste tot pe unde intri online te pune să apeși pe ceva care te bagă în altceva, nu mai înțelegi nimic. Pe site-ul nostru este exact opusul, adică nu ai reclame, nu ai butoane nedorite. Este foarte simplu de folosit și intuit. Adică oamenii s-au săturat de încrengătura asta, vor un lucru simplu, clar, sincer. Cel mai bun cuvânt cred că ăsta e: sincer. La noi găsești exact asta. E simplu și ai deja detaliile în raport. Ai tot ce trebuie să știi despre ea”, spune Eric Balaban, fondatorul platformei, pentru Turnul Sfatului. Au investit circa 15.000 de euro în platformă Pentru finalizarea acestui proiect, denumit Noma-auto.com, cei doi tineri s-au îndreptat către inteligența artificială. Platforma acceptă doar anunțuri însoțite de un raport de istoric al mașinii. Cumpărătorii pot consulta gratuit anunțurile și rapoartele, iar publicarea unui anunț costă 25 de lei, plus TVA. „Am vrut ceva memorabil și scurt. Site-ul intuiește mult mai bine ce cauți, chiar dacă scrii doar A4 el știe că vrei un Audi. Am eliminat complet reclamele pentru a rămâne o platformă curată”, spun cei doi tineri. Cei doi tineri au investit până acum aproximativ 1.500 de euro din fonduri proprii în dezvoltarea platformei. Următorul obiectiv este integrarea unei liste de service-uri și mecanici, cu recenzii și prețuri afișate transparent pentru verificările tehnice ale mașinilor. Sursă foto: capturi video Turnul Sfatului
Cea mai mare agenție de rating, Fitch, care poate arunca România la junk, față în față cu Ministerul de Finanțe. Cine participă și ce se discută
La ora 15:00 va începe prima discuție a agenției de rating Fitch cu Ministerul de Finanțe din România. Întâlnirea va avea loc online și vor participa, între alții, secretarul de stat Florin Zaharia, dar și Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, conform informațiilor Gândul. Ministerul de Finanțe va prezenta membrilor Fitch situația din execuția bugetară a statului român, perspectivele de creștere economică, dar și capacitatea de a contracta împrumuturi. Agențiile de rating Fitch și Moody ‘s discută în această săptămână cu Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe și cu Banca Națională a României (BNR). Paradoxal, tema care domină în prezent dezbaterea publică este posibilitatea ca România să fie coborâtă în categoria „junk”, termen folosit pentru statele ale căror datorii nu mai sunt considerate recomandate investițiilor. O asemenea retrogradare ar determina aproape inevitabil majorarea costurilor la care statul român se finanțează. Iar România plătește deja dobânzi foarte ridicate, aflate frecvent la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Situația este cu atât mai ironică cu cât măsurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan — de la majorarea taxelor până la diminuarea unor venituri — au fost justificate tocmai prin necesitatea evitării unei scăderi a ratingului de țară. Aceste decizii au împins însă economia românească în recesiune, iar riscul intrării în categoria „junk” pare acum mai serios ca oricând. La preluarea mandatului, Ilie Bolojan avertiza, într-un interviu acordat Bloomberg, publicație urmărită îndeaproape de investitorii internaționali, că pericolul ca România să nu își mai poată achita obligațiile era foarte ridicat, după mai mulți ani caracterizați de deficite considerabile. Premierul susținea că, în lipsa revenirii pe o direcție stabilă, consecințele puteau fi extrem de grave. Prin acest mesaj era pregătit terenul pentru deciziile care aveau să urmeze, printre care creșterea TVA și reducerea cheltuielilor asociate veniturilor angajaților din sectorul public. După un an, în ciuda tuturor măsurilor aplicate, reprezentanții celor mai importante agenții de rating se află la București, iar subiectul unui posibil faliment al României a revenit în discuția publică într-o manieră chiar mai intensă decât înainte. Ce reprezintă ratingul de țară La nivel internațional există trei agenții majore de evaluare financiară: Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s. Acestea sunt companii private și nu dețin o autoritate oficială în cadrul economiei. Cu toate acestea, calificativele acordate de ele influențează puternic comportamentul investitorilor, care stabilesc nivelul dobânzilor în funcție de riscurile indicate prin aceste evaluări. În cazul României, ratingul reflectă, în principal, gradul de siguranță al datoriei publice. Pentru stabilirea calificativului sunt analizate mai multe elemente: posibilitatea statului de a-și rambursa împrumuturile, mărimea deficitului bugetar, nivelul veniturilor publice, dimensiunea economiei, ritmul de dezvoltare economică, ponderea datoriei publice în produsul intern brut și, nu în ultimul rând, stabilitatea politică. Situația României este departe de a fi una favorabilă. Este adevărat că deficitul bugetar s-a redus în 2026, ajungând după primele cinci luni la 1,75% din PIB, comparativ cu 3,35% din PIB în perioada similară din 2025. Aceasta pare să fie însă singura evoluție pozitivă. În rest, indicatorii transmit semnale îngrijorătoare. Potrivit Institutului Național de Statistică, economia s-a contractat cu 1,2%. Într-un asemenea context, majorarea veniturilor bugetare obținute prin taxe mai mari își pierde o parte din efect, deoarece declinul economic produce pierderi în sens opus. O companie care intră în faliment nu doar că încetează să mai achite impozite și contribuții, ci poate deveni incapabilă să își plătească inclusiv obligațiile deja acumulate. În același timp, o persoană care își pierde locul de muncă nu mai contribuie la buget cu aproximativ 42% din salariul brut. Peste dificultățile economice se adaugă instabilitatea politică, un element care ocupă o poziție importantă în rapoartele și analizele realizate de agențiile de rating. În ce mod te influențează ratingul de țară Evaluările agențiilor internaționale au consecințe atât directe, cât și indirecte asupra populației. În cazul în care România primește un calificativ nefavorabil și este trecută în categoria „junk”, dobânzile cerute pentru împrumuturile statului vor crește. Efectul direct asupra cetățenilor este legat de costul creditării. Atunci când statul se finanțează mai scump, băncile ajung, de regulă, să acorde și populației împrumuturi la dobânzi mai ridicate. În cazul creditelor deja contractate, acest lucru se poate traduce prin creșterea ratelor lunare. Consecințele indirecte sunt însă și mai ample și îi pot afecta inclusiv pe cei care nu au credite. Dobânzile mai mari plătite de stat presupun cheltuieli bugetare suplimentare. Pentru a acoperi aceste costuri, guvernul are nevoie de încasări mai mari. Iar experiența ultimului an arată că suplimentarea veniturilor bugetare este obținută, cel mai adesea, prin introducerea unor taxe noi sau prin majorarea celor existente. Doar în primele cinci luni ale anului 2026, statul a achitat dobânzi de aproximativ 27 de miliarde de lei, cu 17% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025. După încheierea vizitelor desfășurate în România, agențiile de rating urmează să publice rapoartele și noile evaluări. În acest moment, țara se află pe cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investitorilor, ceea ce înseamnă că o eventuală retrogradare ar trimite România direct în zona „junk”.
Şeful AEP spune în ce condiţii pot avea loc alegeri anticipate
Adrian Țuțuianu, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), precizează că instituţia pe care o conduce nu contestă posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Acesta a dorit să sublinieze că un astfel de proces electoral trebuie să îndeplinească anumite condiţii, care să fie în acord cu Constituţia şi legislaţia în vigoare. Potrivit comunicatului transmis de AEP, „respectarea termenului constituțional de trei luni pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare”. „Modificarea unei legi organice poate fi realizată numai prin lege sau, în situații excepționale, prin ordonanță de urgență, fiind ulterior necesară adoptarea cadrului normativ secundar, inclusiv a hotărârilor Guvernului necesare organizării scrutinului. Totodată, aceste demersuri presupun parcurgerea etapelor obligatorii de consultare interinstituțională, transparență decizională și adoptare a actelor normative. În aceste condiții, calendarul electoral ar impune reducerea cu cel puțin 15-20 de zile a unor termene procedurale prevăzute de legislația electorală. În egală măsură, AEP a semnalat dificultățile logistice pe care le presupune organizarea unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, inclusiv în ceea ce privește constituirea secțiilor de votare din străinătate și desfășurarea tuturor operațiunilor tehnice necesare organizării procesului electoral. Argumentele prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă sunt susținute și de jurisprudența Curții Constituționale. Prin Decizia nr. 51/2020, Curtea Constituțională a reținut că modificarea cadrului normativ electoral într-un interval foarte scurt înaintea alegerilor poate afecta exercitarea efectivă a drepturilor electorale, inclusiv prin limitarea posibilității de vot a cetățenilor români din străinătate și a celor care votează prin corespondență, precum și prin afectarea posibilității competitorilor politici de a îndeplini condițiile legale necesare participării la procesul electoral”, mai scrie AEP. Preşedintele Adrian Ţuţuianu subliniază şi faptul că „respectarea legii nu poate fi confundată cu exprimarea unei opțiuni politice”, având în vedere controversele apărute în spaţiul public.
Modificările PNRR duc la înghețarea veniturilor pe următorii 20 ani
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a lansat un avertisment în legătură cu implementarea PNRR. Astfel, social-democrat consideră că modificările făcute de premierul interimar Ilie Bolojan și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vor avea un efect negativ în economie, prin închiderea minelor de cărbune. Un alt mare risc invocat de fostul ministru PSD este înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani din sistemul public. Într-o postare pe contul său de socializare, social-democratul explică faptul că recentele modificări la PNRR întreprinse de Guvern vor avea consecințe ireversibile pentru economia românească. Cum a renunțat guvernul Bolojan la 7 miliarde de euro Adrian Câciu acuză decidenții că au folosit o retorică falsă, care a culminat cu renunțarea la suma de 7 miliarde de euro din PNRR în 2025, printr-un proiect revizuit fără acceptul Parlamentului. Anul trecut, în 2025, România A PIERDUT 7 MILIARDE EURO din PNRR. Din pix, fără lege, fără acceptul Parlamentului României, prin simpla decizie a lui Bolojan și Pîslaru care au depus la Comisia Europeană un PNRR revizuit prin care au renunțat la cele 7 miliarde euro! Contractele aferente au rămas pe bugetul de stat! Nu le-a păsat, nu au cerut acordul instituțional al nimanui, nu s-au mai jelit pe la tv ca daca România pierde banii va trebui sa se împrumute scump ca să achite facturile din contractele aflate în derulare!!! Nu au făcut tam-tam, nu au mai certat Parlamentul, au pus câțiva propagandiști sa ne spună că, de fapt, am câstigat pierzând și au pus batista pe țambal! Reformele din industria de cărbune vor duce la noi scumpiri ale energiei Cel mai grav, avertizează fostul ministru de Finanțe și al Proiectelor Europene, este faptul că reformele prezentate de liderii PNL și USR sunt, în realitate, pași care duc la închiderea definitivă a minelor. Vă spun două mari „reforme” asa cum au rezultat ele din marea revizuire a PNRR făcută de Pîslaru și Bolojan din noiembrie 2025. 1. La 31 august trebuie închise capacităti de producție energie pe bază de cărbune de echivalentul a 700 MWh. Asta nu vă spune nici Pîslaru, nici ministrul interimar al energiei, the one and only, Ilie Sărăcie Bolojan! Ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu piata energiei cand vor dispărea 700 MWh din sistem, crește prețul, cresc importurile? Nimic! Narativul este despre votul imperativ, musai, obligatoriu de dat de către parlamentari! Pe bune? Păi ne-a trimis Bolojan sau trotinetiștii în Parlament? Marea capcană a jalonului cu legea salarizării În analiza sa, liderul PSD critică și proiectul noii legi a salarizării, care riscă înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani și „depopularea marilor sisteme publice ”. 2. La 31 august ar trebui ca România sa aibă o nouă lege a salarizării! Ce nu spune Bolojan și Pîslaru? Că noua lege va PREVEDE ÎNGHEȚAREA VENITURILOR stabilite prin acest act normativ PE URMĂTORII 20 DE ANI, până când România va ajunge să aibă o datorie publică mai mică de 50% din PIB. România este deja la 62% datorie publică din PIB și are un trend ascendent al datoriei publice pe următorii 10 ani, când va ajunge, probabil la peste 80%. Revenirea la 50% pondere a datoriei publice în PIB, în paradigma actuala de politică guvenamentală nu poate avea loc mai devreme de anul 2045. De ce spun asta? Pentru că jalonul renegociat de Pîslaru prevede corelarea cu Legea Responsabilitătii Fiscal Bugetare nr. 69/2010, care prevede că, în cazul în care datoria publică este mai mare de 50% din PIB cheltuielile de personal sunt înghetate. Asta e marea capcană a jalonului cu legea salarizării. O a doua capcană este scăderea veniturilor la marile sisteme publice: Sănătate, Educație, Apărare și Ordine Publică! Aici este un scop pervers al dreptei care, prin acest tip de abordare dorește, de fapt, depopularea marilor sisteme publice în vederea PRIVATIZĂRII lor! (…)
Petrișor Peiu pune condiții PSD. De ce nu are AUR încredere în social-democrați când vine vorba de formarea unei majorități
Petrișor Peiu susține că AUR nu poate avea încredere în PSD și a condiționat votul partidului pentru formarea unei majorități. Prima cerință invocată de membrii AUR este ca partidul să facă parte din Guvern, iar a doua este ca programul AUR să fie tratat cu seriozitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care sunt condițiile AUR pentru a fi parte dintr-o majoritate parlamentară? Invitat la Marius Tucă Show, Petrișor Peiu a menționat cele 2 condiții ca partidul AUR să susțină un Guvern PSD. Primul punct decis de AUR este că nu va susține niciodată un guvern din care nu face parte. Al doilea punct, afirmă politicianul, este ca programul AUR să fie respectat și tratat cu seriozitate. „Există două puncte importante aici pe care noi le-am decis. Nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte. Vom susține un guvern care ia în serios programul nostru de ieșire din criză și garanția lor, în serios, este funcția de prim-ministru. Nu se va face un guvern fără a avea la bază o soluție de ieșire din criză. Nu vom face vreo înțelegere cu PSD fără a avea înainte o înțelegere.”, a explicat politicianul. Președintele AUR, George Simion, a declarat la emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, că formațiunea pe care o conduce solicită șefia Senatului ca primă condiție pentru o guvernare cu PSD. Politicianul a afirmat că înțelegerea cu PSD a fost doar pentru a redacta și vota moțiunea de cenzură. Acesta a susținut că nu a existat niciun fel de plan pentru a continua alianța cu social-democrații. Petrișor Peiu s-a întrebat retoric cum ar putea să aibă încredere în PSD atâta timp cât social-democrații anunță peste tot că nu vor negocia cu AUR. „În primul rând, noi am avut o înțelegere cu PSD doar să redactăm și să votăm împreună o moțiune. Nu a fost niciun fel de discuție pe niciun fel de continuare. În al doilea rând, cum ne putem înțelege cu PSD, dacă PSD spune peste tot că nu negociază cu noi, că nu vrea să facă un guvern cu noi? Noi am avut o înțelegere pentru moțiunea de cenzură.”, a menționat liderul senatorilor AUR. În urmă cu 69 de zile, PSD și AUR au făcut o alianță pentru a demite Guvernul Bolojan. Imediat după căderea Guvernului Bolojan, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a anunțat că nu va continua o alianță cu AUR pentru învestirea unui nou guvern.
Protestatarul Marian Ceaușescu i-a oferit cadou lui Ilie Bolojan o cușcă pentru șobolani. Cum a reacționat premierul demis
În seara zilei de luni, 13 iulie 2026, Ilie Bolojan a fost prezent în cadrul unei emisiuni de la B1TV. În drum spre emisiune, pe Calea Victoriei din București, a fost întâmpinat de protestatarul Marian Ceaușescu. Acesta a venit cu un „cadou” pentru premierul demis, și anume o cușcă pentru șobolani. În drumul său spre emisiunea la care a luat parte în această seară, Ilie Bolojan l-a ignorat pe Marian Ceaușescu. Protestatarul a făcut aluzie, în schimb, la celebra expresie utilizată de premierul demis: „șobolanii din cămară”. Loading … Marian Ceaușescu i-a adus lui Ilie Bolojan o cușcă pentru șobolani „Bună seara. Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți, o luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice. Deci, nu. Sunt peste tot. A doua întrebare. Nouă, oamenilor, când ne va merge bine? Scandalurile politice nu credeți că ne afectează și pe noi, domnule Bolojan? Ați luat o carte. Scrie acolo: cum să guvernăm o țară plină de hoți, nu? Și de incompetenți. Nu-i așa? Ați găsit această carte? Dar această cușcă frumoasă pentru toți șobolanii din partidele politice din România. Nu-i așa? Vrem și noi ca să o ducem bine precum voi, polticienii. Ia vedeți cum faceți”, a spus Marian Ceaușescu, potrivit videoclipului încărcat pe Facebook. De unde provine metafora „șobolanii din cămară”? În luna aprilie 2026, după ce a utilizat această metaforă, Ilie Bolojan a oferit și o explicație în baza ei. El se referea la zone din sistemul public „parazitate”, unde au fost luate măsuri pentru a opri risipa de bani. Premierul demis îi comparase pe social-democrați cu rozătoarele. Vezi AICI declarația. „Când am aprins lumina, erau situații inacceptabile care generau pierderi mari pentru România. Simpla punere a reflectoarele pe aceste probleme nu va mai permite acest lucru. Am dat un singur exemplu: pentru energie mai ieftină, trebuie producție mai mare de energie, trebuie mai multă capacitate de stocare și trebuie să avem adaosuri rezonabile. În loc să creăm condiții pentru ca mai mulți producători să apară, am blocat de fapt accesul producătorilor pe piață. Gândiți-vă la evaziunea pe combustibil. Aveam foarte multe antrepozite fiscale și am interzis continuarea procedurii evazioniste. Companiile de stat: capacitatea de a interveni e redusă pentru că sunt contracte de management care îți dau doar drepturi. Pățim ca la Salrom, unde produci niște pagube la Salina Praid, dar rămâi director bine-mersi. Nu mai putem tolera aceste aspecte. De aceea am făcut această comparație. Transparența e o condiție necesară pentru o bună guvernare”, precizase Bolojan. Sursă video: Facebook Marian Ceaușescu