Etichetă: Z

Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană

Moneda euro a ajuns la un nou record istoric, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis, în urma moțiunii de cenzură. Potrivit Băncii Naționale Române, miercuri 6 mai, la ora 13:00, euro se tranzacționa cu 5.2688 de lei, în creștere cu 5 bani, față de ziua de ieri. Moneda națională s-a devalorizat în raport cu euro, la o zi după ce Guvernul Bolojan a fost demis. BNR a anunțat miercuri, 6 mai, un curs de 5.2688 de lei pentru un euro, un nou record pentru moneda europeană. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR Bursa de Valori București a crescut după demiterea lui Bolojan Imediat după demiterea lui Ilie Bolojan, Bursa de la București  a înregistrat o creștere. Cursul leului a avut o ușoară depreciere. În ziua moțiunii, moneda europeană a depăşit pragul de 5,23 lei, faţă de 5,19 lei la deschiderea zilei. Indicele BET s-a apreciat marți după amiază cu 0,95%, în timp ce tranzacţiile au crescut la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se aflau Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%), potrivit Ziarului Financiar. Indicele de referinţă BET a coborât cu circa 1% în prima reacţie la vestea căderii Guvernului Bolojan. Apoi a urcat la minus 0,5% la ora 15:00, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Cele mai mari scăderi din structura indicelui erau afişate de TeraPlast (-4%), Cris-Tim (-3,2%), Nuclearelectrica (-2,9%), Transport Trade Services (-2,6%), Premier Energy (-2,3%) şi Fondul Proprietatea (-1,7%). Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Cu o zi înainte de moțiunea de cenzură leul își continuă deprecierea. La cât este cotată azi moneda națională de BNR Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente Petrişor Peiu arată spre Ilie Bolojan şi Mugur Isărescu, ca vinovaţi pentru creşterea cursului valutar şi a dobânzilor la împrumuturi, pentru România

Victor Ponta comentează concedierea a peste 1.000 de angajați ai Șantierului Mangalia: Este cea mai rea veste de azi

Damen Shipyards Mangalia, companie cu acționariat olandez, a transmis către Sindicatul Liber „Navalistul”, ITM Constanța și AJOFM Constanța intenția de a concedia toți cei 1.011 angajați ai Șantierului Naval Mangalia. Vestea nu i-a picat bine lui Victor Ponta, care a postat un mesaj referitor la această situație. Victor Ponta: ”Scandalul politic și propaganda furibundă din online sunt doar „circul” făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de pâinea românilor” Fostul premier al României a transmis că problema de la Mangalia este cunoscută de un an de zile, iar Ministerul Economiei, respectiv Guvernul, nu au făcut nimic pentru rezolvarea acesteia. Victor Ponta a menționat că scandalul politic și propaganda din mediul online sunt doar ”circul făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de pâinea românilor”. ”Eu consider că aceasta este cea mai rea veste de azi! Scandalul politic și propaganda furibundă din online sunt doar „circul” făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de „pâinea” românilor! De peste un an de zile se știe de această uriașă problemă de la Mangalia! Cine a condus Ministerul Economiei în această perioadă? Ce a făcut Guvernul? Nu putem să auzim nimic din cauza zgomotului făcut de „vuvuzele”, dar putem să citim și să gândim”, a scris Victor Ponta, pe pagina sa de Facebook. Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului Măsura de concediere colectivă a personalului va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. AUTORUL RECOMANDĂ

Flagelul care zdruncină economia României

De la începutul anului, măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și-au făcut simțite efectele și mai mult ca anul trecut. Din luna februarie, România a intrat oficial în recesiune tehnică. Marile companii, inclusiv cele internaționale, dar mai ales cele mici și mijlocii suferă și se închid sau concediază oameni pe bandă rulantă. Dincolo de rata șomajului, care a atins valori alarmante, mai grav este faptul că inclusiv retailul, unul din motoarele economiei, este grav afectat, arată analistul economic Adrian Negrescu. Acesta atrage atenția că viitorul guvern, indiferent de cine va fi condus, trebuie să ia măsuri urgente de redresare economică. Ca efect al crizei economice, piața muncii este blocată, fiind marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie. Companiile au devenit extrem de prudente în procesele de recrutare. De la începutul anului, în jur de 13.000 de companii, în special microîntreprinderi, au fost lichidate, o cifră-record, care plasează România într-o campioană a Europei alături de Bulgaria. Rata șomajului a urcat la 6,1% în martie, o valoare mai mare decât în 2025. Companiile concediază pe bandă rulantă și au devenit extrem de prudente la angajare, avertizează specialiștii de resurse umane. Industria auto, altădată bijuteria industriei României, suferă teribil Multe dintre ele, inclusiv multinaționale sau reprezentanțe în România ale giganților big tech (Amazon, Endava, dar și unicornul UIPath), recurg la restructurări colective. Pe listă se află nume sonore, inclusiv giganții auto Dacia Renault sau Continental. Dacia Renault Groupe. Foto: Dacia Renault Cel mai vizibil impact al recesiunii se resimte în industria auto, dar și în lanțurile de aprovizionare sau în retail. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați. O cifră uriașă, ținând cont că măsurile lovesc în întregi regiuni, cum este județul Argeș, în cazul gigantului francez. Criza este provocată de faptul că Grupul Renault, care deține producătorul auto de la Mioveni, a decis să mute producția mai multor modele noi în afara României. Afectate sunt și lanțurile de furnizare incluse în acest circuit. Astfel, Oamenii de la Azomureș așteaptă cu disperare ca statul să le salveze Un caz deosebit de alarmant este combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș. Unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România a recurs la opriri succesive de producție, din cauza costurilor ridicate la energie. Astfel, s-a decis trimiterea în șomaj tehnic a unui mare număr semnificativ de angajați și colaboratori. Se avansează inclusiv cifre de mii de oameni în risc de concediere colectivă. Mii de oameni sunt în pericol de concediere la combinatul Azomureș Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă. Managementul unității industriale deținute de elvețieni speră ca Guvernul, indiferent de cine va fi condus acesta după demiterea lui Ilie Bolojan, să găsească o soluție pentru toți acești angajați din județul Mureș. Practic, sindicatele speră ca statul să se asigure că producția de îngrășăminte va continua în România. De concedieri este afectată și CE Oltenia. Aproximativ 600 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO), cărora le-au încetat contractele de muncă pe perioadă determinată la începutul lunii trecute, s-au prezentat la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj pentru depunerea dosarelor de șomaj. Este oficial. Șantierul naval Mangalia concediază 1.000 de angajați O situație disperată este și la Șantierul Naval Mangalia, cu acționariat olandez. Deși au așteptat cu sufletul la gură ca statul să găsească o soluție, miercuri a venit confirmarea dureroasă. Damen Shipyards Mangalia S.A a anunțat declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, scrie Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Totuși, așa cum a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, șantierul ar putea fi salvat de o eventuală colaborare cu gigantul german de Rheinmetall AG, inclus în programul SAFE cu o sumă de aproape 6 miliarde de euro. Adrian Negrescu: E un blocaj financiar înfiorător, în care multe firme cad ca muștele Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Gândul de ce tabloul real este chiar mai sumbru decât o arată datele oficiale. Foarte mulți români au rămas, rămân și vor rămâne fără locurile de muncă. Deja mulți au terminat perioada de ajutor de șomaj și nu mai beneficiază decât probabil de ajutoare sociale. Cred că la nivelul ajutoarelor sociale vedem cu adevărat care este dimensiunea sărăciei, a lipsei de joburi în România, în momentul de față. Mi-e teamă că această rată a șomajului este doar o fotografie de moment. Perspectivele nu arată deloc bine, pe fondul accelerării recesiunii tehnice în care ne aflăm. E probabil că din ce în ce mai multe companii, mai ales companii mici, micro-întreprinderi, IMM-uri să închidă porțile, în condițiile accentuării blocajului financiar, a problemelor din ce în ce mai ample cu plata facturilor, cu încasarea banilor de la clienți, de la partenerii de afaceri. E un blocaj financiar înfiorător, în care din păcate multe firme cad ca muștele, ca într-un joc de domino de pe urma scăderii vânzărilor, care e cea mai mare problemă, a declarat Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. Tot mai multe companii, mari sau mici, trec pe modul de avarie Din păcate, concedierile vor continua și nu e exclus ca în următoarele luni să vedem companii, mari sau mici, că dau oameni afară. Putem spune că restructurarea este cuvântul de ordine în momentul de față. Sunt din ce în ce mai multe companii care își reduc afacerile, își reduc gama de produse, schemele de personal în tentativa de a rămâne cât de cât în piață și de a fi cât de cât relevante din perspectiva

Ilie Bolojan a numit un activist USR, fost jurnalist fără experiență în achiziții publice, în funcția de secretar general al ANAP

Premierul interimar Ilie Bolojan l-a numit astăzi pe Ionel Stoica, un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor publice, secretar general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), scrie – în exclusivitate – Mediafax. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă / FOTO – USR Conform Monitorului Oficial, Ionel Stoica a fost numit pe o perioadă de 6 luni, plasându-l pe funcția publică vacantă, din categoria înalților funcționari publici. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă (USR) Datele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice arată că până la numirea din 6 mai, Ionel Stoica era șef serviciu, grad II, în cadru Serviciului de stabilire drepturi salariale și organizare, în Direcția Generală Economică a ANAP. Potrivit unor surse politice, Stoica a fost adus în Guvern, la cabinetul președintelui ANAP, Raluca Rogoz, de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Ene Dogioiu, apropiata lui Bolojan, cu care Stoica a lucrat la publicația ziare.com. Absolvent de Istorie, Ionel Stoica nu are experiență în domeniul achizițiile publice. El a activat ca jurnalist pe domeniul Justiției la publicațiile Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziare.com, la fundația Freedom House, ulterior lucrând ca ofițer de presă la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand și apoi a devenit activist USR, lipind afișe prin București pentru Cătălin Drulă, fostul candidat perdant la Primăria Capitalei, din partea USR. Potrivit G4Media, în rândul membrilor USR au existat nemulțumiri și cu privire la numirea Ralucăi Rogoz la ANAP. Liderul partidului, Dominic Fritz, a fost acuzat că ia decizii în mod autoritar și că sunt numiți în funcții oameni din afara partidului sau dintr-un număr mic de organizații USR. Autorul mai recomandă: Apar noi dezvăluiri despre controversata Raluca Rogoz, numită de Bolojan șefa „Achizițiilor Publice”. Foști funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1 spun că președinta ANAP nu era pregătită din punct de vedere profesional Blonda lui Ilie Bolojan. Premierul a făcut o numire surpriză, pe filieră USR, la conducerea Achizițiilor Publice Funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1, care au lucrat cu Raluca Rogoz, sunt siderați de numirea acesteia de către Ilie Bolojan la Achizițiile Publice: „Nu cunoaște domeniul de achiziții, a picat examene. La primărie erau contracte cu probleme”

Sorin Grindeanu îi dă replica Oanei Gheorghiu: Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a răspuns Oanei Gheorghiu – vicepremier interimar – care a publicat, miercuri, un document în care susține că anul trecut, Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul social-democrat. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. 1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România ❗️TAROM nu este în lista finală. ❗️Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. ❗️Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. ❗️CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. ⛔️Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor! 2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. 3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale. 4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. ⁠ Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută. 5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”. Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct. 6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook. Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, mai multe documente care, susține ea, reprezintă «dovada minciunii domnului „Nu Ne Vindem Țara” Sorin Grindeanu»:

Adrian Năstase, întrebarea momentului: De ce dorim să avem un guvern pro-occidental și nu unul pur și simplu pro-românesc?

Fostul premier Adrian Năstase critică obsesia clasei politice pentru etichete externe și cere o schimbare radicală de mentalitate la București. Acesta susține că România trebuie să înceteze să mai caute validare de la marile puteri și să-și prioritizeze interesele economice și sociale, prin formarea unui guvern „pro-românesc”. Fostul premier Adrian Nastase. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Năstase observă că la fiecare rând de alegeri se caută un guvern care să fie „pro-occidental”, dar consideră că a venit timpul ca România să aibă un guvern care să se gândească și la binele românilor. „În aproape fiecare campanie electorală din România apare aceeași formulă: „avem nevoie de un guvern pro-occidental”. Expresia este repetată de politicieni, analiști și de televiziuni ca un criteriu suprem de legitimitate politică. Rareori însă cineva pune întrebarea simplă: de ce nu vorbim, înainte de toate, despre nevoia unui guvern pro-românesc?,” a scris acesta pe site-ul său. Interesul național pus pe primul loc Năstase crede că politicienii români sunt prea ocupați să facă pe plac altor țări în loc să se ocupe de problemele noastre. El afirmă că marile puteri pun mereu interesul propriilor cetățeni pe primul loc și că România ar trebui să învețe să facă același lucru. „Americanii nu discută dacă administrația de la Washington este suficient de „pro-occidentală”. Ei vor un guvern care servește interesele Statelor Unite. Francezii nu votează pentru un executiv „pro-atlantic”, ci pentru unul care protejează economia, securitatea și influența Franței. Germania nu își judecă liderii după gradul de conformism geopolitic, ci după competența cu care apără interesele germane.Doar în statele nesigure pe propria suveranitate si care au comportament de colonii apare obsesia validării externe.” Relația cu NATO și UE Fostul premier spune că România trebuie să rămână în NATO și în Uniunea Europeană, dar să nu mai spună „da” la orice. „A avea un guvern pro-românesc nu înseamnă ieșirea din NATO, ruptura de Uniunea Europeană sau ostilitate față de Occident. Înseamnă ceva mult mai simplu și mai normal: ca orice decizie majoră să fie evaluată în primul rând prin efectul ei asupra cetățenilor români.” Un guvern bun pentru România nu trebuie să fie ales pentru că este „pro-occidental” Concluzia lui Năstase este că România nu mai trebuie să ceară permisiunea de a avea propriile interese. „România nu are nevoie de o clasă politică anti-occidentală. Dar nici de una care confundă loialitatea strategică cu lipsa de coloană vertebrală. Un parteneriat autentic presupune respect reciproc, nu relații de tutelă psihologică. În fond, adevărata maturitate politică începe în momentul în care o țară nu mai cere permisiunea de a avea propriile interese.” RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu va fi prezent la votul moțiunii de cenzură, pentru că merge la o înmormântare. Cum va vota partidul George Simion este convins că moțiunea de cenzură va trece. Pe ce se bazează președintele AUR Va supraviețui politic Bolojan după moțiunea de cenzură? Cristoiu: Asta este adevărata bătălie/Nicușor Dan nu stăpâneșțe tot sistemul

CEC Bank și Exim Banca Românească finanțează construcția noii centrale termice din cartierul Titan. Investiția se ridică la 76 milioane de euro

Băncile românești de stat CEC Bank și Exim Banca Românească, fosta EximBank, vor finanța construierea unei noi centrale de energie termică și electrică pe gaze naturale în cartierul Titan. Noua centrală va fi ridicată pe amplasamentul celei vechi dezafectate, proiect dezvoltat tot de o companie de stat, Titan Power SA, controlată indirect de Ministerul Energiei, transmite Profit.ro. Valoarea proiectului noii centrale din Titan este estimată la circa 76 milioane euro, cu tot cu TVA, iar contractul de construcție a fost semnat vara trecută. Acționarul majoritar direct al Titan Power SA este Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de ministerul Energie. Cele două instituții de credit au făcut inițial, anul trecut, o ofertă neangajantă de creditare sindicalizată. Atunci se discuta ca rambursarea împrumutului să fie garantată cu ipotecă mobiliară pe pachetul majoritar de 67,3% din acțiunile Titan Power deținut de SAPE. În urma negocierilor, CEC Bank și Exim Banca Românească au făcut ofertă angajantă, aprobată recent de potențialul debitor. Aceasta prevede un credit în valoare de circa 267 milioane lei. Acționarul majoritar SAPE va fi co-debitor, alături de Titan Power, și va garanta împrumutul cu un depozit colateral de 30% din suma împrumutată, respectiv circa 80 milioane lei. Finanțarea UE, refuzată în cazul construcției centralei din Titan Noua centrală Titan, menită să îmbunătățească alimentarea cu căldură și apă caldă în sistem centralizat a locuitorilor din zonă, dar și să întărească securitatea aprovizionării cu electricitate a Capitalei, este gândită să aibă o putere instalată electrică de până la 50 MW și una termică de până la 40 MW. În 2024, a fost respinsă solicitarea de finanțare UE nerambursabilă, prin Fondul de Modernizare, de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Vechiul CET Titan, construit în anii ’60, a fost oprit în 2009 și scos din exploatare în 2014, din cauza uzurii fizice și morale avansate. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Uniunea Europeană crede că se apropie cea mai mare criză energetică din istorie. Costurile pentru energie au crescut cu peste 30 de miliarde de euro

Sorin Grindeanu a explicat dacă PSD și-ar asuma funcția de premier: Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii

Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, a explicat marți seară, la România TV, dacă PSD și-ar asuma funcția de premier și ce variante de guvernare se pot contura. Președintele PSD, Sorin Grindeanu „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat. (…) Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele”, a spus liderul PSD, la România TV. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut, astăzi, cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După votul în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Autorul mai recomandă: PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Alina Gorghiu, intervenție în timpul ședinței PNL: „Avem o mare problemă de consecvență” / „Ideea de opoziție nu e deloc facilă” Ironii în ședința PNL. Ciucu: Mor că USR ne susține președintele şi noi suntem în şedință de 4 ore / Predoiu: La USR durează mai puțin, noi ținem mai mult Dan Dungaciu: „Nu o să facă AUR un guvern cu PSD-ul” După PNL, și USR votează să nu mai facă majoritate guvernamentală cu PSD Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan la Gândul: „Prea puține investiții /prea puține reforme” Nicușor Dan anunță că încep negocierile la Cotroceni, exclude alegerile anticipate și prevestește un guvern prooccidental PNLuptă după dărâmarea lui Bolojan. Începe măcelul. Trei vicepreședinți au dat semnalul execuției lui Bolojan. Cine participă la ședința de urgență Tudor Chirilă sare la gâtul lui Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan: „El e primul pesedist al țării. Are o parte de vină” Ilie Bolojan, mut după moțiunea de cenzură. La ce întrebări a evitat să răspundă premierul înainte de ședința PNL Solicitarea Partidului Socialiștilor Europeni după moțiunea de cenzură: „România are nevoie de un guvern care să asigure stabilitate”  Sorin Grindeanu schițează portretul viitorului premier: „Sunt toate variantele pe masă. Ar trebui să fie PNL” Cristoiu, uluit de rapiditatea cu care PNL-iștii îl execută pe Ilie Bolojan: În spatele planului e o forță foarte mare Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București: „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Deputatul PSD Mihai Weber, după rezultatul moțiunii: „Vot istoric în Parlament! Dorința românilor nu a putut fi ignorată” Oana Pellea dă vina pe Nicușor Dan pentru căderea lui Bolojan. De ce spune asta Încă un greu din PNL cere rămânerea la guvernare. Veștea: „PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor”

A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea

A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone.  Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor

Povestea femeii care trăiește într-un apartament din Casa Milà

Ana Viladomiu,  o scriitoare spaniolă  în vârstă de 70 de ani, este singura și ultima chiriașă a faimoasei „Casa Mila”, din artera Passeig de Gracia din Barcelona. Ea a acordat un interviu pentru The Guardian.  A spus cât de încântată se simte că este locatara uneia dintre cele mai vizitate clădiri din Barcelona  după biserica Sagrada Familia. „M-am obișnuit cu turiștii. Este un patrimoniu mondial, dar este casa mea și am fost aici de 40 de ani”, a spus Viladomiu. Ea locuiește din 1988, alături de soțul ei, Fernando Amat, într-un apartament elegant, luminat, unde a crescut două fiice. Ambele au devenit arhitecți. Soul ei a deținut magazinul de design Vincon, închis din 2015. „Evident, nu pot să duc gunoiul afară în pijama pentru că oamenii fac fotografii sau mă întreabă dacă sunt femeia care locuiește la etaj, de parcă aș fi un personaj.  Asta face parte din viața mea. Știu că este un privilegiu să trăiesc aici”, a spus scriitoarea. Casa Mila a fost proiectată de arhitectul Antoni Gaudi și construită în 1910, la comanda lui Pedro Mila și Rosario Segimon. Inițial, clădirea a fost poreclită „La Pedrera” sau „cariera de piatră” din cauza aspectului arhitectural foarte inedit: pereții curbați, balcoane cu forme inspirate după stâncii din natură. Sursa Foto: The Guardian În anii 1930, pe durata Războiului Civil Spaniol, a fost ocupată de facțiuni politice. Pe durata Războiului Rece a găzduit o sală de bingo, agenții imobiliare, consulate. Temporar.a fost reședința unui prinț egiptean. Sursa Foto: Shutterstock / The Guardian Autorul recomandă: Barcelona dublează taxa turistică pentru a combate supraturismul. Care va fi prețul din aprilie 2026