Războiul din Ucraina, ziua 1.286. Merz spune că războiul Rusiei în Ucraina va dura mult timp.
Oficialii spun că resturile unei drone au provocat un incendiu la o substație electrică rusească din regiunea Krasnodar Incendiul a fost rapid stins, iar „rapoartele preliminare nu indică nicio rană”, a declarat administrația regională pe Telegram. Dimensiunea exactă a atacului și amploarea pagubelor nu sunt cunoscute deocamdată. Mai multe regiuni din sudul și sud-vestul Rusiei au rămas ore întregi sub alertă aeriană în cursul nopții, potrivit mesajelor difuzate de autoritățile locale. Europa elaborează „planuri precise” pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, cu sprijinul SUA, relatează FT. „Garanțiile de securitate sunt primordiale și absolut cruciale. Avem o foaie de parcurs clară și am avut un acord la Casa Albă… și această activitate avansează foarte bine”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru Financial Times. Autoritățile ucrainene l-au arestat pe suspectul în cazul atacului armat asupra politicianului Andrii Parubii. „Suspectul a depus o mărturie inițială. În prezent, se desfășoară acțiuni urgente de investigare pentru a stabili toate circumstanțele acestei crime”, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în primele ore ale zilei de 1 septembrie, scrie Kiyv Independent. 75% dintre ucraineni sunt pregătiți pentru un armistițiu doar dacă sunt oferite garanții de securitate Un sondaj realizat de Rating Group, realizat în perioada 21-23 august 2025, a constatat că majoritatea ucrainenilor chestionați își doresc pacea și sunt deschiși la anumite concesii, dar numai cu condiția ca țara lor să primească garanții internaționale de securitate. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat într-un interviu din 31 august că se așteaptă ca războiul Rusiei în Ucraina să dureze mult timp, deoarece majoritatea războaielor se termină cu înfrângere militară sau colaps economic – un scenariu pe care nu îl prevede nici pentru Rusia, nici pentru Ucraina.
Zelenski îndeamnă la presiuni asupra Moscovei pentru a o forța să pună capăt terorii
Președintele Zelenski a precizat duminică după-amiază: „Este esențial ca toți cei care apreciază viața umană să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a o forța să pună capăt terorii și să se angajeze într-un proces de pace semnificativ”, se arată într-un mesaj oficial postat pe X de președintele Ucrainei. Afirmațiile președintelui vin ca răspuns la un mesaj de pace adresat, în urmă cu câteva ore de Suveranul Pontif Papa Leon al XIV-lea. „Războiul din Ucraina continuă să semene moarte și distrugere. Îmi reînnoiesc apropierea față de poporul ucrainean și față de toate familiile îndoliate. Vă rog pe toți să nu cedați indiferenței, ci să vă apropiați de ei prin rugăciune și gesturi concrete de caritate. Reiterăm cu tărie apelul nostru urgent pentru încetarea imediată a focului și pentru un angajament serios în favoarea dialogului. Este momentul ca cei responsabili să renunțe la logica armelor și să aleagă calea negocierilor și a păcii, cu sprijinul comunității internaționale. Vocea armelor trebuie să fie redusă la tăcere, iar vocea fraternității și a justiției trebuie să se facă auzită”, a fost mesajul publicat de Papa Leon pe X. Președintele Zelenski a precizat, în postarea sa, că Ucraina împărtășește „pe depin apelul la pace”. „Împărtășim pe deplin apelul Sanctității Sale pentru un armistițiu imediat și îndemnăm Rusia să ia măsuri concrete pentru a pune capăt uciderilor și a permite diplomației să-și facă treaba. Rusia trebuie să pună capăt războiului pe care l-a început și refuză să-l încheie”, a precizat președintele Volodimir Zelenski. Grateful to @Pontifex for this forceful appeal to stop the war and murders. We fully share His Holiness’s call for an immediate ceasefire and urge Russia to take real steps to end the killing and enable diplomacy. Russia must end the war it began and refuses to end. It is… https://t.co/5kISWcyF0S — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 31, 2025
Războiul din Ucraina, ziua 1.284. Regiunea Dnipropetrovsk din Ucraina, vizată de un atac masiv al Rusiei / Ucraina a lovit o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar Krai din Rusia / SUA aprobă vânzări militare în valoare de 329 de milioane de do
În contextul presiunilor exercitate de Trump, India îl va primi pe Putin în decembrie Președintele rus Vladimir Putin va vizita India în luna decembrie a acestui an, a anunțat Kremlinul pe 29 august, pe fondul presiunilor crescânde exercitate de președintele american Donald Trump asupra New Delhi în legătură cu relațiile energetice cu Rusia. Washingtonul a impus tarife de 50% asupra produselor indiene — care au intrat în vigoare pe 27 august —, în contextul în care Trump a criticat dur această țară din Asia de Sud pentru achiziționarea de arme și petrol din Rusia. Armata ucraineană neagă redistribuirea în masă a soldaților din apărarea aeriană către infanterie Armata ucraineană a respins pe 30 august zvonurile persistente potrivit cărora ar transfera în masă soldați din apărarea aeriană în infanterie, potrivit RBK-Ucraina. Andrii Kovalov, purtător de cuvânt al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, a negat parțial remobilizarea din apărarea aeriană în infanterie. Trump ar fi sugerat trimiterea de trupe chineze de menținere a păcii în Ucraina, însă Washingtonul neagă Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că forțele de menținere a păcii chineze ar putea monitoriza o zonă neutră de-a lungul liniei frontului din Ucraina, ca parte a unui potențial acord de pace, a raportat Financial Times pe 29 august, citând patru surse anonime. Ideea a fost propusă anterior de Rusia, dar respinsă de Ucraina și aliații săi europeni, din cauza relației strânse dintre China și Moscova în contextul războiului pe scară largă. Atacurile rusești au provocat moartea a 3 persoane și rănirea a 45 în Ucraina în ultima zi Atacurile rusești au ucis cel puțin trei civili și au rănit cel puțin 45 în Ucraina în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 30 august. Rusia a lansat un val masiv de drone și rachete împotriva Ucrainei peste noapte, cu lovituri și explozii raportate în Zaporizhzhia, Pavlohrad, Dnipro, Chernihiv, Lutsk, Cherkasy și în alte părți. Trump oferă Ucrainei „capacități de atac mai puternice”, afirmă un reprezentant NATO după încheierea acordului privind vânzarea de rachete Președintele SUA, Donald Trump, se asigură că Ucraina se poate apăra împotriva Rusiei, oferindu-i „capacități de atac mai profunde”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, pentru Fox News, pe 29 august. Trimisul special a făcut aceste declarații când a fost întrebat despre un nou acord al SUA privind furnizarea de arme către Ucraina, în valoare de aproape 1 miliard de dolari. Statul Major: Rusia a pierdut 1.081.330 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut 1.081.330 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 30 august. Numărul include 850 de victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.149 de tancuri, 23.210 vehicule blindate de luptă, 60.222 de vehicule și rezervoare de combustibil, 32.172 de sisteme de artilerie, 1.476 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.213 sisteme de apărare aeriană, 422 de avioane, 340 de elicoptere, 54.691 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Numărul victimelor atacului din 28 august asupra Kievului a crescut la 25 Numărul victimelor atacului din 28 august asupra Kievului a crescut la 25, printre victime numărându-se şi o fetiţă de 2 ani şi mama ei. Rusia a lansat un atac aerian de amploare asupra oraşelor ucrainene în noaptea de 28 august, atacând Kievul cu rachete şi ţintind regiuni îndepărtate de linia frontului. „Un atac absolut josnic, care demonstrează adevăratele intenţii ale lui Putin – să continue să ucidă, în loc să ia măsuri pentru pace”, a declarat Zelenski. 1 mort și 22 de răniți în Zaporojie, în urma atacului cu rachete și drone pe scară largă lansat de Rusia asupra orașelor ucrainene Rusia a lansat un atac cu rachete și drone asupra mai multor regiuni ucrainene în noaptea de 30 august, ucigând cel puțin o persoană și rănind alte 22, au raportat oficialii. Oficialii și mass-media locală au raportat că au auzit explozii în mai multe orașe din țară, inclusiv în Zaporojie, Pavlohrad, Dnipro, Chernihiv, Lutsk și Cherkasy, în timpul atacului. Forțele aeriene ucrainene au raportat că mai multe rachete de croazieră și balistice rusești au fost lansate asupra regiunilor din prima linie a Ucrainei. Un jurnalist al Kyiv Independent aflat la fața locului a raportat că a auzit mai multe explozii în Dnipro în jurul orei 4:15 dimineața, ora locală, în timpul atacului cu rachete. Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzări militare către Ucraina în valoare de 329,1 milioane de dolari pe 29 august, pentru componente legate de întreținerea sistemelor de apărare aeriană Patriot, precum și a terminalelor Starlink, a anunțat agenția. În anunțuri separate, Departamentul de Stat a declarat că aproximativ 179,1 milioane de dolari vor fi direcționați către „Susținerea sistemului de apărare aeriană Patriot” și vor include piese de schimb, asistență pentru întreținere, actualizări de software și instruirea contractorilor, printre alte elemente asociate cu întreținerea sistemelor Patriot. Ucraina a lovit o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar Krai din Rusia Dronele ucrainene ar fi lovit o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar Krai din Rusia în noaptea de 30 august, au raportat canalele rusești Telegram. Explozia a fost semnalată de locuitorii din zonă în jurul orei 2:30 dimineața, ora locală, în timp ce se raporta că dronele zburau deasupra zonei. Videoclipurile postate pe rețelele de socializare par să arate un incendiu de proporții izbucnit la o rafinărie de petrol locală. Amploarea totală a pagubelor nu a fost clară imediat. Discuțiile cu Ucraina sunt „foarte productive și constructive”, afirmă ambasadorul SUA Witkoff înaintea reuniunii Consiliului de Securitate Trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, a purtat discuții cu oficialii ucraineni la New York pe 29 august, calificând discuțiile drept „foarte productive și constructive”, a raportat Fox News. El s-a întâlnit cu Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, și cu Sergiy Kyslytsya, primul vice-ministru de externe al Ucrainei, înaintea reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate de la Kiev. Înalți oficiali au
Ionuț Moșteanu, prezent la un forum la Kiev alături de Zelenski și miniștri din țări NATO
Moșteanu a vorbit, la forumul de la Kiev, despre contribuția României la sprijinirea Ucrainei și rolul activ în eforturile internaționale pentru consolidarea securității și stabilității regionale. „De asemenea, dezbaterile de la Forum au vizat lecțiile învățate de Ucraina în fiecare zi și noile abordări în războiul modern. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este și o amenințare directă la adresa Europei. De aceea, România este și va rămâne un aliat de încredere, pe flancul estic al NATO”, spune Moșteanu. Ministrul român al Apărării a reafirmat că România va continua să fie alături de Ucraina, până la obținerea unei păci juste și durabile. Ministrul apărării naționale, prezent la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei Mai devreme, Ionuț Moșteanu a publicat o fotografie în care apare alături de emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina, Joseph Keith Kellogg Jr., în timpul vizitei făcute la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei. Ziua Independenței este ziua națională a Ucrainei. Astfel, se sărbătorește adoptarea declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991.
Garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi gata în zilele următoare, spune Zelenski
„În prezent, grupurile de lucru ale Ucrainei, Statelor Unite și partenerilor europeni lucrează la arhitectura acestora (garanțiilor de securitate – n.r.)”, a scris Zelenski într-o postare pe platforma de socializare X, după o convorbire telefonică cu premierul olandez Dick Schoof, scrie Politico. „Există acum o șansă reală de a pune capăt acestui război, iar Ucraina este pregătită pentru pași constructivi care pot aduce mai aproape o pace veritabilă”, a adăugat Zelenski. „Totuși, Rusia nu dă niciun semn că își dorește pacea și continuă să ne bombardeze orașele. Interpretăm toate semnalele venite dinspre Moscova în aceste zile în același fel. Este nevoie de presiune pentru a le schimba poziția, precum și de o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a discuta toate problemele”, a mai spus liderul ucrainean. Discuțiile privind garanțiile de securitate s-au intensificat după reuniunea de la Casa Albă dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni. Președintele american a anunțat că se pregătește o întâlnire bilaterală între Zelenski și Putin. Moscova rămâne însă reticentă să se angajeze în negocieri de pace. Serghei Lavrov a precizat vineri că Rusia „nu este deloc pregătită” pentru o întâlnire între Putin și Zelenski. Premierul olandez urma să viziteze Kievul sâmbătă, dar vizita a fost amânată după ce o criză politică legată de sancțiunile împotriva Israelului a zguduit guvernul interimar al țării sale.
Kremlinul nu este pregătit pentru summitul Putin-Zelenski. Declarațiile date de Serghei Lavrov
Declarațiile lui Lavrov creează din nou confuzie din partea Kremlinului, fiind un duș rece pentru eforturile lui Donald Trump de a organiza un summit pentru negocieri directe în vederea încheierii Războiului din Ucraina, potrivit Politico. Dacă la începutul săptămânii, oficialul de la Casa Albă a anunțat pe social media organizarea unui summit bilateral între Zelenski și Putin, anunțul fiind urmat de întâlniri decisive alături de reprezentații Coaliției de Voință, oficialul nu a oferit foarte multe detalii despre această chestiune. Totuși, oficialii de la Kremlin s-au arătat reticenți în a purta negocieri propriu – zise cu Ucraina. Marți, ministrul de Externe Serghei Lavrov a precizat că o astfel de întâlnire „ar trebui pregătită pas cu pas, gradual, de la nivel de experți și parcurgând toate stadiile necesare”. Ce a declarat Lavrov? Vineri, declarațiile ministrului rus de Externe au semănat chiar mai multe semințe de îndoială, Lavrov acuzând că Zelenski este cel care nu este dispus să negocieze. Lavrov susține că președintele ucrainean refuză să excludă o posibilă aderare la NATO, dar și să dea curs solicitărilor de extindere a teritoriilor ale Kremlinului. „Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenskyy atunci când agenda summitului va fi pregătită, iar această agendă nu este deloc gata”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov pentru NBC News. „Zelenski a spus nu la orice (n.r. – solicitări). Cum ne putem întâlni cu o persoană care se pretinde a fi lider?”, a adăugat diplomatul rus. În timp ce Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a precizat, în prima parte a săptămânii, că Rusia a fost de acord cu o întrevedere între Putin și Zelenski, prezentând presupusa deschidere spre negocieri ca un progres, liderii europeni s-au declarat sceptici cu privire la faptul că Moscova este cu adevărat interesată de încheierea războiului și că va participa la negocieri „de bună credință”, precizează Politico. „Uităm că Rusia nu a făcut nicio concesie și că ei sunt agresorii în această situație”, a declarat vineri Kaja Kallas, înalt diplomat european în Afaceri Externe și Politici de Securitate. Vineri, președinte ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că trage de timp în negocierile de pace cu scopul de a amâna intenționat sancțiunile impuse de SUA. Trump a anunțat că va supune scțiuni comerciale asupra partenerilor comerciali ai Rusiei, dacă Kremlinul refuză să participe la un summit trilateral.
Zelenski: Ucraina nu va ceda teritorii pentru pace. China, exclusă ca garant de securitate
Într-o conferință de presă care a avut loc la Kiev, miercuri, liderul Ucrainei a descris situația de pe front drept dificilă, dar nu disperată. „Putin are mult mai mulți oameni și arme – acestea sunt fapte. Dar și economia lui se prăbușește, iar acesta este, de asemenea, un fapt”, a spus Zelenski, citat de The Kyiv Post. El a acuzat Kremlinul că încearcă să își inventeze victorii pentru a justifica războiul și pierderile în fața propriului popor. „Putin vrea să ne vândă aer” Președintele Ucrainei a precizat că țara sa nu va ceda teritorii în schimbul păcii și a explicat că propunerile Moscovei sunt inacceptabile: „I-am explicat lui Trump de ce teritoriile noastre sunt atât de importante și i-am spus că Putin vrea să ne vândă doar aer – el promite că nu ne va ataca, iar noi, în schimb, să-i cedăm ceea ce controlăm”. Zelenski a adăugat că o retragere a armatei ucrainene din est ar deschide drumul spre Harkov și Nipru, iar pierderea acestor zone ar pune în pericol însăși supraviețuirea statului. În Biroul Oval, el a insistat și pe problema Crimeei, pe care a numit-o „cea mai mare problemă”, reamintind că anexarea peninsulei a fost punctul de plecare pentru invazia pe scară largă a Rusiei. China, exclusă din ecuația garanțiilor Întrebat despre rolul Beijingului, Zelenski a respins ideea ca statul chinez să devină un garant de securitate după război: „China nu ne-a ajutat să oprim acest război de la început. În al doilea rând, China a ajutat Rusia, lăsând-o să importe drone comerciale de pe piața chineză”. El a reamintit că Beijingul a fost semnatar al Memorandumului de la Budapesta, dar nu a făcut nimic atunci când Rusia a anexat Crimeea, în 2014. „Ucraina are nevoie de garanții de securitate doar din partea statelor care sunt gata să ajute în practică și care ne-au arătat deja sprijin după 24 februarie 2022”. Racheta Flamingo, cu rază de 3.000 km, intră în producție Liderul Ucrainei a anunțat un progres important în industria de apărare: racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo. Acest tip de armă este conceput pentru a lovi cu precizie ținte aflate la mari distanțe, fiind comparabil cu rachetele de croazieră folosite de statele NATO. „Este cea mai reușită rachetă pe care o avem până acum”, a prezentat-o Zelenski, menționând că are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și că sistemul a trecut deja prin teste reușite. Moscova dispune deja de rachete de croazieră cu rază lungă, precum Kalibr, cu rază de acțiune între 1.500 și 2.500 de kilometri sau Kh-101 – până la 5.000 de km, însă majoritatea variantelor folosite împotriva Ucrainei au o autonomie mai mică decât cei 3.000 de km anunțați pentru Flamingo. Șeful Ucrainei a precizat că până în decembrie țara sa va dispune de mai multe asemenea rachete, iar producția de masă ar putea începe la sfârșitul anului sau la începutul lui 2026. „Ne uităm la succesul testelor și la modul în care este finanțat programul. Deocamdată nu avem capacitatea de a produce aceste rachete în număr mare, dar obiectivul este ca Flamingo să devină o componentă centrală a arsenalului nostru,” a declarat președintele ucrainean. „Pactul dronelor” cu SUA În paralel, Ucraina a propus Statelor Unite un acord de 50 de miliarde de dolari, derulat pe cinci ani, care ar permite producerea a 10 milioane de drone anual. Inițiativa vine în condițiile în care Rusia a reușit să-și mărească rapid producția și utilizarea dronelor pe front, folosindu-le masiv pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene și pentru recunoaștere. „Problema dronelor rămâne… Rușii și-au crescut numărul de drone, iar noi nu, din cauza lipsei de finanțare,” a atras atenția Zelenski, subliniind că extinderea producției proprii ar putea reduce dependența Kievului de importuri și ar echilibra situația pe câmpul de luptă.
Războiul din Ucraina, ziua 1.273. Trump anunță că a început organizarea unei întâlniri Putin-Zelenski / NATO ia în considerare garanții de securitate pentruUcraina
Elveția, dispusă să ofere „imunitate” lui Vladimir Putin cu o singură condiție Elveția îi va oferi imunitate lui Vladimir Putin pentru participarea la o conferință de pace, în ciuda inculpării sale internaționale, scrie Le Figaro. Guvernul federal a stabilit anul trecut „regulile pentru acordarea imunității unei persoane aflate sub mandat internațional de arestare”. Elveția îi va acorda astfel „imunitate” președintelui rus Vladimir Putin, în ciuda inculpării sale de către Curtea Penală Internațională, cu condiția ca acesta să participe „la o conferință de pace”, a declarat, marți, ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis. Bloomberg: Garanțiile de securitate pentru Ucraina ar putea depinde de Coaliția de Voință Bloomberg a afirmat că summitul de luni de la Casa Albă dintre președintele american Donald Trump, Zelenski și mai mulți lideri europeni a dus la angajamente mai explicite din partea administrației americane de a contribui la garantarea securității Ucrainei. Bloomberg consideră că aceste discuții „au atenuat îngrijorările Kievului și Europei, care se temeau că liderul american s-a apropiat de Moscova după discuțiile cu Putin din Alaska”. „În cadrul întâlnirii, am discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, care vor fi furnizate de diferite țări europene, în coordonare cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social. WSJ: Marco Rubio va conduce grupul care elaborează garanțiile de securitate pentru Ucraina Grupul care va elabora un proiect de garanții de securitate pentru Ucraina va fi condus de secretarul de stat american Marco Rubio, relatează The Wall Street Journal, care a discutat cu oficiali europeni familiarizați cu negocierile. Oficialii europeni au menționat că garanțiile de securitate vor consta în patru componente: prezența militară; apărarea aeriană; armament; monitorizarea încetării focului. Zelenski anunță că Ucraina și aliații „lucrează deja la garanțiile de securitate” În urma întâlnirii de aseară cu Trump și aliații europeni la Casa Albă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că aliații „lucrează deja la conținutul concret al garanțiilor de securitate”, scrie The Guardian. „Astăzi, continuăm coordonarea la nivel de lideri. Vor avea loc discuții și pregătim formatele relevante. Vom continua să lucrăm și mâine. Consilierii de securitate națională sunt, de asemenea, în contact permanent în acest moment. Vor exista garanții de securitate”. Zelenski spune că va discuta problema teritoriului cu Putin Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 18 august că va discuta direct problema teritoriului cu președintele rus Vladimir Putin în cadrul unor potențiale negocieri de pace, în timp ce Ucraina solicită negocieri necondiționate. „Chestiunea teritorială este o chestiune pe care o vom lăsa între mine și Putin. Garanțiile de securitate vor fi probabil negociate cu partenerii noștri”, a declarat Zelenski în fața Casei Albe, după o întâlnire cu Trump și liderii europeni. După întâlnirea de la Casa Albă, Zelenski a menționat că Ucraina este pregătită să poarte negocieri de pace necondiționate cu Rusia. „Suntem pregătiți, așa cum am spus, pentru orice format, întâlniri la nivel de lideri, iar dacă Ucraina începe să stabilească condiții pentru o întâlnire globală, fără condiții pentru una echitabilă, atunci rușii vor avea 100 de condiții de partea lor. Prin urmare, cred că trebuie să ne întâlnim fără nicio condiție”, a spus el. Președintele american Donald Trump a declarat luni că a început „organizarea” unei întâlniri între omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, după ce a avut astăzi la Washington o întâlnire cu acesta din urmă și mai mulți lideri europeni pentru a încerca să se facă progrese către pacea în Ucraina, potrivit EFE. „După încheierea întâlnirilor, l-am sunat pe președintele Putin și am început să aranjăm o întâlnire, într-o locație care va fi stabilită ulterior, între președintele Putin și președintele Zelenski”, a scris Trump într-un mesaj pe site-ul său de socializare, Truth, adăugând că summitul bilateral va fi urmat de o întâlnire tripartită la care va participa și el. O dronă rusă a lovit un bloc de locuințe în nord-estul Ucrainei provocând ranirea mai multor persoane Autoritățile locale au raportat marți dimineață că mai multe persoane au fost rănite, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe în nord-estul Ucrainei. Incidentul amintește că, în ciuda veștilor diplomatice recente din Statele Unite, războiul din Ucraina continuă. NATO ia în considerare garanții de securitate pentru Ucraina, aderarea la alianță nu este discutată NATO analizează posibilitatea acordării de garanții de securitate pentru Ucraina, însă aderarea țării la alianță nu a fost pe agenda discuțiilor, a declarat marți secretarul general al organizației, Mark Rutte. Achiziția de arme americane ar fi incluse în garanțiile de securitate ale Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat marți că discuțiile cu președintele american Donald Trump și liderii europeni la Casa Albă au inclus planuri pentru ca Ucraina să achiziționeze arme americane în valoare de 90 de miliarde de dolari, finanțate prin contribuții europene. Ucraina nu trebuie să cedeze regiunea Donbas Rusiei, declară Merz Cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți, după discuțiile de la Casa Albă, că Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze regiunea Donbas controlată de guvernul de la Kiev, comparând această cerere cu ideea ca Statele Unite să renunțe la un stat, cum ar fi Florida. Macron: Noi sancțiuni împotriva Rusiei în cazul unui eșec al negocierilor și garanții de securitate pentru Ucraina Președintele francez Emmanuel Macron a evocat marți posibilitatea intensificării sancțiunilor împotriva Rusiei, dacă negocierile de pace eșuează, salutând totodată reluarea discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Starmer anunță „două rezultate” concrete ale discuțiilor de la Casa Albă privind Ucraina Întâlnirea de la Casa Albă dintre cei șapte lideri europeni, președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a generat „două rezultate materiale importante”, a declarat marți premierul britanic Sir Keir Starmer. Rutte: Posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina nu a fost discutată deloc în cadrul discuțiilor Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat, marți, că subiectul desfășurării de trupe pe teren în Ucraina „nu a fost discutat deloc” în cadrul întâlnirii dintre liderii europeni, președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Merz spune că Putin și Zelenski ar urma să se întâlnească în următoarele două săptămâni Cancelarul Germaniei, Friedrich
Summitul istoric de la Casa Albă: De câte ori a spus Zelenski Mulțumesc în Biroul Oval, după ce JD Vance l-a criticat în urmă cu șase luni
Întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump din luna feburarie în Biroul Oval nu s-a încheiat așa cum se aștepta, ci brusc, după discuții tensionate. La momentul respectiv, vicepreședintele SUA, JD Vance, l-a criticat pe liderul de la Kiev pentru faptul că nu a mulțumit îndeajuns poporului american și lui Donald Trump pentru eforturile depuse în încheierea războiului. „Domnule președinte, consider că este lipsit de respect din partea dumneavoastră să veniți în Biroul Oval pentru a încerca să discutați această chestiune (încheierea războiului – n.r.) în fața presei americane”, a fost comentariul lui JD Vance. „Ar trebui să-i mulțumiți președintelui pentru că încearcă să pună capăt acestui conflict”. Aceasta a fost afirmația care a generat un dialog tensionat în Biroul Oval, în urma căruia Zelenski a plecat mai repede decât era programat. Jumătate de an mai târziu, Zelenski a revenit în Biroul Oval pentru o nouă rundă de discuții cu Trump, însă de această dată a venit însoțit de lideri europeni. În plus, el i-a mulțumit lui Trump de cel puțin opt ori, notează The Guardian, citând The Associated Press. Mulțumiri pentru liderii europeni și pentru SUA Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru că l-a primit pe el și pe alți lideri mondiali la Casa Albă luni, în încercarea de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, în primul rând, vă mulţumesc pentru atenţie. Vă mulţumesc foarte mult pentru eforturile dumneavoastră, eforturile personale pentru a opri omorurile şi pentru a opri acest război. Vă mulţumesc”, a spus Zelenski. El a prezentat mulțumiri și primei-doamne a SUA, Melania Trump, care i-a trimis o scrisoare lui Putin despre copiii deportaţi din Ucraina. „Profitând de această ocazie, mulţumesc soţiei dumneavoastră”, i-a spus Zelenski lui președintelui american. De asemenea, Zelenski a ținut să mulțumească și liderilor europeni pentru suportul oferit. „Şi mulţumesc tuturor partenerilor noştri şi pentru că aţi susţinut acest format. După întâlnirea noastră, vom avea în jurul nostru liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania, toţi partenerii din jurul Ucrainei care ne susţin. Mulţumesc şi lor. Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie”, a conchis Zelenski. Pe de altă parte, The Washington Post relatează că în cele 4 minute și jumătate în care s-a adresat public luni, Zelenski a mulțumit, în total, de cel puțin 11 ori. Acest număr rezultă din transcrierea declarațiilor din Biroul Oval, care arată că liderul ucrainean a spus „mulțumesc” de trei ori fără a i se adresa direct lui Trump, ci în timp ce răspundea jurnaliștilor din încăpere.
Ion Cristoiu: Problema tratatului de pace nu sunt teritoriile, ci sunt garanțiile de securitate.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, Ion Cristoiu, jurnalist, scriitor și analist, a vorbit despre problema occidentului cu un posibil tratat de pace. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Ion Cristoiu: „În locul întâlnirii s-a ajuns la o vizită oficială a lui Putin în Alaska.” Invitat la emisiunea lui Ionuț Cristache, Ion Cristoiu a vorbit despre schimbarea discursului lui Trump în raport cu Putin. Cu doar câteva luni în urmă se discuta despre penalizarea Rusiei și a țărilor care cumpără petrol de la Putin. După sfătuiri, spune jurnalistul, Trump a renunțat la aceste sancțiuni din motive economice și de impact. Atunci a fost trimis Steve Witkoff la Moscova pentru a discuta posibile rezolvări. S-a programat o întâlnire între Trump și Putin pe teren neutru, în Arabia Saudită, susține Cristoiu. Această întâlnire s-a transformat într-o vizită oficială a lui Putin în Alaska. Schimbarea discursului lui Trump a avut loc după această vizită oficială. Acesta mersese la masa discuțiilor cu ideea unui armistițiu, idee ce a fost rapid schimbată de Putin. Cei doi președinți au convenit la un tratat de pace. Acesta a fost momentul care a șocat liderii europeni, care susțineau un armistițiu. Cristoiu susține că Occidentul vrea armistițiu pentru că un tratat de pace nu le garantează securitatea. Putin ar putea reîncepe focul la 6 luni distanță. „Donald Trump avertiza că dacă rușii nu opresc focul, nu fac armistițiu, atunci el trece la niște sancțiuni care spuneau în felul următor… Țările care cumpără petrol de la ruși vor beneficia, cu ghilimele, de taxe de 100% la toate produsele. Da, numai că erau două mari țări care erau, China și India. Cumpărau și cumpără petrol de la ruși, nu că îi plac de ruși, ci că este ieftin. Consilierii i-au zis că dacă pune taxe pe toate produsele indiene și chinezești de 100% pe ruși, să nu credeți acuma că ruși rămân fără petrol și să se închid. Și în plus veți face ca prețul energiei să depășească pragul. Atunci a renunțat. L-a trimis pe Witkoff la Moscova și a zis domnule, nu se mai pune problema ultimatumului. Și pe data de șase s-a anunțat o întâlnire. În prima fază era o întâlnire cu Putin, neutră, în Arabia Saudită. E foarte important această precizare. În locul întâlnirii s-a ajuns la o vizită oficială a lui Putin în Alaska. El a venit de acolo cu o schimbare uriașă. Donald Trump a zis așa, în urma discuțiilor a zis că s-a ajuns la un acord, dar nu e acord, că nu e încă semnat și așa că nu mai facem armistițiu. Deci de-aia sunt toți uluiți. Trump s-a dus să îi impună lui Putin un armistițiu. Deci nu le mai punem rușilor încetarea focului, pentru că armistițiul e o prostie, ci facem direct tratative de pace. Marea problemă la acest tratat de pace, pentru Ucraina și pentru Europa, nu sunt teritoriile, ci sunt garanțiile de securitate. Facem tratat de pace, dar de unde știu eu că nebunul de Putin, în șase luni, nu o ia de la capăt? S-a creat acel pericol rusesc. Ăsta este sensul discuției de șa Washington. Trump nu negociază nimic la Washington. Îi transmite lui Zelenski că el a fost de acord, la fel și Putin. Discursul lui Putin a fost foarte interesant. Spunea pentru prima dată că ei sunt de acord cu garanții de securitate.”, a explicat jurnalistul.