Un singur atac rusesc a costat Ucraina 80 de milioane de euro în rachete antiaeriene
Ucraina a cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro pentru rachete de apărare antiaeriană în urma unui atac rusesc masiv, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii, în care liderul de la Kiev a subliniat costurile tot mai mari ale apărării împotriva atacurilor cu rachete și drone. Conform Kyiv Post Zelenski a precizat că suma reflectă exclusiv costul interceptorilor folosiți pentru a respinge atacul, inclusiv rachete destinate neutralizării amenințărilor balistice. Potrivit acestuia, Rusia a crescut semnificativ numărul de rachete folosite în fiecare atac, în special rachete balistice, chiar dacă stocurile Ucrainei nu au scăzut în acest moment. Președintele ucrainean a atras atenția că Rusia continuă să obțină componente esențiale pentru producția de armament prin intermediul unor state terțe și al firmelor private. În opinia sa, limitarea accesului Moscovei la aceste componente ar trebui să devină o prioritate, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Zelenski a afirmat că singurul sistem eficient împotriva rachetelor balistice rămâne sistemul american Patriot, echipat cu interceptori PAC-3, și a subliniat importanța sprijinului continuu din partea partenerilor occidentali, în special a Statelor Unite. El a menționat și rolul programului european prin care sunt achiziționate rachete americane pentru Ucraina, considerând esențială coordonarea dintre Europa și SUA. Liderul ucrainean a avertizat că eventuale tensiuni între Statele Unite și aliații europeni ar putea afecta livrările viitoare de sisteme de apărare, cu impact direct asupra siguranței populației civile. Totodată, a recunoscut că menținerea apărării aeriene presupune costuri ridicate și dificultăți logistice majore.
Azi începe al 56-lea Forum de la Davos, la care România nu este reprezentată de preşedinte. Explicaţia lui Nicuşor Dan despre absenţă: nu umblu teleleu prin lume! Gândul prezintă lista cu personalităţi care umblă teleleu prin lume, în frunte cu Trump
De mai bine de cinci decenii, Forumul de la Davos, din Elveţia, reuneşte lideri din mediul de afaceri, guverne, societate civilă, organizații internaționale, mediul academic și generația următoare pentru a înțelege provocările globale și pentru a face lumea să avanseze împreună. Cu toate acestea, preşedintele României, Nicuşor Dan, spune că prezenţa sa la cel mai mare forum economic din lume ar însemna că „umblă teleleu prin lume” şi că are treburi mult mai importante în ţară. Un răspuns asemănător a dat şi atunci când a trebuit să meargă la Adunarea Generală a ONU, 23-29 septembrie 2025. Gândul prezintă lista liderilor mondiali care participă la Davos, în frunte cu Donald Trump, Volodimir Zelenski, cancelarul Germaniei Merz sau Ursula von der Leyen. România a fost reprezentată şi atunci, ca şi acum, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. De data aceasta, i s-au mai alăturat şi miniştri şi un consilier prezidenţial: ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete. Cine sunt liderii lumii care „umblă teleleu prin lume” Gândul prezintă lista de la Davos cu personalităţi care umblă “teleleu” prin lume, în frunte cu preşedintele SUA, Donald Trump. Lista cuprinde aproape 3.000 de lideri politici și de business care au confirmat prezenţa, dintre care peste 400 dintre ei sunt lideri politici de top: Donald Trump, preşedintele SUA Mark Carney, premierul Canadei; Friedrich Merz, cancelarul federal al Germanei; Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene; He Lifeng, vicepremierul Republicii Populare Chineză; Javier Milei, preşedintele Argentinei; Prabowo Subianto, preşedintele Indoneziei; Guy Parmelin, preşedintele Confederaţiei Elveţiene 2026; Ilham Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan; Bart De Wever, premierul Belgiei; Gustavo Petro, preşedintele Columbiei; Félix-Antoine Tshisekedi Tshilombo, preşedintele Republicii Democrate Congo; Daniel Noboa Azín, preşedintele Ecuadorului; Alexander Stubb, preşedintele Finlandei; Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei; Micheál Martin, Taoiseach, premierul Irlandei; Aziz Akhannouch, premierul Regatului Morocco; Daniel Francisco Chapo, preşedintele Mozambicului; Dick Schoof, premierul Țărilor de Jos; Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul Pakistanului; Mohammed Mustafa, premierul Palestinei; Karol Nawrocki, preşedintele Poloniei; Mohammed Bin Abdulrahman Al Thani, premier şi ministrul Afacerilor Externe Qatar; Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei; Tharman Shanmugaratnam, preşedintele statului Singapore; Isaac Herzog, preşedintele statului Israel; Ahmad Al Sharaa, preşedintele Siriei; Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez nu va participa la Forumul de la Davos din cauza accidentului produs la Adamuz (Cordoba). Acesta și-a anulat participarea la Forumul Economic Mondial, cât şi întregul program de luni pentru a vedea direct situația, în urma deraierii a două trenuri de mare viteză, duminică seară. Care sunt mizele de anul acesta, la Davos Forumul Economic Mondial va reuni aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări. Se așteaptă la participarea a 400 de lideri politici de top – inclusiv peste 60 de șefi de stat și de guvern și șase dintre liderii G7, alături de aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și aproape 100 de „unicorni” și pionieri ai tehnologiei. De la escaladarea riscului geopolitic și a incertitudinii economice până la valorificarea inovației, discuțiile se vor concentra pe căi practice, orientate spre soluții, care susțin reziliența, competitivitatea și creșterea incluzivă, inclusiv implementarea responsabilă a tehnologiilor transformatoare, cum ar fi inteligența artificială generativă, conform informațiilor furnizate de Forum. Pe măsură ce industriile evoluează și tehnologiile remodelează munca, Davos va evidenția modul în care guvernele și întreprinderile pot investi mai bine în oameni, construind forță de muncă rezistentă, sprijinind tranzițiile competențelor și asigurând bunăstarea într-o eră a schimbărilor profunde, se mai arată în prezentarea evenimentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum explică oamenii lui Nicușor Dan lipsa lui de la Davos. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca: mesajul domniei sale către români este “nu umblu teleleu prin lume” Cine merge la Forumul Economic Mondial de la Davos în lipsa lui Nicușor Dan. MAE anunță delegația României
Zelenski: Rusia a atacat Ucraina cu aproape 300 de drone și zeci de rachete
Potrivit lui Zelenski, forțele ruse au lansat aproape 300 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed, alături de 18 rachete balistice și 7 rachete de croazieră. Principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, inclusiv centrale și stații de transformare, însă au fost lovite și cartiere rezidențiale și obiective civile. Regiunile Dnipro, Jîtomîr, Zaporojie, Kiev, Odesa, Sumî, Harkov și Donețk s-au aflat sub atac. În regiunea Harkov, rachetele au lovit o poștă din localitatea Korotici, unde patru persoane au murit și alte șase au fost rănite. Președintele ucrainean a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Situația rămâne dificilă în regiunea Kiev, unde câteva sute de mii de gospodării au rămas fără electricitate. Autoritățile au mobilizat echipele de intervenție, iar în mai multe zone au fost activate așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, destinate sprijinirii populației afectate de penele de curent. Zelenski a subliniat că atacurile nu au avut niciun scop militar și a cerut din nou sprijin internațional. El a declarat că Ucraina are nevoie zilnic de sisteme de apărare antiaeriană, mai ales pe timp de iarnă, și a cerut accelerarea livrărilor de ajutor militar promise de Statele Unite și Europa. Președintele ucrainean a transmis că Rusia trebuie să înțeleagă că frigul nu îi va aduce victoria în război.
Ucraina depune eforturi pentru a restabili alimentarea cu energie electrică și căldură
Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni. Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu. Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii. Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară. „Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”. Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul. „În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac. „Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”
Forumul Economic Mondial de la Davos: SUA și Ucraina pregătesc un acord istoric de reconstrucție de 800miliardede dolari
Acordul, denumit planul de „prosperitate” post‑război, este gândit să ajute la reconstrucția economiei ucrainene, crearea de locuri de muncă și la restabilirea vieții cotidiene în țară, potrivit declarațiilor oficialilor de la Kiev. Președintele Zelenski a subliniat că speră ca planul să asigure o redresare economică rapidă și atragerea de noi investitori, notează The Telegraph. Inițial, Ucraina plănuise să semneze documente similare la Casa Albă, dar consilierii europeni au sugerat ca întâlnirea să fie mutată la Davos pentru a oferi un cadru internațional mai larg, cu participare globală. Finalizarea acordului la un eveniment economic major poate spori vizibilitatea proiectului și încrederea investitorilor. Unul dintre elementele cheie ale acestui plan este includerea în proiect a unor actori privați importanți, cum ar fi firma de investiții BlackRock, care intenționează să participe în program și să mobilizeze capital global pentru reconstrucția infrastructurii, locuințelor și sectoarelor productive ale Ucrainei. Pe lângă cadrul economic, negocierile dintre Washington și Kiev includ și un acord separat privind garanțiile de securitate, care ar urma să ofere Ucrainei sprijin pe termen lung împotriva agresiunii ruse. Conform președintelui Zelenski, documentul privind garanțiile de securitate este aproape gata pentru semnare la cel mai înalt nivel. Pactul ar putea deschide calea pentru crearea unei noi forțe? Acest pact de securitate ar putea deschide calea pentru crearea unei forțe de „reasigurare” conduse de țări precum Marea Britanie și Franța pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului și pentru a stabiliza regiunea pe termen lung. Planul nu este lipsit de critici. În interiorul Uniunii Europene, unii lideri, cum ar fi oficialii din Ungaria, s‑au arătat reticenți față de ideea unui sprijin economic atât de extins pentru Ucraina și au avertizat că un astfel de angajament ar putea pune presiune pe bugetele europene și ar îndepărta țările de la propriile priorități interne. În plus, situația pe teren rămâne tensionată, iar negocierile de pace cu Rusia sunt departe de a fi încheiate. Moscova continuă să își afirme pretențiile teritoriale și să respingă planurile occidentale, penalizate drept o amenințare la adresa securității sale, ceea ce complică încercările de a pune capăt conflictului. Planul de reconstrucție de 800 miliarde de dolari și acordul de garanții de securitate sunt privite ca parte dintr‑o strategie mai largă a administrației Trump de a combina incentive economice și angajamente strategice pentru a sprijini Ucraina. Dacă va fi finalizat la Davos, acordul ar marca unul dintre cele mai ambițioase programe de redresare economică din istoria recentă pentru o țară afectată de război.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.410. Zelenski spune că luptă în continuare dacă Rusia sabotează diplomația
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 4 ianuarie 2026, în a 1.410-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, dacă diplomația nu reușește să convingă Rusia să oprească războiul, țara sa va trebui să continue să se apere. „Dacă partenerii noștri nu obligă Rusia…” „Dacă Rusia blochează toate acestea, dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă. Potrivit lui Zelenski, Ucraina speră la un summit al liderilor în Statele Unite până la sfârșitul lunii ianuarie pentru a discuta „propuneri privind modul de a pune capăt războiului cu Rusia”. Zelenski și consilieri de securitate din 18 țări au discutat la Kiev despre garanțiile cerute de Ucraina, acordurile economice și pașii următori, relatează Reuters. Săptămâna viitoare, discuțiile vor continua în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni la Paris și apoi cu negociatorii americani. „După aceea, ne vom pregăti pentru o reuniune în Statele Unite la nivel de conducere. Ne-ar plăcea ca toate acestea să se întâmple în ianuarie, până la sfârșitul lunii”, a spus Zelenski. Trump, despre Putin: „Ucide prea mulți oameni” Președintele SUA s-a declarat frustrat de Vladimir Putin din cauza continuării războiului din Ucraina. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Mar-a-Lago la care a vorbit despre operațiunea SUA din Venezuela, răspunzând unei întrebări finale despre președintele rus Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Trump a susținut că se fac progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, fără a oferi detalii suplimentare, și a numit războiul „o baie de sânge”. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: Prezența militară a Franței și a Marii Britanii este obligatorie
În cadrul unui briefing de presă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că Garanțiile de Securitate ale Ucrainei – parte a eventualului acord de pace pentru încheierea Invaziei din Ucraina – ar trebui să includă obligatoriu prezența militară a Franței și a Marii Britanii, țări aflate la conducerea Coaliției pentru Voință. „Marea Britanie și Franța sunt președinții (n.r. – Coaliției pentru Voință). Prezența lor militară este obligatorie”, a declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. El a precizat că unele dintre statele membre ale coaliției ar putea să se abțină de la trimiterea de trupe în Ucraina. Decizia depinde și de parlamentul fiecărei țări Președintele Ucrainean a precizat și că decizia de a oferi protecție militară a Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace depinde și de parlamentul fiecărei țări din Coaliția pentru Voință. „Există o dimensiune parlamentară, deoarece chiar dacă un lider este pregătit să ia anumite decizii, să ajute Ucraina, chiar dacă armata este pregătită să fie prezentă în Ucraina, sprijinul parlamentar este în continuare necesar în conformitate cu constituțiile multor țări europene. Nu putem fi responsabili pentru parlamentele altor țări”, a declarat Zelenski. Zelenski a precizat că numărul final al țărilor care ar putea trimite trupe în Ucraina va fi cert numai după începerea procesului de ratificare al acordului privind garanțiile de securitate. Liderul de la Kiev a reiterat că nu există încă o variantă finală a acordului cu privire la garanțiile se securitate, și că au mai rămas chestiuni care trebuie supuse unui acord. „Fără îndoială, prezența (n.r –militară) este importantă pentru noi. Și, fără îndoială, nu toată lumea este pregătită pentru asta… Dar prezența este unul dintre factorii importanți, iar chiar și existența Coaliției pentru Voință depinde de faptul dacă aceștia sunt pregătiți să-și intensifice prezența”, a declarat Zelenski.
Zelenski îl propune pe Mykhailo Fedorov pentru funcția de ministru al Apărării
Volodimir Zelenski a declarat vineri că Mykhailo Fedorov ar urma să preia conducerea Ministerului Apărării, înlocuindu-l pe Denys Șmîhal, aflat în funcție de mai puțin de șase luni. Numirea trebuie aprobată de Parlamentul ucrainean, conform Constituției. Anunțul vine în contextul unei reorganizări majore la vârful puterii. Șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a fost numit la conducerea Administrației Prezidențiale, iar Oleh Ivașcenko, șeful serviciului de informații externe, i-a luat locul lui Budanov, notează Kyiv Independent. Zelenski a justificat alegerea lui Fedorov prin implicarea sa directă în dezvoltarea programelor de drone și prin eficiența demonstrată în digitalizarea administrației publice. „Mykhailo este profund implicat în linia dronelor și lucrează foarte eficient la digitalizarea proceselor statului”, a spus președintele ucrainean. Mykhailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski. Intrat în politică în 2019, după o carieră în mediul privat, el a devenit rapid arhitectul strategiei digitale a statului ucrainean și cel mai tânăr ministru din istoria țării. Sub coordonarea sa, Ucraina a lansat aplicația Diia, care a mutat numeroase servicii publice pe telefonul mobil. În ultimii ani, Fedorov a avut un rol-cheie și în dezvoltarea tehnologiilor militare, inclusiv prin proiecte de producție de drone și inițiativa Brave1, care leagă sectorul digital de cel al apărării.
Zelenski și liderii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare în Franța
Zelenski a declarat joi că liderii „Coaliției celor dispuși” din Europa se vor întâlni cu președintele ucrainean pe 6 ianuarie, în Franța. „Începem acest an – începând cu diplomația – și continuăm dialogul cu partenerii noștri”, a declarat Zelenski. Întâlnirea la nivel de lideri din Franța va culmina cu o serie de discuții între oficialii ucraineni, europeni și americani. Consilierii de securitate națională din țările „Coaliției celor dispuși”, condusă de Marea Britanie și Franța, au convenit să se întâlnească în Ucraina pe 3 ianuarie, potrivit lui Zelenski, consilierii americani participând virtual. Discuțiile vor fi urmate de o întâlnire a șefilor de stat major din diferite țări pe 5 ianuarie. „Ne pregătim acum pentru a ne asigura că întâlnirea va fi productivă, că sprijinul va crește și că încrederea politică va crește atât în garanțiile de securitate, cât și în acordul de pace”, a spus președintele Ucrainei. Pe măsură ce Ucraina continuă să facă eforturi pentru pace, Rusia și-a intensificat atacurile în masă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Zelenski i-a anulat de urgență bursa școlară sportivei Sofia Lyskun, care a trădat Ucraina pentru a concura sub steagul Rusiei lui Vladimir Putin
Tânăra sportivă ucraineană Sofia Lyskun a anunțat că renunță la naționalitatea ucraineană și intenționează să concureze sub steagul Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski a semnat de urgență un decret prin care i-a retras bursa de stat acordată recent sportivei, autoritățile calificând gestul drept o trădare. Sofia Lyskun, în vârstă de 23 de ani, era considerată una dintre cele mai promițătoare sportive la săriturile în apă, disciplină în care a obținut rezultate importante pentru Ucraina. Anunțul privind trecerea sa de partea Rusiei a provocat un val de reacții dure, atât în mediul sportiv, cât și la nivel politic, în contextul războiului declanșat de Moscova. Bursa retrasă prin ordin prezidențial Pentru autoritățile ucrainene, decizia sportivei a depășit sfera unei alegeri personale. Oficialii federației de profil au exclus-o imediat din toate loturile naționale și i-au retras titlurile și medaliile obținute sub culorile Ucrainei. Câteva zile mai târziu, a venit și reacția de la cel mai înalt nivel al statului. Potrivit surselor oficiale, Sofia Lyskun se afla pe lista sportivilor care beneficiau de sprijin financiar din partea statului. Prin decretul semnat de Zelenski, această bursă a fost anulată, cazul fiind tratat similar altor sportivi acuzați că au „întors spatele” Ucrainei după declanșarea invaziei ruse. Autoritățile ucrainene consideră că reprezentarea Rusiei în competițiile internaționale echivalează, implicit, cu legitimarea regimului de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Cum a reacționat primarul Kievului, fost campion mondial la box Cazul nu s-a oprit la nivel național. Primarul Kievului, fost campion mondial la box, Vitali Klitschko, a decis la rândul său retragerea tuturor beneficiilor acordate de administrația locală sportivei. Mesajul a fost unul ferm: nu există sprijin public pentru cei care, în plin conflict, aleg „cealaltă tabără”. Astfel, Lyskun a rămas fără statut de reprezentantă a Ucrainei, fără burse de stat și municipale și fără recunoașterea oficială a performanțelor sale anterioare. Autoritățile ucrainene amintesc că nu este un caz izolat. În trecut, alți sportivi sau foști sportivi au fost sancționați pentru legături menținute cu Rusia după începutul invaziei, inclusiv prin retragerea titlurilor onorifice sau a premiilor de stat. În același timp, sportivii ruși continuă să fie supuși sancțiunilor internaționale, mulți dintre ei fiind excluși de la competiții majore sau obligați să concureze sub steag neutru.