Sub steaua lui Mihai Eminescu: omagiu etern culturii române
15 ianuarie este o astfel de zi pentru România. Nu este o simplă dată, ci o constelație, un altar, o chemare lăuntrică la reflecție, la mândrie și la recunoștință, este Ziua Culturii Naționale, și nu degeaba a fost aleasă pentru această înaltă demnitate ziua în care s-a născut Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, geniul tutelar al limbii noastre, măsura absolută a ceea ce înseamnă a fi român. Într-o lume asurzită de zgomot, de efemer și de uitare, avem nevoie, mai mult ca oricând, de ancore, de repere care să ne amintească cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm, iar cultura este această ancoră, memoria noastră genetică, ecoul strămoșilor noștri, visul celor care au construit și jertfit. Și, în centrul acestei galaxii culturale, strălucind cu o lumină neasemuită, stă Eminescu, nu ca un idol rece, ci ca o voce caldă, familiară, care ne șoptește povești despre iubire și dor, despre singurătate și cosmos, despre natura sacră și spiritul neamului. A alege ziua nașterii lui Mihai Eminescu drept Zi a Culturii Naționale a fost o recunoaștere profundă, o mărturisire colectivă a faptului că în opera lui, în versul său muzical și profund filosofic se regăsește chintesența spiritului românesc. El nu a scris doar poezie, ci a plămădit limba, a cizelat gândul, a dat glas dorului nostru ancestral, a înălțat suferința la rang de artă și a transformat peisajul carpatic într-un templu al universalității. Eminescu este un continent spiritual, un univers de sentimente și idei care, odată descoperit, te transformă pentru totdeauna. Această zi, 15 ianuarie, este, așadar, un pelerinaj în adâncul propriei noastre ființe, în miezul acelei alcătuiri sufletești pe care Eminescu a înțeles-o și a transpus-o în versuri nemuritoare. Este o zi în care ar trebui să ne oprim din alergare și să ascultăm murmurul codrului, freamătul undelor dulci, șoaptele iubirilor pierdute și ecoul veșnic al poeziei ”Ce te legeni, codrule…”. Este, de asemenea, o zi în care să ne amintim că, dincolo de cotidian, avem un tezaur, o comoară inestimabilă, și că datoria noastră esacră este aceea de a o prețui și a o duce mai departe. Să vorbim despre Eminescu înseamnă să vorbim despre însăși inima ce bate puternic a limbii române, căci marele poet nu a fost doar un maestru al cuvântului, ci un vrăjitor, un alchimist care a transmutat argila sonoră a graiului popular în aur pur, în versuri care au atins perfecțiunea. Înainte de Mihai Eminescu, limba română era, în multe privințe, un șantier. După Eminescu, a devenit o catedrală. El i-a dat nu doar amplitudine și adâncime, ci i-a conferit acea muzicalitate intrinsecă, acea forță evocatoare care o așază la loc de cinste în panteonul limbilor lumii. Poetul, ziaristul, gânditorul, filosoful Mihai Eminescu a fost un spirit enciclopedic, o minte sclipitoare care a absorbit cunoașterea lumii și a filtrat-o prin prisma geniului său singular, iar versurile sale sunt meditații profunde despre condiția umană, despre iubire și moarte, despre efemeritate și eternitate. Cine altul a putut să ne ofere un ”Luceafăr”, o capodoperă care depășește granițele literaturii, devenind un poem filosofic despre geniu, destin și sacrificiu? Cine altul a putut să ne aducă melancolia dulce a ”Lacului” sau patosul cosmic din ”Scrisori”, în care se împletesc istoria, filosofia și visul? Eminescu este, în adevăratul sens al cuvântului, poetul național și nu pentru că s-a născut pe acest pământ, ci pentru că a încorporat în el însuși și în opera sa esența ființei românești, a dat glas dorului nostru metafizic, iubirii noastre tragice și frumuseții noastre melancolice, a transformat peisajul rural românesc, codrii, lacurile, izvoarele, în simboluri universale ale unui paradis pierdut sau regăsit. Prin el, ne-am descoperit pe noi înșine, am înțeles complexitatea propriului suflet, am învățat să ne iubim limba și să ne prețuim moștenirea. Geniul său nu a fost limitat de granițe. Deși profund românesc, Eminescu aparține patrimoniului universal, căci opera sa, tradusă în zeci de limbi, continuă să fascineze cititori de pe toate meridianele, dovedind că marea artă transcende barierele culturale și lingvistice. Mihai Eminescu a fost un spirit vizionar, un precursor, un romantic târziu care a atins culmile liricii europene și totuși, a rămas ancorat în pământul românesc, în folclorul, în istoria și în miturile noastre. Deși Eminescu strălucește ca o stea uimitoare, Ziua Culturii Naționale nu este doar despre el; este o celebrare a întregului fir continuu, a mozaicului bogat și complex care alcătuiește cultura română, o zi în care ne aducem aminte de toți acei anonimi și celebri, de toți acei eroi ai spiritului care, de-a lungul secolelor, au contribuit la zidirea acestui tezaur. De la baladele populare, doinele și basmele culese de folcloriști anonimi, la cronicarii care au pus primele cărămizi ale istoriei scrise, de la domnitorii luminați care au înălțat biserici și mănăstiri, la învățații care au tradus primele cărți sfinte, fiecare gest, fiecare cuvânt a adăugat o nouă nuanță, o nouă formă acestei culturi. Cultura română nu este o entitate statică, ci un râu care curge neîncetat, adunând laolaltă tradiții milenare, influențe orientale și occidentale, forjate într-o sinteză unică. Este o zi în care ne aplecăm cu respect asupra contribuției sclipitoare a marilor noștri dramaturgi, a poeților, a prozatorilor, ne gândim la umorul savuros și la critica socială acidă a lui Ion Luca Caragiale, la realismul plin de forță al lui Liviu Rebreanu, la universalitatea satului românesc zugrăvită de Ioan Slavici sau la lirismul inegalabil al lui Lucian Blaga. Ne amintim de forța epică a lui Mihail Sadoveanu, de sensibilitatea lui George Bacovia, de rigoarea lui Tudor Arghezi sau de rafinamentul lui Mircea Eliade, un spirit care a deschis ferestre către sacralitatea universală. Fiecare dintre ei, în felul său, a preluat ștafeta de la Eminescu, dezvoltând și îmbogățind universul cultural românesc, fiind continuatori, inovatori, voci originale care au adăugat noi capitole la cartea nesfârșită a creativității românești. Cultura noastră este o polifonie, un concert de voci distincte, dar armonioase, care vibrează împreună pentru a crea o simfonie a spiritului. Ziua Culturii Naționale este o ocazie de a redescoperi și de a onora acele spirite
Cadou de Ziua Culturii Naționale: Poate fi accesată platforma eteatru.ro – arhiva electronică cu mii de producții ale Teatrului Național Radiofonic
Ziua Culturii Naționale înseamnă o veste excelentă pentru iubitorii de teatru: de joi, 15 ianuarie 2026, poate fi accesată platforma eteatru.ro. Ce este platforma eteatru.ro? O arhivă ce adună mii de producții ale Teatrului Național Radiofonic, „creatorul de teatru al Radio România”, după cum se autocaracterizează platforma pe pagina „Despre noi”. Prima piesă radiofonică difuzată – „Ce știa satul” Teatrul radiofonic românesc își are începuturile la 18 februarie 1929. Atunci a avut loc prima difuzare de teatru la radio, prin transmiterea, în direct, a piesei „Ce știa satul”, de V. Al. Jean (pseudonimul dramaturgului Ion Valjan). Așa începea o poveste ce astăzi își găsește o continuare lină și firească: online-ul. Vorbim de piese de referință din dramaturgia românească și străină, de voci unice și de neconfundat, vorbim de o muncă asiduă a echipelor de regie și de montaj, de sunet, oameni ce, prin munca lor, au construit un patrimoniu cultural de o valoare inestimabilă. Teatrul Național Radiofonic a fost premiat în competiții internaționale, alături de alte instituții de prestigiu În ultimii ani, ca o recunoaștere a valorii teatrului radiofonic românesc, producțiile teatrului Național Radiofonic au fost premiate în competiții de profil, alături de instituții de prestigiu de cele mai înalte niveluri – BBC, Radio France și alte organizații similare din lume. Teatrul Național Radiofonic înseamnă teatru pentru toate vârstele și pentru toate gusturile: spectacole pentru copii, adulți, creații educative, producții inovatoare, premiere realizate special pentru mediul audio. Teatrul radiofonic, o experiență personală Teatrul radiofonic înseamnă expresivitate dusă la cel mai înalt nivel, înseamnă puterea imaginației, înseamnă forța vocii într-un loc unde și tăcerea vorbește. Ascultarea unei piese de teatru nu înseamnă doar un exercițiu al imaginației, ci o profundă experiență artistică și personală. Profund personală. Catalogul de piese de pe eteatru se va extinde constant.
Călin Georgescu, mesaj de Ziua Culturii Naționale: Eminescu este esența identității noastre culturale
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a transmis un mesaj despre importanța poetului român Mihai Eminescu pentru identitatea României. În contextul actual al provocărilor economice și sociale cu care România se confruntă, Georgescu a declarat că adevărul, conștiința și respectul pentru valori rămân elementele esențiale. „Dragii mei, știu că pentru mulți dintre noi viața de zi cu zi a devenit grea. Mulți români astăzi nu se mai gândesc la discursuri, ci la cum se descurcă de pe zi pe altă. Facturile, frigul din case, grija pentru ziua de mâine apasă mai tare decât orice discurs. Dar atunci când adevărul și conștiința sunt împinse la margine, oamenii rămân singuri în fața nedreptății și a lipsurilor. Însă v-am spus deja, noi nu suntem singuri”, a spus Georgescu. Într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook, Călin Georgescu explicat că Eminescu nu este doar o figură istorică, ci un reper viu al culturii și conștiinței românești. „Eminescu a spus adevărul chiar și atunci când adevărul a durut. Este esența identității noastre culturale și treapta prin care poporul român a pășit către universalitate fără a se pierde pe sine. Despre Eminescu nu vorbim la timpul trecut, spunem este, nu a fost, pentru că este viu prin limba, ideile și exigența morală pe care ni le-a lăsat”, a declarat Georgescu. Călin Georgescu a declarat, de altfel, că valorile creștine, familia și responsabilitatea față de copii sunt esențiale pentru supraviețuirea națională a României. „În acest gol moral s-au adunat astăzi ura și polarizarea, iar o nedreptate rămasă fără răspuns a rupt încrederea, a paralizat conștiințele și a născut ostilitate.”, a explicat el. Fostul candidat a făcut și o paralelă între conștiința umană și importanța operei eminesciene, despre care a afirmat că „înseamnă să știi în inima ta ce este drept, chiar și atunci când îți este greu. Într-un asemenea timp, Eminescu nu este o simplă comemorare, ci o măsură sigură a conștiinței și a culturii române.” El a afirmat că respectul pentru valorile culturale și spirituale trebuie să înceapă „jos, de la familie, școală, biserică și în felul în care ne vorbim unii altora”, iar uitarea de sine și sacrificarea conștiinței pentru „avantaje trecătoare” sunt pericole pentru identitatea națională. „Cultura nu începe sus, ci jos. Valorile sunt relativizate, uniformizarea amenință identitatea, dar credința în Dumnezeu și moștenirea eminesciană rămân esențiale pentru supraviețuirea noastră ca popor. Națiune fără cultură și fără conștiință istorică nu își pierde doar trecutul, își pierde destinul.”, a spus Georgescu.
Ziua Culturii Naționale. Arhivele Naționale ale României publică manuscrise și scrisori ale lui Eminescu
Astăzi este Ziua Culturii Naționale, care are ca scop promovarea creației artistice, literare și științifice românești, precum și recunoașterea contribuției personalităților care au marcat patrimoniul cultural al României. În 2026, se împlinesc 176 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Cu această ocazie, Arhivele Naționale ale României publică o serie de manuscrise și scrisori ale poetului. Documentele originale rămase de la Mihai Eminescu, spirit polivalent, sunt păstrate în arhive, muzee și biblioteci, anunță Arhivele Naționale ale României. Astăzi, instituția publică o serie manuscrise, cu grafia poetului, ale poeziilor „Scrisoarea a II-a”, „Scrisoarea a III-a”, „Povestea codrului”, „Grecia”. De asemenea, sunt publicate și scrisori ale lui Eminescu adresate lui Ioan Slavici și lui Iacob Negruzzi. În plus, cei interesați pot consulta și pagina din Registrul din arhiva de stare civilă a orașului Botoșani, în care se consemnează nașterea poetului, sub numele Mihail Eminovici. Declararea zilei de 15 ianuarie, data nașterii poetului Mihai Eminescu, drept Ziua Culturii Naționale, s-a făcut prin Legea 238 din 7 decembrie 2010.
Ilie Bolojan cu prilejul Zilei Culturii Naționale: Ne reamintește importanța patrimoniului cultural și a operei lui Mihai Eminescu în formarea identității românești
„Ziua Culturii Naționale ne reamintește importanța patrimoniului cultural și a operei lui Mihai Eminescu în formarea identității românești”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Guvernul României. Ilie Bolojan a subliniat necesitatea inițiativelor culturale în dezvoltarea societății: „România are nevoie de inițiative culturale bine gestionate, cu impact în educație, comunități și spațiul public, care să contribuie la o prezență culturală coerentă și la creșterea respectului de care țara noastră se bucură în lume”. De asemenea, șeful Guvernul a subliniat responsabilitatea Guvernului de a sprijini domeniile educației și culturii: Guvernul are responsabilitatea de a susține educația și cultura, iar cei care activează în acest domeniu au rolul de a valorifica aceste oportunități prin competență și rezultate vizibile pentru societate”. „Le mulțumesc tuturor celor care contribuie la viața culturală a României și îi încurajez să continue să construiască, prin munca lor, un spațiu cultural accesibil și conectat la realitățile de astăzi”, conchide premierul.
Mesajul ministrului Culturii de Ziua Culturii Naționale: Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie, generează idei, locuri de muncă”
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, marcată anual pe 15 ianuarie, ministrul Culturii, Demeter András István, a transmis un mesaj despre cât contează cultura în viața societății. Sărbătoarea are loc din anul 2010, iar ziua de 15 ianuarie marchează data nașterii poetului român Mihai Eminescu. „Cultura ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie”, a transmis ministrul. Demeter András István a declarat că actul cultural are la bază oamenii și se exprimă prin multiple forme, de la spectacole și cărți, până la arte vizuale, muzică sau arhitectură. El a menționat și rolul important al celor care susțin activitatea culturală din culise, unde în ciuda lipsei de vizibilitate publică, au o contribuție majoră. „Cultura se face de către, prin şi pentru oameni. Răzbate prin emoţia transmisă de pe scenă, dintr-o carte deschisă, o pictură sau o fotogramă; din inflexiunile unei melodii sau din detaliile unui ornament de pe o clădire, printr-o întâlnire care lasă urme, printr-un artefact care rezistă timpului sau, dimpotrivă, este menit să existe doar pe durata consumării sale. Putem spune că actul cultural, atunci când este împlinit cu credinţă şi cu necesitate autentică de expresie, este ca o sferă – o formă geometrică perfectă, vizibilă, palpabilă, dar ale cărei dimensiuni conţin mister, pentru că, nu-i aşa, numărul PI din formulele ei matematice de calcul este un număr infinit. Este ceva ce poţi percepe, poţi defini, poţi măsura şi totuşi niciodată până la ultima zecimală. Este una din legăturile invizibile ale omului cu universul. Şi nu se face doar în săli de expoziţii, de proiecţie, de teatru sau de concerte, se face şi în spaţii neconvenţionale, prin artiştii independenţi care aleg drumul mai greu, dar necesar, un drum cu multe obstacole şi fără plasă de siguranţă, se face şi prin salariaţii din instituţii, care nu sunt creatori şi artişti şi care nu se află ‘la vedere’, dar care asigură îmbinarea corectă a rotiţelor zimţate din întreg mecanismul, se face şi prin toţi acei colaboratori şi participanţi la proiectele culturale – tehnicienii, specialiştii din varii domenii, care, prin aportul lor, rotunjesc «sfera»”, a transmis ministrul pe Facebook. El a mai menționat că instituțiile culturale, precum muzeele și bibliotecile, oferă nu doar protejarea patrimoniului, ci și educație, dialog și dezvoltare, inclusiv pe plan economic. „Comunităţile care investesc în cultură devin mai puternice, mai vii, mai competitive. Cultura generează idei, pune în mişcare sisteme şi înlesneşte traseele diplomatice între ţări, fiind bine ştiut faptul că ea reprezintă cel mai bun ambasador. Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investiţiile pe termen lung şi aduce plusvaloare financiară, atunci când este administrată eficient. Asigură continuitate şi conferă încredere. Ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. De Ziua Culturii Naţionale, le mulţumesc tuturor celor care o trăiesc. Cu rigoare sau pasiune. Cu încredere în rostul ei”, a declarat Demeter András István. Ziua Culturii Naționale are statut oficial și urmărește promovarea valorilor culturale românești în țară și în comunitățile din afara granițelor. Evenimentele organizate cu acest prilej au ajuns la a șaisprezecea ediție și se adresează tuturor românilor.
Bust al lui Eminescu, inaugurat la Ujhorod, în Ucraina, de Ziua Culturii Naționale
Un bust în cinstea poetului național Mihai Eminescu va fi inaugurat miercuri, în orașul Ujhorod, Ucraina, în cadrul unui eveniment cultural organizat de Universitatea Națională din Ujhorod în parteneriat cu ONG-ul „Centrul de cultură și civilizație românească Tisa”, relatează basilica.ro. Manifestarea are o triplă semnificație simbolică: marchează Ziua Culturii Naționale, 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și 36 de ani de la înființarea secției de filologie română din cadrul universității ucrainene. Ceremonia va avea loc la ora 12:00, la sediul Universității Naționale din Ujhorod, situat pe strada Universytetsca nr. 14, și va reuni cadre universitare, reprezentanți ai comunității românești din regiune, invitați oficiali și iubitori ai literaturii române. Este doar unul dintre evenimentele care vor marca ziua de naștere a poetului și, de asemenea, Ziua Culturii Naționale Mihai Eminescu este considerat emblema culturii naționale românești, iar ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată oficial Ziua Culturii Naționale prin Legea nr. 238 din 6 decembrie 2010. Cu acest prilej, în fiecare an sunt organizate, atât în România, cât și în comunitățile românești din afara granițelor, manifestări culturale menite să promoveze valorile literaturii, artei și identității românești. De ce e important evenimentul Inaugurarea bustului de la Ujhorod se înscrie astfel într-un efort mai amplu de păstrare și promovare a patrimoniului cultural românesc, dar și de consolidare a legăturilor culturale dintre România și comunitățile românești din afara țării. Evenimentul de miercuri este văzut de organizatori nu doar ca un gest de omagiere a marelui poet, ci și ca o reafirmare a importanței dialogului cultural și educațional într-un context regional marcat de provocări, dar și de dorința de cooperare și respect reciproc.
De Ziua Culturii Naționale, Muzeul Cotroceni va putea fi vizitat gratuit, dar cu o condiție
Muzeul Național Cotroceni va putea fi vizitat gratuit miercuri, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, de către toți cei care aleg varianta de vizitare individuală, fără ghid, potrivit unei relatări postate pe contul oficial de socializare. Publicul va avea acces atât în spațiile reprezentative ale fostei reședințe regale, cât și în expoziția temporară dedicată regelui Ferdinand și reginei Maria, deschisă până la jumătatea lunii februarie. Pe traseul de vizitare sunt incluse: saloanele oficiale de la primul etaj, apartamentele private ale Familiei Regale, situate la etajul al doilea, expoziția „Lumini și umbre – Ferdinand și Maria”, care propune o perspectivă diferită asupra celor doi suverani. Cum se face accesul Accesul se face exclusiv pe la intrarea din șoseaua Cotroceni, pe baza unui act de identitate valabil sau a pașaportului, prezentat în original. Vizitele se desfășoară din oră în oră, între 9:00 și 16:00, iar cei interesați nu trebuie să își facă rezervare în prealabil. Inițiativa face parte din programul instituției dedicat Zilei Culturii Naționale și își propune să încurajeze publicul să descopere patrimoniul istoric și cultural al Palatului Cotroceni într-un cadru accesibil tuturor.
Ziua Culturii Naționale 2026 deschide oficial anul finanțărilor pentru cultură. Ministerul Culturii anunță calendarul și noile reguli
Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2026, marchează un nou început pentru finanțările culturale din România. Ministerul Culturii va publica, în această dată, cadrul complet al finanțărilor nerambursabile pentru anul 2026, oferind predictibilitate și reguli clare operatorilor culturali. Ministerul Culturii își propune ca Ziua Culturii Naționale să devină, începând cu acest an, un reper anual de planificare și transparență pentru întregul sector cultural. Obiectivul este acela de a asigura continuitate, stabilitate și timp suficient pentru dezvoltarea unor proiecte culturale relevante. Calendarul finanțărilor culturale 2026, publicat pe 15 ianuarie În data de 15 ianuarie 2026, Ministerul Culturii va face publice: tipurile de finanțări disponibile în anul 2026; calendarul estimativ al sesiunilor de finanțare; regulile și criteriile de accesare a fondurilor nerambursabile. Finanțări prin scheme de minimis și ajutor de stat, gestionate digital Începând cu 2026, finanțările acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 vor fi derulate prin: scheme de minimis; scheme de ajutor de stat. Gestionarea acestora se va face exclusiv prin SDFC – Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii, cu scopul de a simplifica procedurile administrative și de a crește transparența. Două sesiuni de finanțare pentru programul prioritar al Ministerului Culturii Pentru programul prioritar de finanțare, Ministerul Culturii are în vedere organizarea a două sesiuni de finanțare în anul 2026, fiecare cu: bugete clar definite; reguli și criterii transparente de acordare; respectarea legislației în vigoare și a schemelor de ajutor de stat aplicabile. Beneficiarii eligibili ai finanțărilor culturale Sesiunile de finanțare se vor adresa: persoanelor fizice autorizate; întreprinderilor individuale și familiale; persoanelor juridice de drept privat, din România sau din state membre ale Uniunii Europene. Noua abordare vizează: proceduri administrative simplificate; flexibilitate sporită privind cheltuielile eligibile; sprijin pentru dezvoltarea capacității administrative și profesionale a operatorilor culturali. Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru persoane fizice Pentru beneficiarii persoane fizice, Ministerul Culturii va lansa Programul „Vintilă Mihăilescu” pentru Cercetare și Mobilitate Culturală, care va include: burse de studii pentru dezvoltare, cercetare și inovare; granturi de mobilitate; stagii de formare și rezidențe artistice. Evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale 2026 Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza, pe 15 ianuarie: expoziții; concerte extraordinare; vizionări de film; recitaluri și lansări de videoclipuri. „Ziua Culturii Naționale 2026 devine astfel un prim pas, firesc, către un mod de lucru mai clar, mai transparent, mai predictibil și mai util pentru cei care construiesc, zi de zi, viața culturală din România, în pregătirea trecerii la implementarea finanțărilor multianuale. Expresia artistică și dialogul direct cu publicul trebuie lăsate în seama acelora care le dau viață, zi de zi. Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii, precum Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român sau Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, vor organiza de Ziua Culturii Naționale: expoziții, vizionări de film, concerte extraordinare, lansare de videoclip, recitaluri corale etc. Susținând astfel de inițiative, ne asumăm, în mod consecvent, rolul de a crea cadrul, direcțiile și instrumentele necesare traversării, prin Cultură, a oricăror vremuri, oricât ar fi ele de dificile”, se arată în finalul comunicatului.