Etichetă: zelenski

Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează

Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.

Zelenski ia în calcul renunțarea la NATO. Securitatea Ucrainei, negociată direct cu SUA și Europa

Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre posibilitatea renunțării la obiectivul NATO. Condiția este ca Statele Unite și partenerii europeni să ofere garanții de securitate „reale și funcționale”, potrivit informațiilor publicate de Politico. Garanții similare celor din Tratatul NATO „Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și Statele Unite – garanții similare Articolului 5 – precum și despre garanții din partea partenerilor noștri europeni și a altor state precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski duminică, într-o discuție cu jurnaliștii. Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta obligă aliații să ofere asistență, inclusiv militară, pentru apărarea colectivă. Ucraina și partenerii săi negociază un plan de pace în 20 de puncte, redactat de SUA, care ar include concesii teritoriale către Rusia. Zelenski a precizat că a transmis propuneri de modificare a documentului, dar „încă nu a primit un răspuns de la Casa Albă”. Zelenski cere angajamente „care să funcționeze în practică” Aflat în Germania, Zelenski a anunțat o întâlnire cu echipa americană de negociere, accentuând lecțiile trecutului. „Ne concentrăm pe modul în care securitatea Ucrainei poate fi garantată în mod fiabil, astfel încât experiența Memorandumului de la Budapesta și invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, înaintea întâlnirii cu partea americană, liderul ucrainean a subliniat că acordurile trebuie să fie aplicabile, nu doar politice. „Lucrul esențial este ca toți pașii asupra cărora convenim cu partenerii noștri să funcționeze în practică și să ofere securitate garantată. Doar garanțiile fiabile pot aduce pacea. Contăm, de asemenea, pe partenerii noștri să continue să lucreze în mod constructiv”. Întâlnire Zelenski – Merz, luni, la Berlin Poziția Kievului este discutată în paralel cu consultări intense la nivel european. Oficialii Germaniei, Marii Britanii și Franței analizează propunerile de încetare a războiului înaintea summitului de la Bruxelles. Zelenski urmează să fie primit luni, la Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat, de asemenea, la discuții. Prezența sa semnalează o coordonare mai strânsă între Washington și capitalele europene. Kievul mizează pe „un dialog constructiv” cu partenerii săi pentru a obține garanții de securitate credibile. Decizia privind aderarea la NATO nu ține doar de Zelenski Obiectivul aderării Ucrainei la NATO a fost stabilit printr-o decizie a Radei Supreme. În februarie 2019, înainte de alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte, Parlamentul Ucrainei a modificat Constituția. Printr-un vot cu majoritate constituțională, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană au fost introduse explicit ca direcții strategice ale statului. Zelenski a preluat astfel un mandat prezidențial care includea deja acest obiectiv. După declanșarea invaziei ruse, el a semnat, în septembrie 2022, cererea oficială de aderare accelerată la NATO. Demersul a fost susținut public de conducerea Parlamentului și de principalele partide. Organizarea unui referendum pentru aceasta era imposibilă din cauza legii marțiale. Potrivit legislației ucrainene, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri în timpul stării de război sau legii marțiale. În mod similar, orice renunțare formală la obiectivul NATO ar necesita un nou vot constituțional în Rada Supremă și ratificarea parlamentară a unui eventual acord de pace.

Zelenski spune că ucrainenii trebuie să decidă viitorul teritoriilor din Donețk

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că poporul ucrainean trebuie să decidă singur viitorul teritoriilor din regiunea Donețk. Liderul de la Kiev spune că această decizie ar trebui luată printr-un proces democratic. Poate fi vorba despre alegeri sau un referendum, în funcție de cum va evolua situația. Donețk, între voința populației și realitatea de pe front „Cred că poporul ucrainean trebuie să fie cel care va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri sau referendum, poporul trebuie să își exprime poziția”, a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. În conferința de presă susținută la Kiev, el a admis că evoluția situației militare influențează direct orice viitoare decizie politică. Șeful Ucrainei a explicat că poziția armatei și rezultatele de pe front pot schimba cadrul diplomatic. „Acum, foarte multe depind de armata noastră. Ce poate descuraja, cum se poate poziționa, unde poate distruge invadatorul. Toate acestea afectează cadrul diplomatic”, a declarat președintele. Planul SUA, retrageri doar din partea Ucrainei Zelenski a vorbit și despre propunerea de compromis discutată cu partea americană. El spune că Statele Unite ar vedea o soluție în care militarii ucraineni se retrag din unele zone ale Donețkului, iar trupele ruse nu înaintează în acestea. „Aceasta este aproximativ viziunea de compromis a Statelor Unite în prezent”, a spus el. Liderul ucrainean a ridicat semne de întrebare privind echilibrul unei astfel de soluții. El a explicat că, dacă una dintre părți face un pas înapoi, este normal ca și cealaltă să procedeze la fel. „Dacă cineva se retrage pe o parte, așa cum doresc ucrainenii, atunci de ce nu se retrage și cealaltă parte la aceeași distanță?”, a întrebat președintele Ucrainei. Zelenski cere supravegherea frontului Zelenski a vorbit joi și despre administrarea teritoriilor aflate lângă linia de contact. El spune că ar fi necesar un mecanism clar de supraveghere, pentru a evita încălcări și tensiuni noi. „Ar trebui să existe un anumit tip de monitorizare în acest sens”, a menționat liderul ucrainean. Toate soluțiile vor depinde de poziția cetățenilor și de situația reală de pe teren, nu doar de scenarii discutate la nivel diplomatic, este concluzia lui Zelenski.

Zelenski respinge propunerea SUA de retragere unilaterală din Donețk. De ce Rusia nu se retrage?

Statele Unite continuă să solicite Kievului concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul dorește ca numai Ucraina să-și retragă trupele din anumite părți ale regiunii Donețk, nu și Rusia, unde ar fi creată o „zonă economică liberă” demilitarizată care ar servi drept zonă tampon între cele două armate, notează AFP. Conform ultimului plan al SUA, Moscova ar rămâne, de asemenea, în sudul țării, dar și-ar retrage o parte din trupele din regiunile ucrainene pe care președintele rus Vladimir Putin nu le-a revendicat ca fiind anexate în nord. Contrapropunerea Ucrainei Declarațiile lui Zelenski arată că poziția Washingtonului cu privire la modul în care ar trebui să se încheie conflictul nu s-a schimbat prea mult de când a trimis luna trecută un plan în 28 de puncte la Kiev și Moscova, care favoriza în mare măsură Rusia. Ucraina a revizuit acest plan și a trimis săptămâna aceasta o contrapropunere în 20 de puncte către Washington, ale cărei detalii complete nu au fost publicate. „Avem două puncte cheie de dezacord: teritoriile din Donețk și tot ce ține de ele, precum și centrala nucleară de la Zaporijjia. Acestea sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm”, a declarat Zelenski. Referendumul, soluția finală Zelenski a afirmat de mult timp că nu are dreptul „constituțional” sau „moral” de a ceda teritoriul ucrainean și a spus că cetățenii săi ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește problema teritoriului. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie printr-un referendum, trebuie să existe o poziție din partea poporului ucrainean”, a spus el. Președintele ucrainean s-a opus, de asemenea, ideii unei retrageri unilaterale din regiunea Donețk. „De ce cealaltă parte implicată în război nu se retrage la aceeași distanță în direcția opusă?”, a întrebat el. Situația pe front Conform planului SUA, Rusia ar renunța la teritoriile pe care le-a capturat în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk – trei zone asupra cărora Moscova nu a formulat revendicări teritoriale oficiale. În 2022, Rusia a pretins că anexează oficial regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestora. Trupele ucrainene controlează încă aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Joi, Rusia a afirmat că a capturat orașul Siversk din regiunea Donețk, armata sa avansând cu cea mai rapidă viteză din ultimul an. Zelenski a declarat că, deși nu există un termen limită strict pentru finalizarea unui acord, Washingtonul dorește ca contururile acordului să fie gata până la Crăciun.

Ucraina își prezintă răspunsul la planul de pace al SUA

Eforturile de a pune capăt războiului s-au accelerat brusc în ultimele săptămâni. Președintele Donald Trump a sugerat miercuri că o soluție ar putea fi „găsită” în curând, declarând reporterilor de la Casa Albă că „mulți oameni spun că este mai aproape decât a fost vreodată”, potrivit CNN. El a spus că „a discutat despre Ucraina în cuvinte destul de dure” cu omologii săi britanici, francezi și germani, despre care a spus că au lansat ideea ca Trump să zboare în Europa pentru o întâlnire, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în acest weekend. „Vom lua o decizie, în funcție de ce vor aduce înapoi”, a spus Trump. „Nu vrem să pierdem timpul.” Un diplomat european a descris, de asemenea, discuțiile ca „progresând rapid” pe fondul presiunii și nerăbdării continue din partea președintelui SUA. A existat o frenezie diplomatică în urma dezvăluirii, în urmă cu mai puțin de o lună, a unei propuneri de proiect în 28 de puncte, redactată de SUA și susținută de Rusia, pentru a pune capăt războiului. Planul, redus de la 28, la 20 de puncte După o serie de consultări cu Kievul și o întâlnire la Moscova, planul de 28 de puncte a fost redus la 20 de puncte, menite să fie acceptabil pentru ambele părți beligerante. Acesta se numără printre un set de trei documente în curs de negociere, alături de unul privind garanțiile de securitate și un altul privind redresarea economică. Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu este clar ce modificări, dacă este cazul, a adus Kievul documentelor în ultimul său răspuns.

Liderii Coaliției de voință, discuții în contextul Planului de pace revizuit

Momentan nu a fost oferită o listă cu liderii țărilor membre care vor asista la discuțiile de joi. Întâlnirea a fost anunțată în urma negocierilor de la Londra cu privire la Planul de Pace revizuit, la care a participat atât președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și lideri ai țărilor E3 (Germania, Franța și Marea Britanie). Premierul Marii Britanii, Keir Starmer a precizat că negocierile de pace se află într-o etapă critică, precizând că decizia de a-și alege viitorul îi aparține Ucrainei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Ucraina, dar și aliații, au „multe cărți în mână”, referindu-se la avantaje majore. Kier Starmer și Emmanuel Macron sunt principalii reprezentanți ai Coaliției. O altă videoconferință online la care au participat mai mulți lideri ai Coaliției de Voință s-a desfășurat luni. Atunci au participat și premierul Poloniei, Donald Tusk. Marți, Zelenski a anunțat că a Ucraina a finalizat completarea unei variante inițiale a planului de pace revizuit și că varianta va fi prezentată oficialilor SUA.

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.384. Ce anunț a făcut Zelenski despre cedarea de teritorii în favoarea Rusiei

Războiul din Ucraina a intrat marți, 9 decembrie 2025, în a 1.384-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski insistă că nu are nici dreptul legal, nici dreptul moral să cedeze Rusiei teritorii ucrainene, problema teritorială fiind un punct central al negocierilor în curs asupra unui plan de pace sub mediere americană. „Nu avem niciun drept legal” „Intenționăm să cedăm teritorii? Noi nu avem niciun drept legal să facem aceasta, în virtutea legii ucrainene, a constituției noastre și a dreptului internațional. Și noi nu avem, de asemenea, niciun drept moral. Rusia insistă ca noi să cedăm teritorii, însă noi nu vrem să cedăm nimic. Noi luptăm pentru aceasta, după cum foarte bine știți”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă online. El a mai precizat că SUA caută „să găsească un compromis” asupra acestui punct – „Sunt probleme dificile privind teritoriile și deocamdată nu s-a ajuns la niciun compromis”. Liderul ucrainean a făcut aceste declarații după o întrevedere la Londra cu câțiva lideri europeni. El a declarat că responsabili ucraineni și europeni în domeniul securității vor conlucra asupra versiunii planului propus de negociatorii americani, după întoarcerea acestora de la Kremlin, vizită programată pentru săptămâna trecută – „Vom lucra asupra acestor 20 de puncte ale planului. Nu ne place tot ce au adus de la Moscova partenerii noștri”. Potrivit lui Zelenski, această nouă versiune a planului, după o conlucrare între Kiev și europeni, ar putea fi gata marți seara și trimisă la Washington. Zelenski vrea garanții de securitate De asemenea, Zelenski a menționat discuții asupra unei înțelegeri pentru „garanții de securitate”: „Esențialul este de a ști ce vor fi dispuși să facă partenerii noștri în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei. Până acum, eu nu am primit niciun răspuns la această întrebare”. După o scurtă trecere pe la Bruxelles, luni seară, unde s-a văzut cu responsabili ai NATO și UE, Zelenski se va deplasa în Italia marți. Cu puțin timp înainte de discuțiile de la Londra, un important responsabil apropiat de dosarul ucrainean a declarat pentru AFP că problema teritorială rămâne „cea mai serioasă”. Rusia, care controlează mai bine de 90% din Donbas, vrea să obțină tot teritoriul, cerere respinsă se nenumărate ori de Kiev. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Președintele Zelenski susține că a avut un dialog substanțial cu Steve Witkoff și Jared Kushner

Zelenskiy a declarat că Ucraina este determinată să continue cooperarea cu partea americană pentru a atinge o pace durabilă și justă. Discuțiile au avut loc după două zile de discuții între Witkoff, Kushner și negociatorul ucrainean Rustem Umerov în Miami, despre încheierea războiului.  „Am acoperit numeroase aspecte și am trecut în revistă punctele cheie care ar putea asigura încetarea vărsării de sânge și eliminarea amenințării unei noi invazii rusești la scară largă, precum și riscul ca Rusia să nu își onoreze promisiunile, așa cum s-a întâmplat în mod repetat în trecut”, a transmis Zelenski pe X. Președintele ucrainean a adăugat: „Ucraina este hotărâtă să continue să colaboreze cu bună-credință cu partea americană pentru a realiza cu adevărat pacea. Am convenit asupra următorilor pași și a formatelor discuțiilor cu Statele Unite. Îi mulțumesc președintelui Trump pentru o abordare atât de intensă a negocierilor”.  Emisarul american Witkoff urma să îl informeze pe Umerov despre întâlnirea sa din Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. Zelenskiy a spus că așteaptă un raport detaliat de la Umerov la Kiev și a subliniat că „nu totul poate fi discutat la telefon”. 

Răsturnări de situație spectaculoase. Kremlinul spune că nu a respins propunerea SUA, ucrainenii se întâlnesc cu emisarii lui Trump

Kremlinul a transmis miercuri, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că este greșit să se spună că Putin a respins planul de pace al SUA. Discuțiile au fost doar un prim schimb de opinii, Putin a acceptat unele dintre propuneri și a respins altele, a adăugat Peskov, potrivit Sky News. Purtătorul de cuvânt a refuzat să ofere detalii cu privire la discuții, spunând că acestea ar avea șanse mai mari de reușită în lipsa unor comentarii publice. Peskov a precizat că Rusia este pregătită să se întâlnească cu oficialii americani ori de câte ori este nevoie pentru a ajunge la o înțelegere cu privire la război. În paralel, consilierii de rang înalt ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski se pregătesc să se întâlnească cu emisarii liderului american Donald Trump. Ei se află în Europa pentru a discuta cu liderii europeni și vor merge în SUA, a dezvăluit Zelenski. Declarația lui Volodimir Zelenski Declarația de miercuri a liderului ucrainean a fost prima după întâlnirea de marți de la Kremlin a emisarilor americani cu Vladimir Putin. Zelenski a anunțat pe rețelele de socializare că Rustem Umerov și Andrii Hnatov pregătesc o întâlnire cu reprezentanții lui Donald Trump în SUA. „Rustem Umerov a raportat despre pregătirile pentru întâlnirile de astăzi de la Bruxelles cu consilierii pe probleme de securitate națională ai liderilor europeni. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov. Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni își vor informa colegii din Europa despre ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare. După Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile pentru o întâlnire cu trimisii președintelui Trump în Statele Unite. Ca întotdeauna, Ucraina va lucra constructiv în căutarea unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a scris Zelenski pe platforma X.

The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă

„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA):  Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de