RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.410. Zelenski spune că luptă în continuare dacă Rusia sabotează diplomația
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 4 ianuarie 2026, în a 1.410-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, dacă diplomația nu reușește să convingă Rusia să oprească războiul, țara sa va trebui să continue să se apere. „Dacă partenerii noștri nu obligă Rusia…” „Dacă Rusia blochează toate acestea, dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă. Potrivit lui Zelenski, Ucraina speră la un summit al liderilor în Statele Unite până la sfârșitul lunii ianuarie pentru a discuta „propuneri privind modul de a pune capăt războiului cu Rusia”. Zelenski și consilieri de securitate din 18 țări au discutat la Kiev despre garanțiile cerute de Ucraina, acordurile economice și pașii următori, relatează Reuters. Săptămâna viitoare, discuțiile vor continua în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni la Paris și apoi cu negociatorii americani. „După aceea, ne vom pregăti pentru o reuniune în Statele Unite la nivel de conducere. Ne-ar plăcea ca toate acestea să se întâmple în ianuarie, până la sfârșitul lunii”, a spus Zelenski. Trump, despre Putin: „Ucide prea mulți oameni” Președintele SUA s-a declarat frustrat de Vladimir Putin din cauza continuării războiului din Ucraina. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Mar-a-Lago la care a vorbit despre operațiunea SUA din Venezuela, răspunzând unei întrebări finale despre președintele rus Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Trump a susținut că se fac progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, fără a oferi detalii suplimentare, și a numit războiul „o baie de sânge”. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: Prezența militară a Franței și a Marii Britanii este obligatorie
În cadrul unui briefing de presă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că Garanțiile de Securitate ale Ucrainei – parte a eventualului acord de pace pentru încheierea Invaziei din Ucraina – ar trebui să includă obligatoriu prezența militară a Franței și a Marii Britanii, țări aflate la conducerea Coaliției pentru Voință. „Marea Britanie și Franța sunt președinții (n.r. – Coaliției pentru Voință). Prezența lor militară este obligatorie”, a declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. El a precizat că unele dintre statele membre ale coaliției ar putea să se abțină de la trimiterea de trupe în Ucraina. Decizia depinde și de parlamentul fiecărei țări Președintele Ucrainean a precizat și că decizia de a oferi protecție militară a Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace depinde și de parlamentul fiecărei țări din Coaliția pentru Voință. „Există o dimensiune parlamentară, deoarece chiar dacă un lider este pregătit să ia anumite decizii, să ajute Ucraina, chiar dacă armata este pregătită să fie prezentă în Ucraina, sprijinul parlamentar este în continuare necesar în conformitate cu constituțiile multor țări europene. Nu putem fi responsabili pentru parlamentele altor țări”, a declarat Zelenski. Zelenski a precizat că numărul final al țărilor care ar putea trimite trupe în Ucraina va fi cert numai după începerea procesului de ratificare al acordului privind garanțiile de securitate. Liderul de la Kiev a reiterat că nu există încă o variantă finală a acordului cu privire la garanțiile se securitate, și că au mai rămas chestiuni care trebuie supuse unui acord. „Fără îndoială, prezența (n.r –militară) este importantă pentru noi. Și, fără îndoială, nu toată lumea este pregătită pentru asta… Dar prezența este unul dintre factorii importanți, iar chiar și existența Coaliției pentru Voință depinde de faptul dacă aceștia sunt pregătiți să-și intensifice prezența”, a declarat Zelenski.
Zelenski îl propune pe Mykhailo Fedorov pentru funcția de ministru al Apărării
Volodimir Zelenski a declarat vineri că Mykhailo Fedorov ar urma să preia conducerea Ministerului Apărării, înlocuindu-l pe Denys Șmîhal, aflat în funcție de mai puțin de șase luni. Numirea trebuie aprobată de Parlamentul ucrainean, conform Constituției. Anunțul vine în contextul unei reorganizări majore la vârful puterii. Șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a fost numit la conducerea Administrației Prezidențiale, iar Oleh Ivașcenko, șeful serviciului de informații externe, i-a luat locul lui Budanov, notează Kyiv Independent. Zelenski a justificat alegerea lui Fedorov prin implicarea sa directă în dezvoltarea programelor de drone și prin eficiența demonstrată în digitalizarea administrației publice. „Mykhailo este profund implicat în linia dronelor și lucrează foarte eficient la digitalizarea proceselor statului”, a spus președintele ucrainean. Mykhailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski. Intrat în politică în 2019, după o carieră în mediul privat, el a devenit rapid arhitectul strategiei digitale a statului ucrainean și cel mai tânăr ministru din istoria țării. Sub coordonarea sa, Ucraina a lansat aplicația Diia, care a mutat numeroase servicii publice pe telefonul mobil. În ultimii ani, Fedorov a avut un rol-cheie și în dezvoltarea tehnologiilor militare, inclusiv prin proiecte de producție de drone și inițiativa Brave1, care leagă sectorul digital de cel al apărării.
Zelenski și liderii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare în Franța
Zelenski a declarat joi că liderii „Coaliției celor dispuși” din Europa se vor întâlni cu președintele ucrainean pe 6 ianuarie, în Franța. „Începem acest an – începând cu diplomația – și continuăm dialogul cu partenerii noștri”, a declarat Zelenski. Întâlnirea la nivel de lideri din Franța va culmina cu o serie de discuții între oficialii ucraineni, europeni și americani. Consilierii de securitate națională din țările „Coaliției celor dispuși”, condusă de Marea Britanie și Franța, au convenit să se întâlnească în Ucraina pe 3 ianuarie, potrivit lui Zelenski, consilierii americani participând virtual. Discuțiile vor fi urmate de o întâlnire a șefilor de stat major din diferite țări pe 5 ianuarie. „Ne pregătim acum pentru a ne asigura că întâlnirea va fi productivă, că sprijinul va crește și că încrederea politică va crește atât în garanțiile de securitate, cât și în acordul de pace”, a spus președintele Ucrainei. Pe măsură ce Ucraina continuă să facă eforturi pentru pace, Rusia și-a intensificat atacurile în masă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Zelenski i-a anulat de urgență bursa școlară sportivei Sofia Lyskun, care a trădat Ucraina pentru a concura sub steagul Rusiei lui Vladimir Putin
Tânăra sportivă ucraineană Sofia Lyskun a anunțat că renunță la naționalitatea ucraineană și intenționează să concureze sub steagul Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski a semnat de urgență un decret prin care i-a retras bursa de stat acordată recent sportivei, autoritățile calificând gestul drept o trădare. Sofia Lyskun, în vârstă de 23 de ani, era considerată una dintre cele mai promițătoare sportive la săriturile în apă, disciplină în care a obținut rezultate importante pentru Ucraina. Anunțul privind trecerea sa de partea Rusiei a provocat un val de reacții dure, atât în mediul sportiv, cât și la nivel politic, în contextul războiului declanșat de Moscova. Bursa retrasă prin ordin prezidențial Pentru autoritățile ucrainene, decizia sportivei a depășit sfera unei alegeri personale. Oficialii federației de profil au exclus-o imediat din toate loturile naționale și i-au retras titlurile și medaliile obținute sub culorile Ucrainei. Câteva zile mai târziu, a venit și reacția de la cel mai înalt nivel al statului. Potrivit surselor oficiale, Sofia Lyskun se afla pe lista sportivilor care beneficiau de sprijin financiar din partea statului. Prin decretul semnat de Zelenski, această bursă a fost anulată, cazul fiind tratat similar altor sportivi acuzați că au „întors spatele” Ucrainei după declanșarea invaziei ruse. Autoritățile ucrainene consideră că reprezentarea Rusiei în competițiile internaționale echivalează, implicit, cu legitimarea regimului de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Cum a reacționat primarul Kievului, fost campion mondial la box Cazul nu s-a oprit la nivel național. Primarul Kievului, fost campion mondial la box, Vitali Klitschko, a decis la rândul său retragerea tuturor beneficiilor acordate de administrația locală sportivei. Mesajul a fost unul ferm: nu există sprijin public pentru cei care, în plin conflict, aleg „cealaltă tabără”. Astfel, Lyskun a rămas fără statut de reprezentantă a Ucrainei, fără burse de stat și municipale și fără recunoașterea oficială a performanțelor sale anterioare. Autoritățile ucrainene amintesc că nu este un caz izolat. În trecut, alți sportivi sau foști sportivi au fost sancționați pentru legături menținute cu Rusia după începutul invaziei, inclusiv prin retragerea titlurilor onorifice sau a premiilor de stat. În același timp, sportivii ruși continuă să fie supuși sancțiunilor internaționale, mulți dintre ei fiind excluși de la competiții majore sau obligați să concureze sub steag neutru.
Zelenski anunță o întâlnire cu Trump pentru discutarea unui plan de pace
Zelenski a anunțat întâlnirea pe rețelele sociale. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe platforma X, adăugând că „multe ar putea fi decise înainte de Anul Nou”. Kyiv Post relatează, citând surse, că Zelenski s-ar putea deplasa în Florida pe 28 decembrie, pentru discuții la Mar-a-Lago. Anunțul vine după ce Zelenski a declarat, joi seară, că a avut o convorbire telefonică cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În paralel, negociatori din SUA, Ucraina și Europa lucrează la un plan de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. În ceea ce privește problema cheie a regiunii Donbas din estul Ucrainei, Zelenski a spus că o „zonă economică liberă” ar fi o opțiune posibilă. Potrivit Bloomberg, Moscova intenționează să solicite modificări ale actualului plan de pace în 20 de puncte. Rusia ar urmări obținerea unor garanții împotriva unei noi extinderi a NATO către est și menținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei, inclusiv în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.401. Zelenski, despre planul de pace negociat cu SUA: Există idei bune
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 26 decembrie 2025, în a 1.401-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce cu o zi înainte a dezvăluit detaliile noului plan al SUA pentru a pune capăt războiului. „Am discutat câteva detalii importante ale eforturilor în curs. Există idei bune care pot contribui la un rezultat comun și la o pace durabilă”, a scris Zelenski pe Facebook. El a spus că a avut „o discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea lor constructivă, munca lor intensă și cuvintele lor amabile. Sper că acordurile la care s-a ajuns astăzi, cu ocazia Crăciunului, și ideile pe care le-am discutat se vor dovedi utile”. Președintele ucrainean a dezvăluit, miercuri, noua versiune a planului american ce are drept scop încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, negociat timp de câteva săptămâni. Acest text prevede înghețarea războiului pe liniile actuale ale frontului, fără a oferi o soluție imediată la problema spinoasă a teritoriilor ocupate de Rusia, care reprezintă aproape un sfert din Ucraina. Spre deosebire de versiunea originală a acestui document, redactată de americani, noua versiune omite două cerințe majore din partea Moscovei: retragerea forțelor ucrainene din Donbas și un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic din partea Kievului de a nu adera la NATO. Din acest motiv, pare puțin probabil că Moscova va fi de acord cu această nouă versiune. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „Federația Rusă își formulează poziția” și a refuzat să ofere detalii despre care va fi această. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski a discutat cu negociatorii americani despre încheierea războiului din Ucraina
„A fost o conversație foarte bună: am discutat multe detalii și idei bune. Au apărut câteva idei noi despre cum să ne apropiem de o pace reală, care vizează formatele, întâlnirile și, desigur, calendarul”, a declarat Zelenski, pe aplicația Telegram, potrivit Reuters. Zelenski a mai spus că principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să aibă încă o discuție cu emisarii americani mai târziu în cursul zilei. „Lucrăm cu adevărat 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apropia sfârșitul acestui război brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a ne asigura că toate documentele și măsurile sunt realiste, eficiente și fiabile”, a afirmat el. Donald Trump exercită presiuni pentru încheierea unui acord care să pună capăt războiului ce durează de aproape patru ani. La începutul acestei săptămâni, Zelenski a prezentat un proiect de plan de pace în 20 de puncte, descris drept principalul cadru pentru încheierea conflictului. Documentul reprezintă o versiune simplificată a unui plan inițial în 28 de puncte, discutat anterior de Statele Unite cu partea rusă și perceput ca favorabil Moscovei, întrucât prevedea cedări teritoriale din partea Kievului și limitări asupra armatei ucrainene. Cu toate acestea, chestiuni teritoriale esențiale rămân nerezolvate în noul proiect în 20 de puncte, a precizat Zelenski, care a adăugat că o întâlnire cu Donald Trump ar fi necesară pentru soluționarea celor mai sensibile probleme. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Moscova analizează documentele privind încheierea războiului, aduse din Statele Unite de emisarul special al Rusiei, Kirill Dmitriev.
Zelenski afirmă că va direcționa banii acordați de UE în Apărare, iar dacă războiul se încheie se vor folosi pentru reconstrucție
Potrivit Sky News, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat pe avion, în drumul său spre summitul Consiliului European de la Bruxelles, că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin pentru reconstrucția Ucrainei, cu toate că „încă nu există încă detalii specifice, iar Europa a vorbit în mod constant despre chestiune”. „Astăzi vorbim despre reparații, dar nu ne limităm la o conversație strict despre reconstrucție. Acesta este un război și avem nevoie de aceste fonduri pentru a ne susține propria armată, dar și producția locală de Apărare. În mod firesc, asta include și sistemele europene (n.r. – de apărare), precum și rachetele fabricate de SUA. Dacă se va lua o decizie pozitivă suntem pregătiți să folosim aceste fonduri în acest scop”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că, în cazul în care războiul se va încheia, banii vor fi folosiți în mod în totalitate pentru reconstrucție. „Cu toate acestea, dacă războiul se va încheia – și din punct de vedere diplomatic facem tot posibilul pentru ca acest lucru să se întâmple –, atunci, odată ce vom conveni asupra unui plan de încheiere a războiului, decizia privind utilizarea acestor fonduri va fi orientată în întregime către reconstrucție”, a declarat președintele ucrainean. Legat de decizia privind finanțarea activelor rusești înghețate, Zelenski a precizat că „depinde de voința politică”, dar și că „fără aceasta, Ucraina se va confrunta cu dificultăți serioase”. Reamintim că, în aceste momente, liderii de la Bruxelles se întâlnesc pentru a decide ce formă de sprijin financiar vor acorda Ucrainei pentru următorii doi ani. Aceștia trebuie să decidă dacă vor acorda împrumutul de reparații din activele rusești înghețate, sau dacă țările UE vor contribui, în schimb, cu bani pentru a acoperi sprijinul financiar acordat Ucrainei pentru anii 2026 – 2027.
Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani
Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press. Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord. Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear. Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A, împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE. Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei