Etichetă: zelenski

Zelenski spune că ucrainenii trebuie să decidă viitorul teritoriilor din Donețk

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că poporul ucrainean trebuie să decidă singur viitorul teritoriilor din regiunea Donețk. Liderul de la Kiev spune că această decizie ar trebui luată printr-un proces democratic. Poate fi vorba despre alegeri sau un referendum, în funcție de cum va evolua situația. Donețk, între voința populației și realitatea de pe front „Cred că poporul ucrainean trebuie să fie cel care va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri sau referendum, poporul trebuie să își exprime poziția”, a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. În conferința de presă susținută la Kiev, el a admis că evoluția situației militare influențează direct orice viitoare decizie politică. Șeful Ucrainei a explicat că poziția armatei și rezultatele de pe front pot schimba cadrul diplomatic. „Acum, foarte multe depind de armata noastră. Ce poate descuraja, cum se poate poziționa, unde poate distruge invadatorul. Toate acestea afectează cadrul diplomatic”, a declarat președintele. Planul SUA, retrageri doar din partea Ucrainei Zelenski a vorbit și despre propunerea de compromis discutată cu partea americană. El spune că Statele Unite ar vedea o soluție în care militarii ucraineni se retrag din unele zone ale Donețkului, iar trupele ruse nu înaintează în acestea. „Aceasta este aproximativ viziunea de compromis a Statelor Unite în prezent”, a spus el. Liderul ucrainean a ridicat semne de întrebare privind echilibrul unei astfel de soluții. El a explicat că, dacă una dintre părți face un pas înapoi, este normal ca și cealaltă să procedeze la fel. „Dacă cineva se retrage pe o parte, așa cum doresc ucrainenii, atunci de ce nu se retrage și cealaltă parte la aceeași distanță?”, a întrebat președintele Ucrainei. Zelenski cere supravegherea frontului Zelenski a vorbit joi și despre administrarea teritoriilor aflate lângă linia de contact. El spune că ar fi necesar un mecanism clar de supraveghere, pentru a evita încălcări și tensiuni noi. „Ar trebui să existe un anumit tip de monitorizare în acest sens”, a menționat liderul ucrainean. Toate soluțiile vor depinde de poziția cetățenilor și de situația reală de pe teren, nu doar de scenarii discutate la nivel diplomatic, este concluzia lui Zelenski.

Zelenski respinge propunerea SUA de retragere unilaterală din Donețk. De ce Rusia nu se retrage?

Statele Unite continuă să solicite Kievului concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul dorește ca numai Ucraina să-și retragă trupele din anumite părți ale regiunii Donețk, nu și Rusia, unde ar fi creată o „zonă economică liberă” demilitarizată care ar servi drept zonă tampon între cele două armate, notează AFP. Conform ultimului plan al SUA, Moscova ar rămâne, de asemenea, în sudul țării, dar și-ar retrage o parte din trupele din regiunile ucrainene pe care președintele rus Vladimir Putin nu le-a revendicat ca fiind anexate în nord. Contrapropunerea Ucrainei Declarațiile lui Zelenski arată că poziția Washingtonului cu privire la modul în care ar trebui să se încheie conflictul nu s-a schimbat prea mult de când a trimis luna trecută un plan în 28 de puncte la Kiev și Moscova, care favoriza în mare măsură Rusia. Ucraina a revizuit acest plan și a trimis săptămâna aceasta o contrapropunere în 20 de puncte către Washington, ale cărei detalii complete nu au fost publicate. „Avem două puncte cheie de dezacord: teritoriile din Donețk și tot ce ține de ele, precum și centrala nucleară de la Zaporijjia. Acestea sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm”, a declarat Zelenski. Referendumul, soluția finală Zelenski a afirmat de mult timp că nu are dreptul „constituțional” sau „moral” de a ceda teritoriul ucrainean și a spus că cetățenii săi ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește problema teritoriului. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie printr-un referendum, trebuie să existe o poziție din partea poporului ucrainean”, a spus el. Președintele ucrainean s-a opus, de asemenea, ideii unei retrageri unilaterale din regiunea Donețk. „De ce cealaltă parte implicată în război nu se retrage la aceeași distanță în direcția opusă?”, a întrebat el. Situația pe front Conform planului SUA, Rusia ar renunța la teritoriile pe care le-a capturat în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk – trei zone asupra cărora Moscova nu a formulat revendicări teritoriale oficiale. În 2022, Rusia a pretins că anexează oficial regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestora. Trupele ucrainene controlează încă aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Joi, Rusia a afirmat că a capturat orașul Siversk din regiunea Donețk, armata sa avansând cu cea mai rapidă viteză din ultimul an. Zelenski a declarat că, deși nu există un termen limită strict pentru finalizarea unui acord, Washingtonul dorește ca contururile acordului să fie gata până la Crăciun.

Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA

Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.

Liderii Coaliției de voință, discuții în contextul Planului de pace revizuit

Momentan nu a fost oferită o listă cu liderii țărilor membre care vor asista la discuțiile de joi. Întâlnirea a fost anunțată în urma negocierilor de la Londra cu privire la Planul de Pace revizuit, la care a participat atât președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și lideri ai țărilor E3 (Germania, Franța și Marea Britanie). Premierul Marii Britanii, Keir Starmer a precizat că negocierile de pace se află într-o etapă critică, precizând că decizia de a-și alege viitorul îi aparține Ucrainei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Ucraina, dar și aliații, au „multe cărți în mână”, referindu-se la avantaje majore. Kier Starmer și Emmanuel Macron sunt principalii reprezentanți ai Coaliției. O altă videoconferință online la care au participat mai mulți lideri ai Coaliției de Voință s-a desfășurat luni. Atunci au participat și premierul Poloniei, Donald Tusk. Marți, Zelenski a anunțat că a Ucraina a finalizat completarea unei variante inițiale a planului de pace revizuit și că varianta va fi prezentată oficialilor SUA.

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.384. Ce anunț a făcut Zelenski despre cedarea de teritorii în favoarea Rusiei

Războiul din Ucraina a intrat marți, 9 decembrie 2025, în a 1.384-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski insistă că nu are nici dreptul legal, nici dreptul moral să cedeze Rusiei teritorii ucrainene, problema teritorială fiind un punct central al negocierilor în curs asupra unui plan de pace sub mediere americană. „Nu avem niciun drept legal” „Intenționăm să cedăm teritorii? Noi nu avem niciun drept legal să facem aceasta, în virtutea legii ucrainene, a constituției noastre și a dreptului internațional. Și noi nu avem, de asemenea, niciun drept moral. Rusia insistă ca noi să cedăm teritorii, însă noi nu vrem să cedăm nimic. Noi luptăm pentru aceasta, după cum foarte bine știți”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă online. El a mai precizat că SUA caută „să găsească un compromis” asupra acestui punct – „Sunt probleme dificile privind teritoriile și deocamdată nu s-a ajuns la niciun compromis”. Liderul ucrainean a făcut aceste declarații după o întrevedere la Londra cu câțiva lideri europeni. El a declarat că responsabili ucraineni și europeni în domeniul securității vor conlucra asupra versiunii planului propus de negociatorii americani, după întoarcerea acestora de la Kremlin, vizită programată pentru săptămâna trecută – „Vom lucra asupra acestor 20 de puncte ale planului. Nu ne place tot ce au adus de la Moscova partenerii noștri”. Potrivit lui Zelenski, această nouă versiune a planului, după o conlucrare între Kiev și europeni, ar putea fi gata marți seara și trimisă la Washington. Zelenski vrea garanții de securitate De asemenea, Zelenski a menționat discuții asupra unei înțelegeri pentru „garanții de securitate”: „Esențialul este de a ști ce vor fi dispuși să facă partenerii noștri în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei. Până acum, eu nu am primit niciun răspuns la această întrebare”. După o scurtă trecere pe la Bruxelles, luni seară, unde s-a văzut cu responsabili ai NATO și UE, Zelenski se va deplasa în Italia marți. Cu puțin timp înainte de discuțiile de la Londra, un important responsabil apropiat de dosarul ucrainean a declarat pentru AFP că problema teritorială rămâne „cea mai serioasă”. Rusia, care controlează mai bine de 90% din Donbas, vrea să obțină tot teritoriul, cerere respinsă se nenumărate ori de Kiev. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Președintele Zelenski susține că a avut un dialog substanțial cu Steve Witkoff și Jared Kushner

Zelenskiy a declarat că Ucraina este determinată să continue cooperarea cu partea americană pentru a atinge o pace durabilă și justă. Discuțiile au avut loc după două zile de discuții între Witkoff, Kushner și negociatorul ucrainean Rustem Umerov în Miami, despre încheierea războiului.  „Am acoperit numeroase aspecte și am trecut în revistă punctele cheie care ar putea asigura încetarea vărsării de sânge și eliminarea amenințării unei noi invazii rusești la scară largă, precum și riscul ca Rusia să nu își onoreze promisiunile, așa cum s-a întâmplat în mod repetat în trecut”, a transmis Zelenski pe X. Președintele ucrainean a adăugat: „Ucraina este hotărâtă să continue să colaboreze cu bună-credință cu partea americană pentru a realiza cu adevărat pacea. Am convenit asupra următorilor pași și a formatelor discuțiilor cu Statele Unite. Îi mulțumesc președintelui Trump pentru o abordare atât de intensă a negocierilor”.  Emisarul american Witkoff urma să îl informeze pe Umerov despre întâlnirea sa din Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. Zelenskiy a spus că așteaptă un raport detaliat de la Umerov la Kiev și a subliniat că „nu totul poate fi discutat la telefon”. 

Răsturnări de situație spectaculoase. Kremlinul spune că nu a respins propunerea SUA, ucrainenii se întâlnesc cu emisarii lui Trump

Kremlinul a transmis miercuri, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că este greșit să se spună că Putin a respins planul de pace al SUA. Discuțiile au fost doar un prim schimb de opinii, Putin a acceptat unele dintre propuneri și a respins altele, a adăugat Peskov, potrivit Sky News. Purtătorul de cuvânt a refuzat să ofere detalii cu privire la discuții, spunând că acestea ar avea șanse mai mari de reușită în lipsa unor comentarii publice. Peskov a precizat că Rusia este pregătită să se întâlnească cu oficialii americani ori de câte ori este nevoie pentru a ajunge la o înțelegere cu privire la război. În paralel, consilierii de rang înalt ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski se pregătesc să se întâlnească cu emisarii liderului american Donald Trump. Ei se află în Europa pentru a discuta cu liderii europeni și vor merge în SUA, a dezvăluit Zelenski. Declarația lui Volodimir Zelenski Declarația de miercuri a liderului ucrainean a fost prima după întâlnirea de marți de la Kremlin a emisarilor americani cu Vladimir Putin. Zelenski a anunțat pe rețelele de socializare că Rustem Umerov și Andrii Hnatov pregătesc o întâlnire cu reprezentanții lui Donald Trump în SUA. „Rustem Umerov a raportat despre pregătirile pentru întâlnirile de astăzi de la Bruxelles cu consilierii pe probleme de securitate națională ai liderilor europeni. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov. Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni își vor informa colegii din Europa despre ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare. După Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile pentru o întâlnire cu trimisii președintelui Trump în Statele Unite. Ca întotdeauna, Ucraina va lucra constructiv în căutarea unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a scris Zelenski pe platforma X.

The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă

„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA):  Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de

Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace

Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”

Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina

Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.