Zelenski anunță o întâlnire cu Trump pentru discutarea unui plan de pace
Zelenski a anunțat întâlnirea pe rețelele sociale. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe platforma X, adăugând că „multe ar putea fi decise înainte de Anul Nou”. Kyiv Post relatează, citând surse, că Zelenski s-ar putea deplasa în Florida pe 28 decembrie, pentru discuții la Mar-a-Lago. Anunțul vine după ce Zelenski a declarat, joi seară, că a avut o convorbire telefonică cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În paralel, negociatori din SUA, Ucraina și Europa lucrează la un plan de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. În ceea ce privește problema cheie a regiunii Donbas din estul Ucrainei, Zelenski a spus că o „zonă economică liberă” ar fi o opțiune posibilă. Potrivit Bloomberg, Moscova intenționează să solicite modificări ale actualului plan de pace în 20 de puncte. Rusia ar urmări obținerea unor garanții împotriva unei noi extinderi a NATO către est și menținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei, inclusiv în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.401. Zelenski, despre planul de pace negociat cu SUA: Există idei bune
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 26 decembrie 2025, în a 1.401-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce cu o zi înainte a dezvăluit detaliile noului plan al SUA pentru a pune capăt războiului. „Am discutat câteva detalii importante ale eforturilor în curs. Există idei bune care pot contribui la un rezultat comun și la o pace durabilă”, a scris Zelenski pe Facebook. El a spus că a avut „o discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea lor constructivă, munca lor intensă și cuvintele lor amabile. Sper că acordurile la care s-a ajuns astăzi, cu ocazia Crăciunului, și ideile pe care le-am discutat se vor dovedi utile”. Președintele ucrainean a dezvăluit, miercuri, noua versiune a planului american ce are drept scop încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, negociat timp de câteva săptămâni. Acest text prevede înghețarea războiului pe liniile actuale ale frontului, fără a oferi o soluție imediată la problema spinoasă a teritoriilor ocupate de Rusia, care reprezintă aproape un sfert din Ucraina. Spre deosebire de versiunea originală a acestui document, redactată de americani, noua versiune omite două cerințe majore din partea Moscovei: retragerea forțelor ucrainene din Donbas și un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic din partea Kievului de a nu adera la NATO. Din acest motiv, pare puțin probabil că Moscova va fi de acord cu această nouă versiune. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „Federația Rusă își formulează poziția” și a refuzat să ofere detalii despre care va fi această. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski a discutat cu negociatorii americani despre încheierea războiului din Ucraina
„A fost o conversație foarte bună: am discutat multe detalii și idei bune. Au apărut câteva idei noi despre cum să ne apropiem de o pace reală, care vizează formatele, întâlnirile și, desigur, calendarul”, a declarat Zelenski, pe aplicația Telegram, potrivit Reuters. Zelenski a mai spus că principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să aibă încă o discuție cu emisarii americani mai târziu în cursul zilei. „Lucrăm cu adevărat 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apropia sfârșitul acestui război brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a ne asigura că toate documentele și măsurile sunt realiste, eficiente și fiabile”, a afirmat el. Donald Trump exercită presiuni pentru încheierea unui acord care să pună capăt războiului ce durează de aproape patru ani. La începutul acestei săptămâni, Zelenski a prezentat un proiect de plan de pace în 20 de puncte, descris drept principalul cadru pentru încheierea conflictului. Documentul reprezintă o versiune simplificată a unui plan inițial în 28 de puncte, discutat anterior de Statele Unite cu partea rusă și perceput ca favorabil Moscovei, întrucât prevedea cedări teritoriale din partea Kievului și limitări asupra armatei ucrainene. Cu toate acestea, chestiuni teritoriale esențiale rămân nerezolvate în noul proiect în 20 de puncte, a precizat Zelenski, care a adăugat că o întâlnire cu Donald Trump ar fi necesară pentru soluționarea celor mai sensibile probleme. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Moscova analizează documentele privind încheierea războiului, aduse din Statele Unite de emisarul special al Rusiei, Kirill Dmitriev.
Zelenski afirmă că va direcționa banii acordați de UE în Apărare, iar dacă războiul se încheie se vor folosi pentru reconstrucție
Potrivit Sky News, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat pe avion, în drumul său spre summitul Consiliului European de la Bruxelles, că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin pentru reconstrucția Ucrainei, cu toate că „încă nu există încă detalii specifice, iar Europa a vorbit în mod constant despre chestiune”. „Astăzi vorbim despre reparații, dar nu ne limităm la o conversație strict despre reconstrucție. Acesta este un război și avem nevoie de aceste fonduri pentru a ne susține propria armată, dar și producția locală de Apărare. În mod firesc, asta include și sistemele europene (n.r. – de apărare), precum și rachetele fabricate de SUA. Dacă se va lua o decizie pozitivă suntem pregătiți să folosim aceste fonduri în acest scop”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că, în cazul în care războiul se va încheia, banii vor fi folosiți în mod în totalitate pentru reconstrucție. „Cu toate acestea, dacă războiul se va încheia – și din punct de vedere diplomatic facem tot posibilul pentru ca acest lucru să se întâmple –, atunci, odată ce vom conveni asupra unui plan de încheiere a războiului, decizia privind utilizarea acestor fonduri va fi orientată în întregime către reconstrucție”, a declarat președintele ucrainean. Legat de decizia privind finanțarea activelor rusești înghețate, Zelenski a precizat că „depinde de voința politică”, dar și că „fără aceasta, Ucraina se va confrunta cu dificultăți serioase”. Reamintim că, în aceste momente, liderii de la Bruxelles se întâlnesc pentru a decide ce formă de sprijin financiar vor acorda Ucrainei pentru următorii doi ani. Aceștia trebuie să decidă dacă vor acorda împrumutul de reparații din activele rusești înghețate, sau dacă țările UE vor contribui, în schimb, cu bani pentru a acoperi sprijinul financiar acordat Ucrainei pentru anii 2026 – 2027.
Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani
Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press. Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord. Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear. Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A, împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE. Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei
Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează
Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.
Zelenski ia în calcul renunțarea la NATO. Securitatea Ucrainei, negociată direct cu SUA și Europa
Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre posibilitatea renunțării la obiectivul NATO. Condiția este ca Statele Unite și partenerii europeni să ofere garanții de securitate „reale și funcționale”, potrivit informațiilor publicate de Politico. Garanții similare celor din Tratatul NATO „Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și Statele Unite – garanții similare Articolului 5 – precum și despre garanții din partea partenerilor noștri europeni și a altor state precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski duminică, într-o discuție cu jurnaliștii. Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta obligă aliații să ofere asistență, inclusiv militară, pentru apărarea colectivă. Ucraina și partenerii săi negociază un plan de pace în 20 de puncte, redactat de SUA, care ar include concesii teritoriale către Rusia. Zelenski a precizat că a transmis propuneri de modificare a documentului, dar „încă nu a primit un răspuns de la Casa Albă”. Zelenski cere angajamente „care să funcționeze în practică” Aflat în Germania, Zelenski a anunțat o întâlnire cu echipa americană de negociere, accentuând lecțiile trecutului. „Ne concentrăm pe modul în care securitatea Ucrainei poate fi garantată în mod fiabil, astfel încât experiența Memorandumului de la Budapesta și invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, înaintea întâlnirii cu partea americană, liderul ucrainean a subliniat că acordurile trebuie să fie aplicabile, nu doar politice. „Lucrul esențial este ca toți pașii asupra cărora convenim cu partenerii noștri să funcționeze în practică și să ofere securitate garantată. Doar garanțiile fiabile pot aduce pacea. Contăm, de asemenea, pe partenerii noștri să continue să lucreze în mod constructiv”. Întâlnire Zelenski – Merz, luni, la Berlin Poziția Kievului este discutată în paralel cu consultări intense la nivel european. Oficialii Germaniei, Marii Britanii și Franței analizează propunerile de încetare a războiului înaintea summitului de la Bruxelles. Zelenski urmează să fie primit luni, la Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat, de asemenea, la discuții. Prezența sa semnalează o coordonare mai strânsă între Washington și capitalele europene. Kievul mizează pe „un dialog constructiv” cu partenerii săi pentru a obține garanții de securitate credibile. Decizia privind aderarea la NATO nu ține doar de Zelenski Obiectivul aderării Ucrainei la NATO a fost stabilit printr-o decizie a Radei Supreme. În februarie 2019, înainte de alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte, Parlamentul Ucrainei a modificat Constituția. Printr-un vot cu majoritate constituțională, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană au fost introduse explicit ca direcții strategice ale statului. Zelenski a preluat astfel un mandat prezidențial care includea deja acest obiectiv. După declanșarea invaziei ruse, el a semnat, în septembrie 2022, cererea oficială de aderare accelerată la NATO. Demersul a fost susținut public de conducerea Parlamentului și de principalele partide. Organizarea unui referendum pentru aceasta era imposibilă din cauza legii marțiale. Potrivit legislației ucrainene, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri în timpul stării de război sau legii marțiale. În mod similar, orice renunțare formală la obiectivul NATO ar necesita un nou vot constituțional în Rada Supremă și ratificarea parlamentară a unui eventual acord de pace.
Zelenski spune că ucrainenii trebuie să decidă viitorul teritoriilor din Donețk
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că poporul ucrainean trebuie să decidă singur viitorul teritoriilor din regiunea Donețk. Liderul de la Kiev spune că această decizie ar trebui luată printr-un proces democratic. Poate fi vorba despre alegeri sau un referendum, în funcție de cum va evolua situația. Donețk, între voința populației și realitatea de pe front „Cred că poporul ucrainean trebuie să fie cel care va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri sau referendum, poporul trebuie să își exprime poziția”, a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. În conferința de presă susținută la Kiev, el a admis că evoluția situației militare influențează direct orice viitoare decizie politică. Șeful Ucrainei a explicat că poziția armatei și rezultatele de pe front pot schimba cadrul diplomatic. „Acum, foarte multe depind de armata noastră. Ce poate descuraja, cum se poate poziționa, unde poate distruge invadatorul. Toate acestea afectează cadrul diplomatic”, a declarat președintele. Planul SUA, retrageri doar din partea Ucrainei Zelenski a vorbit și despre propunerea de compromis discutată cu partea americană. El spune că Statele Unite ar vedea o soluție în care militarii ucraineni se retrag din unele zone ale Donețkului, iar trupele ruse nu înaintează în acestea. „Aceasta este aproximativ viziunea de compromis a Statelor Unite în prezent”, a spus el. Liderul ucrainean a ridicat semne de întrebare privind echilibrul unei astfel de soluții. El a explicat că, dacă una dintre părți face un pas înapoi, este normal ca și cealaltă să procedeze la fel. „Dacă cineva se retrage pe o parte, așa cum doresc ucrainenii, atunci de ce nu se retrage și cealaltă parte la aceeași distanță?”, a întrebat președintele Ucrainei. Zelenski cere supravegherea frontului Zelenski a vorbit joi și despre administrarea teritoriilor aflate lângă linia de contact. El spune că ar fi necesar un mecanism clar de supraveghere, pentru a evita încălcări și tensiuni noi. „Ar trebui să existe un anumit tip de monitorizare în acest sens”, a menționat liderul ucrainean. Toate soluțiile vor depinde de poziția cetățenilor și de situația reală de pe teren, nu doar de scenarii discutate la nivel diplomatic, este concluzia lui Zelenski.
Zelenski respinge propunerea SUA de retragere unilaterală din Donețk. De ce Rusia nu se retrage?
Statele Unite continuă să solicite Kievului concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul dorește ca numai Ucraina să-și retragă trupele din anumite părți ale regiunii Donețk, nu și Rusia, unde ar fi creată o „zonă economică liberă” demilitarizată care ar servi drept zonă tampon între cele două armate, notează AFP. Conform ultimului plan al SUA, Moscova ar rămâne, de asemenea, în sudul țării, dar și-ar retrage o parte din trupele din regiunile ucrainene pe care președintele rus Vladimir Putin nu le-a revendicat ca fiind anexate în nord. Contrapropunerea Ucrainei Declarațiile lui Zelenski arată că poziția Washingtonului cu privire la modul în care ar trebui să se încheie conflictul nu s-a schimbat prea mult de când a trimis luna trecută un plan în 28 de puncte la Kiev și Moscova, care favoriza în mare măsură Rusia. Ucraina a revizuit acest plan și a trimis săptămâna aceasta o contrapropunere în 20 de puncte către Washington, ale cărei detalii complete nu au fost publicate. „Avem două puncte cheie de dezacord: teritoriile din Donețk și tot ce ține de ele, precum și centrala nucleară de la Zaporijjia. Acestea sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm”, a declarat Zelenski. Referendumul, soluția finală Zelenski a afirmat de mult timp că nu are dreptul „constituțional” sau „moral” de a ceda teritoriul ucrainean și a spus că cetățenii săi ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește problema teritoriului. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie printr-un referendum, trebuie să existe o poziție din partea poporului ucrainean”, a spus el. Președintele ucrainean s-a opus, de asemenea, ideii unei retrageri unilaterale din regiunea Donețk. „De ce cealaltă parte implicată în război nu se retrage la aceeași distanță în direcția opusă?”, a întrebat el. Situația pe front Conform planului SUA, Rusia ar renunța la teritoriile pe care le-a capturat în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk – trei zone asupra cărora Moscova nu a formulat revendicări teritoriale oficiale. În 2022, Rusia a pretins că anexează oficial regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestora. Trupele ucrainene controlează încă aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Joi, Rusia a afirmat că a capturat orașul Siversk din regiunea Donețk, armata sa avansând cu cea mai rapidă viteză din ultimul an. Zelenski a declarat că, deși nu există un termen limită strict pentru finalizarea unui acord, Washingtonul dorește ca contururile acordului să fie gata până la Crăciun.
Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA
Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.