LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii votează în primul tur al alegerilor prezidențiale

Peste 116.000 persoane au votat la secţiile din afara ţării, în cadrul alegerilor preziidențiale, până sâmbătă, la ora 06.00. 4.106 români au votat pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 120.760.

Anul trecut, până la aceeaşi oră, votaseră 41.401 persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 45.628.

Potrivit datelor transmise în timp real de către Autoritatea Electorală Permanentă, până  sâmbătă, la ora 06.00, au votat în afara ţării 116.654 de alegători. Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 120.760.

Până vineri, la ora 23.30, 118.370 de români și-au exprimat opțiunea de vot pentru Alegerile prezidențiale, în secțiile din străinătate, potrivit AEP. Cei mai mulți au fost din Marea Britanie, 18.851, urmați de cei din Italia, 18.529 și de cei din Germania, 17.150.

O delegație din Statele Unite ale Americii a ajuns, vineri, 2 mai, la București pentru a monitoriza alegerile de duminică, 4 mai. Delegația este condusă de avocatul James E. Trainor, vicepreședinte al Comisiei Electorale Federale, care a declarat, la sosire, că a analizat documentele pe baza cărora au fost anulate alegerile și a remarcat existența numeroaselor dovezi privind posibile interferențe externe.

În Franța sunt organizate 69 de secții de votare pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, un număr record pentru acest proces electoral. „Este vorba despre 69 de secții organizate în total, sunt 68 în Franța și o secție la Monaco, o secție în plus față de exercițiul electoral de anul trecut”, a transmis Ioana Bivolaru, ambasadoarea României în Franţa. Cele mai multe secții de votare, 46, sunt în circumscripția Consulatului general al României de la Paris. În regiunea pariziană sunt 25 de secții de votare. Alte secții sunt organizate în multe alte regiuni ale Franței unde sunt comunități importante de români, inclusiv în Corsica.

Până la ora 21.30, 109.395 de români și-au exprimat opțiunea de vot pentru Alegerile prezidențiale vineri, în secțiile din străinătate, potrivit AEP. Cei mai mulți au fost din Italia, 17.783, urmați de cei din Germania, 16.344 și de cei din Spania, 14.970.

În Italia sunt deschise 161 secții de votare, cele mai multe din diaspora. Până vineri, 2 mai, la ora României 18.50, în secțiile din Italia sunt cele mai mule voturi exprimate de românii din diaspora, aproape 13.000. La Consulatul României din Roma au fost amenajate 3 secții. Sunt cele mai frecventate secții de votare din Italia pentru că se află într-o zonă de tranzit și este foarte ușor de ajuns cu mijloacele transport.

Maia Sandu a lansat un apel către românii cu drept de vot din Republica Moldova să se prezinte la urne pentru alegerile prezidențiale din România, care se vor desfășura în perioada 2-4 mai.

Cu 64 de secții de votare disponibile, Sandu a subliniat că democrația implică participarea activă și că fiecare vot poate influența viitorul României. Ea a subliniat importanța unei Românii democratice și europene, considerând-o un partener de încredere pentru Moldova.

Expert Forum, parte a Coaliției Vot Corect, anunță că românii vor avea la dispoziție un centru de informare și asistență electorală pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.

Centrul poate fi contactat la 0800 460 002 (gratuit din România) sau 0318.222.800 (din străinătate) și va funcționa pe 3 mai (10:00-21:00) și 4 mai (7:00-22:00).

Alegătorii pot semnala nereguli și găsi informații utile pe platforma www.votcorect.ro.

Aproape 600 de observatori acreditați vor monitoriza procesul de votare în țară și străinătate folosind aplicația Vote Monitor.

Concluziile campaniei vor fi prezentate luni, 5 mai.

Până vineri la prânz, zeci de mii de români din diaspora au votat pentru alegerea președintelui României. Conform datelor transmise în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP),  până la ora 14:45, votaseră deja peste 44.000 de români în secțiile de votare din străinătate. Cei mai mulți alegători care și-au exprimat votul pentru alegerile prezidențiale 2025 au fost din Italia, Republica Moldova, Spania, Germania și Marea Britanie. Peste 40.000 de români au votat în cele 966 de secții de votare din diaspora pe liste suplimentare, în timp ce 4.106 au votat prin corespondență. Procesul de votare în străinătate a început joi seară, 1 mai, la ora României 22.00, cu deschiderea primei secții de votare în Auckland, Noua Zeelandă.

Secțiile de votare din țară sunt deschise duminică 4 mai între orele 7:00 și 21:00, iar în străinătate votul începe din 2 mai, continuând până duminică.

În total, vor fi organizate 18.979 de secții de votare în România și 965 în diaspora pentru Alegerile prezidențiale din 2025, potrivit Autorității Electorale Permanente.

De altfel, prima secție de votare la alegerile prezidențiale 2025 s-a deschis joi, 1 mai. Românii aflați în Noua Zeelandă au putut merge să-și exprime votul încă de joi, 1 mai, când la 22.00, ora României, s-a deschis secția din Auckland.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoștința publicului faptul că începând de mâine, 1 mai a.c., procedura de vot pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 va începe în străinătate odată cu deschiderea secției de votare din Auckland, Noua Zeelandă (la ora 22.00, ora României)”, a transmis AEP, pe 30 aprilie.

În străinătate vor fi organizate 965 de secții de votare. Acestea vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur de scrutin:

• în duminica alegerilor, dar și în vinerea și sâmbăta de dinainte (2, 3 şi 4 mai 2025, respectiv 16, 17 şi 18 mai 2025).
• Vineri, 2 mai și 16 mai 2025: votarea va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora locală 21.00;
• Sâmbătă, 3 mai și 17 mai: votarea va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora locală 21.00; 
• Duminică, 4 mai și 18 mai: votarea va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora 21.00, ora României. 

Exista posibilitatea ca programul să fie prelungit până cel mai târziu la ora 23.59, dacă există alegători la rând, în fața secției de votare.

Alegerile prezidențiale din 2024, anulate de CCR

Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 au loc după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, câștigat de Călin Georgescu, a fost anulat de Curtea Constituțională a României. 

Atunci, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Surprinzător, Marcel Ciolacu, premierul și președintele PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit pe locul 3. 

Curtea Constituțională a anulat însă pe 6 decembrie primul tur al prezidențialelor, în urma documentelor prezentate de serviciile secrete în ședința CSAT și desecretizate apoi de fostul președinte, Klaus Iohannis. 

Documentele arătau cum a fost sprijinit Călin Georgescu în campania electorală, prin finanțări dubioase și promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității. 

Totodată, documentele SRI și SIE au arătat și ingerința Rusiei în procesul electoral.

Mai mult decât atât,  CCR l-a interzis pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025. Pe 9 martie, Biroul Electoral Central i-a invalidat candidatura, iar Curtea Constituțională era ultima instanță la care putea apela.

Apoi, pe 11 martie, candidatul prorus a pierdut și ultima șansă, după ce Curtea Constituțională i-a respins contestația depusă. 

Cine sunt cei 11 candidați aflați în cursa pentru Cotroceni

Printre candidații înscriși în cursa pentru funcția supremă în stat se numără nume importante din scena politică, iar fiecare propune o viziune diferită pentru viitorul României.

La alegerile prezidențiale 2025, în primul tur, s-au înscris 11 candidați în cursa pentru Palatul Cotroceni.

Ordinea candidaților pe buletinul de vot la Alegerile prezidențiale din 2025, stabilită de Biroul Electoral Central (BEC), prin tragere la sorți, este următoarea:

• poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) 
• poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte) 
• poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România) 
• poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) 
• poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal) 
• poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent) 
• poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) 
• poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) 
• poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent) 
• poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent) 
• poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).

Competiția este strânsă între patru candidați, potrivit sondajelor de opinie: George Simion, Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta, iar participarea la vot este așteptată să fie ridicată, având în vedere miza mare.

Ultimii președinți ai României

România este condusă acum de Ilie Bolojan, după ce Klaus Iohannis, ultimul președinte al României  a demisionat în februarie 2025.

Președintele Klaus Iohannis și-a încheiat oficial mandatul printr-o demisie fără precedent în politica românească, pentru un șef de stat, pe 12 februarie 2025.

Decizia sa a venit în contextul procedurii de suspendare inițiate împotriva sa. Ilie Bolojan, fost președinte PNL și al Senatului, a preluat funcția de președinte interimar al României până la alegerile prezidențiale din luna mai.

Începând din 1965 și până în 1989, România a fost condusă de dictatorul Nicolae Ceaușescu. El a fost executat pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, alături de soția sa, Elena Ceaușescu, după un proces sumar. Decizia a fost luată de cei care au preluat puterea, printre care viitorul președinte Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu. 

După Revoluția din 1989, România a organizat opt alegeri prezidențiale, în urma cărora au fost aleși patru președinți: Ion Iliescu (trei mandate), Emil Constantinescu (un mandat), Traian Băsescu (două mandate) și Klaus Iohannis (două mandate).

Românii vor alege în mai 2025 un nou lider, care va conduce țara pentru următorii cinci ani.

Urmărește-ne pe Google News