Etichetă: zelenski

Zelenski îl propune pe Mykhailo Fedorov pentru funcția de ministru al Apărării

Volodimir Zelenski a declarat vineri că Mykhailo Fedorov ar urma să preia conducerea Ministerului Apărării, înlocuindu-l pe Denys Șmîhal, aflat în funcție de mai puțin de șase luni. Numirea trebuie aprobată de Parlamentul ucrainean, conform Constituției. Anunțul vine în contextul unei reorganizări majore la vârful puterii. Șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a fost numit la conducerea Administrației Prezidențiale, iar Oleh Ivașcenko, șeful serviciului de informații externe, i-a luat locul lui Budanov, notează Kyiv Independent. Zelenski a justificat alegerea lui Fedorov prin implicarea sa directă în dezvoltarea programelor de drone și prin eficiența demonstrată în digitalizarea administrației publice. „Mykhailo este profund implicat în linia dronelor și lucrează foarte eficient la digitalizarea proceselor statului”, a spus președintele ucrainean. Mykhailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski. Intrat în politică în 2019, după o carieră în mediul privat, el a devenit rapid arhitectul strategiei digitale a statului ucrainean și cel mai tânăr ministru din istoria țării. Sub coordonarea sa, Ucraina a lansat aplicația Diia, care a mutat numeroase servicii publice pe telefonul mobil. În ultimii ani, Fedorov a avut un rol-cheie și în dezvoltarea tehnologiilor militare, inclusiv prin proiecte de producție de drone și inițiativa Brave1, care leagă sectorul digital de cel al apărării.

Zelenski și liderii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare în Franța

Zelenski a declarat joi că liderii „Coaliției celor dispuși” din Europa se vor întâlni cu președintele ucrainean pe 6 ianuarie, în Franța. „Începem acest an – începând cu diplomația – și continuăm dialogul cu partenerii noștri”, a declarat Zelenski. Întâlnirea la nivel de lideri din Franța va culmina cu o serie de discuții între oficialii ucraineni, europeni și americani. Consilierii de securitate națională din țările „Coaliției celor dispuși”, condusă de Marea Britanie și Franța, au convenit să se întâlnească în Ucraina pe 3 ianuarie, potrivit lui Zelenski, consilierii americani participând virtual. Discuțiile vor fi urmate de o întâlnire a șefilor de stat major din diferite țări pe 5 ianuarie. „Ne pregătim acum pentru a ne asigura că întâlnirea va fi productivă, că sprijinul va crește și că încrederea politică va crește atât în garanțiile de securitate, cât și în acordul de pace”, a spus președintele Ucrainei. Pe măsură ce Ucraina continuă să facă eforturi pentru pace, Rusia și-a intensificat atacurile în masă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Zelenski i-a anulat de urgență bursa școlară sportivei Sofia Lyskun, care a trădat Ucraina pentru a concura sub steagul Rusiei lui Vladimir Putin

Tânăra sportivă ucraineană Sofia Lyskun a anunțat că renunță la naționalitatea ucraineană și intenționează să concureze sub steagul Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski a semnat de urgență un decret prin care i-a retras bursa de stat acordată recent sportivei, autoritățile calificând gestul drept o trădare. Sofia Lyskun, în vârstă de 23 de ani, era considerată una dintre cele mai promițătoare sportive la săriturile în apă, disciplină în care a obținut rezultate importante pentru Ucraina. Anunțul privind trecerea sa de partea Rusiei a provocat un val de reacții dure, atât în mediul sportiv, cât și la nivel politic, în contextul războiului declanșat de Moscova. Bursa retrasă prin ordin prezidențial Pentru autoritățile ucrainene, decizia sportivei a depășit sfera unei alegeri personale. Oficialii federației de profil au exclus-o imediat din toate loturile naționale și i-au retras titlurile și medaliile obținute sub culorile Ucrainei. Câteva zile mai târziu, a venit și reacția de la cel mai înalt nivel al statului. Potrivit surselor oficiale, Sofia Lyskun se afla pe lista sportivilor care beneficiau de sprijin financiar din partea statului. Prin decretul semnat de Zelenski, această bursă a fost anulată, cazul fiind tratat similar altor sportivi acuzați că au „întors spatele” Ucrainei după declanșarea invaziei ruse. Autoritățile ucrainene consideră că reprezentarea Rusiei în competițiile internaționale echivalează, implicit, cu legitimarea regimului de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Cum a reacționat primarul Kievului, fost campion mondial la box  Cazul nu s-a oprit la nivel național. Primarul Kievului, fost campion mondial la box, Vitali Klitschko, a decis la rândul său retragerea tuturor beneficiilor acordate de administrația locală sportivei. Mesajul a fost unul ferm: nu există sprijin public pentru cei care, în plin conflict, aleg „cealaltă tabără”. Astfel, Lyskun a rămas fără statut de reprezentantă a Ucrainei, fără burse de stat și municipale și fără recunoașterea oficială a performanțelor sale anterioare. Autoritățile ucrainene amintesc că nu este un caz izolat. În trecut, alți sportivi sau foști sportivi au fost sancționați pentru legături menținute cu Rusia după începutul invaziei, inclusiv prin retragerea titlurilor onorifice sau a premiilor de stat. În același timp, sportivii ruși continuă să fie supuși sancțiunilor internaționale, mulți dintre ei fiind excluși de la competiții majore sau obligați să concureze sub steag neutru.

Zelenski anunță o întâlnire cu Trump pentru discutarea unui plan de pace

Zelenski a anunțat întâlnirea pe rețelele sociale. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe platforma X, adăugând că „multe ar putea fi decise înainte de Anul Nou”. Kyiv Post relatează, citând surse, că Zelenski s-ar putea deplasa în Florida pe 28 decembrie, pentru discuții la Mar-a-Lago. Anunțul vine după ce Zelenski a declarat, joi seară, că a avut o convorbire telefonică cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În paralel, negociatori din SUA, Ucraina și Europa lucrează la un plan de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. În ceea ce privește problema cheie a regiunii Donbas din estul Ucrainei, Zelenski a spus că o „zonă economică liberă” ar fi o opțiune posibilă. Potrivit Bloomberg, Moscova intenționează să solicite modificări ale actualului plan de pace în 20 de puncte. Rusia ar urmări obținerea unor garanții împotriva unei noi extinderi a NATO către est și menținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei, inclusiv în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.401. Zelenski, despre planul de pace negociat cu SUA: Există idei bune

Războiul din Ucraina a intrat vineri, 26 decembrie 2025, în a 1.401-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce cu o zi înainte a dezvăluit detaliile noului plan al SUA pentru a pune capăt războiului. „Am discutat câteva detalii importante ale eforturilor în curs. Există idei bune care pot contribui la un rezultat comun și la o pace durabilă”, a scris Zelenski pe Facebook. El a spus că a avut „o discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea lor constructivă, munca lor intensă și cuvintele lor amabile. Sper că acordurile la care s-a ajuns astăzi, cu ocazia Crăciunului, și ideile pe care le-am discutat se vor dovedi utile”. Președintele ucrainean a dezvăluit, miercuri, noua versiune a planului american ce are drept scop încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, negociat timp de câteva săptămâni. Acest text prevede înghețarea războiului pe liniile actuale ale frontului, fără a oferi o soluție imediată la problema spinoasă a teritoriilor ocupate de Rusia, care reprezintă aproape un sfert din Ucraina. Spre deosebire de versiunea originală a acestui document, redactată de americani, noua versiune omite două cerințe majore din partea Moscovei: retragerea forțelor ucrainene din Donbas și un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic din partea Kievului de a nu adera la NATO. Din acest motiv, pare puțin probabil că Moscova va fi de acord cu această nouă versiune. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „Federația Rusă își formulează poziția” și a refuzat să ofere detalii despre care va fi această. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

Zelenski a discutat cu negociatorii americani despre încheierea războiului din Ucraina

„A fost o conversație foarte bună: am discutat multe detalii și idei bune. Au apărut câteva idei noi despre cum să ne apropiem de o pace reală, care vizează formatele, întâlnirile și, desigur, calendarul”, a declarat Zelenski, pe aplicația Telegram, potrivit Reuters. Zelenski a mai spus că principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să aibă încă o discuție cu emisarii americani mai târziu în cursul zilei. „Lucrăm cu adevărat 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apropia sfârșitul acestui război brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a ne asigura că toate documentele și măsurile sunt realiste, eficiente și fiabile”, a afirmat el. Donald Trump exercită presiuni pentru încheierea unui acord care să pună capăt războiului ce durează de aproape patru ani. La începutul acestei săptămâni, Zelenski a prezentat un proiect de plan de pace în 20 de puncte, descris drept principalul cadru pentru încheierea conflictului. Documentul reprezintă o versiune simplificată a unui plan inițial în 28 de puncte, discutat anterior de Statele Unite cu partea rusă și perceput ca favorabil Moscovei, întrucât prevedea cedări teritoriale din partea Kievului și limitări asupra armatei ucrainene. Cu toate acestea, chestiuni teritoriale esențiale rămân nerezolvate în noul proiect în 20 de puncte, a precizat Zelenski, care a adăugat că o întâlnire cu Donald Trump ar fi necesară pentru soluționarea celor mai sensibile probleme. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Moscova analizează documentele privind încheierea războiului, aduse din Statele Unite de emisarul special al Rusiei, Kirill Dmitriev.

Zelenski afirmă că va direcționa banii acordați de UE în Apărare, iar dacă războiul se încheie se vor folosi pentru reconstrucție

Potrivit Sky News, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat pe avion, în drumul său spre summitul Consiliului European de la Bruxelles, că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin pentru reconstrucția Ucrainei, cu toate că „încă nu există încă detalii specifice, iar Europa a vorbit în mod constant despre chestiune”. „Astăzi vorbim despre reparații, dar nu ne limităm la o conversație strict despre reconstrucție. Acesta este un război și avem nevoie de aceste fonduri pentru a ne susține propria armată, dar și producția locală de Apărare. În mod firesc, asta include și sistemele europene (n.r. – de apărare), precum și rachetele fabricate de SUA. Dacă se va lua o decizie pozitivă suntem pregătiți să folosim aceste fonduri în acest scop”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că, în cazul în care războiul se va încheia, banii vor fi folosiți în mod în totalitate pentru reconstrucție. „Cu toate acestea, dacă războiul se va încheia – și din punct de vedere diplomatic facem tot posibilul pentru ca acest lucru să se întâmple –, atunci, odată ce vom conveni asupra unui plan de încheiere a războiului, decizia privind utilizarea acestor fonduri va fi orientată în întregime către reconstrucție”, a declarat președintele ucrainean. Legat de decizia privind finanțarea activelor rusești înghețate, Zelenski a precizat că „depinde de voința politică”, dar și că „fără aceasta, Ucraina se va confrunta cu dificultăți serioase”. Reamintim că, în aceste momente, liderii de la Bruxelles se întâlnesc pentru a decide ce formă de sprijin financiar vor acorda Ucrainei pentru următorii doi ani. Aceștia trebuie să decidă dacă vor acorda împrumutul de reparații din activele rusești înghețate, sau dacă țările UE vor contribui, în schimb, cu bani pentru a acoperi sprijinul financiar acordat Ucrainei pentru anii 2026 – 2027.

Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani

Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press.  Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus  Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord.  Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană  se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear.  Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A,  împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE.  Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei

Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează

Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.

Zelenski ia în calcul renunțarea la NATO. Securitatea Ucrainei, negociată direct cu SUA și Europa

Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre posibilitatea renunțării la obiectivul NATO. Condiția este ca Statele Unite și partenerii europeni să ofere garanții de securitate „reale și funcționale”, potrivit informațiilor publicate de Politico. Garanții similare celor din Tratatul NATO „Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și Statele Unite – garanții similare Articolului 5 – precum și despre garanții din partea partenerilor noștri europeni și a altor state precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski duminică, într-o discuție cu jurnaliștii. Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta obligă aliații să ofere asistență, inclusiv militară, pentru apărarea colectivă. Ucraina și partenerii săi negociază un plan de pace în 20 de puncte, redactat de SUA, care ar include concesii teritoriale către Rusia. Zelenski a precizat că a transmis propuneri de modificare a documentului, dar „încă nu a primit un răspuns de la Casa Albă”. Zelenski cere angajamente „care să funcționeze în practică” Aflat în Germania, Zelenski a anunțat o întâlnire cu echipa americană de negociere, accentuând lecțiile trecutului. „Ne concentrăm pe modul în care securitatea Ucrainei poate fi garantată în mod fiabil, astfel încât experiența Memorandumului de la Budapesta și invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, înaintea întâlnirii cu partea americană, liderul ucrainean a subliniat că acordurile trebuie să fie aplicabile, nu doar politice. „Lucrul esențial este ca toți pașii asupra cărora convenim cu partenerii noștri să funcționeze în practică și să ofere securitate garantată. Doar garanțiile fiabile pot aduce pacea. Contăm, de asemenea, pe partenerii noștri să continue să lucreze în mod constructiv”. Întâlnire Zelenski – Merz, luni, la Berlin Poziția Kievului este discutată în paralel cu consultări intense la nivel european. Oficialii Germaniei, Marii Britanii și Franței analizează propunerile de încetare a războiului înaintea summitului de la Bruxelles. Zelenski urmează să fie primit luni, la Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat, de asemenea, la discuții. Prezența sa semnalează o coordonare mai strânsă între Washington și capitalele europene. Kievul mizează pe „un dialog constructiv” cu partenerii săi pentru a obține garanții de securitate credibile. Decizia privind aderarea la NATO nu ține doar de Zelenski Obiectivul aderării Ucrainei la NATO a fost stabilit printr-o decizie a Radei Supreme. În februarie 2019, înainte de alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte, Parlamentul Ucrainei a modificat Constituția. Printr-un vot cu majoritate constituțională, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană au fost introduse explicit ca direcții strategice ale statului. Zelenski a preluat astfel un mandat prezidențial care includea deja acest obiectiv. După declanșarea invaziei ruse, el a semnat, în septembrie 2022, cererea oficială de aderare accelerată la NATO. Demersul a fost susținut public de conducerea Parlamentului și de principalele partide. Organizarea unui referendum pentru aceasta era imposibilă din cauza legii marțiale. Potrivit legislației ucrainene, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri în timpul stării de război sau legii marțiale. În mod similar, orice renunțare formală la obiectivul NATO ar necesita un nou vot constituțional în Rada Supremă și ratificarea parlamentară a unui eventual acord de pace.