Consiliul Economic și Social a publicat o serie de proiecte din Pachetul 2 de reforme propus de Executiv, printre care se numără și Reforma Administrativă, iar factorul de bază a fost solicitarea Consiliului U.E. de corectare a deficitului bugetar de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% din PIB în 2031.
Potrivit recomandării Comisiei Europene, România trebuie să limiteze cheltuielile primare nete. De asemenea, potrivit planului bugetar pe termen mediu și lung, măsurile ar trebui să determine o ajustare de 6 ppt, de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB în 2031.
În consecință Pachetul 2 de măsuri presupune următoare aspecte:
1.1. În domeniul descentralizării prin prezentul act normativ se urmărește simplificarea și accelerarea semnificativă a procesului de descentralizare administrativă.
Se propune eliminarea cerințelor legate de strategiile de descentralizare, de analizele de impact și de fazele-pilot simplificând transferul de competenţe prin limitarea acestuia exclusiv la elaborarea proiectelor de legi sectoriale, cu consultarea directă a ministerului coordonator al procesului de descentralizare şi a structurilor asociative ale autorităților locale.
1.3. Referitor la trecerile din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale sau trecerile din proprietatea unei unități administrativ- teritoriale în proprietatea altei unități administrativ-teritoriale
- reglementarea posibilității ca, în situația în care autorităţile prevăzute la art. 287 lit. a) din Codul administrativ care au în administrare bunul respectiv nu dau curs solicitării de trecere a bunului din proprietate publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ- teritoriale, autoritatea locală să aibă posibilitatea de a semnala Guvernului interesul public local cu privire la acel bun, prin intermediul unui memorandum privind oportunitatea luării măsurilor prevăzute de lege pentru trecerea bunului, inițiat de ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice. Situația va fi reglementată, de o manieră similară, şi pentru bunurile din domeniul privat
- eliminarea termenului maximal de 5 ani pentru prelungirea duratei de realizare a investițiilor în cazul trecerilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în vederea realizării unor obiective de interes public local şi/sau județean, aceasta urmând a fi stabilită, de la caz la caz, de comun acord între autoritățile implicate
- punerea în acord a normelor Codului administrativ cu legislaţia specifică care reglementează denumirea și perioada de implementare a Programului Național de Cadastru şi Carte Funciară, care să permită utilizarea mecanismului juridic propus referitor la trecerea unui bun din domeniul public al statului, care este înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi care nu este înscris în cartea funciară, în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, până la finalizarea Programului Național de Cadastru şi Carte Funciară, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2030, fără înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Înscrierea în cartea funciară urmează să se realizeze ulterior trecerii, de către unitatea administrativ-teritorială care a dobândit dreptul de proprietate în urma procedurii de trecere, în termen de maxim 3 ani de la dobândirea dreptului de proprietate.
- reglementarea procedurii de urmat în situația în care autoritățile administrației publice locale identifică, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care fac parte din domeniul privat al statului pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real şi care prezintă interes pentru autoritățile administrației publice locale, astfel încât toate părțile implicate să poată acționa în consecință și, pe de o parte, să se prevină degradarea imobilelor şi cheltuieli de întreţinere nejustificate la bugetul de stat și, pe de altă parte, să se permită utilizarea bunurilor în interesul comunităţilor locale. În situaţia în care nu se cunoaște valoarea de inventar a bunurilor, ministerul cu atribuții în domeniul finanţelor publice procedează la evaluarea bunului.
- reglementarea posibilității ca, în situația trecerii unui bun din proprietatea privată a statului in proprietatea privată a unități administrativ-teritoriale in vederea deservirii unui interes public local, plata contravalorii bunurilor så se se poate face in termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernulul de t trecere, intr-una sau in mai multe transe, cu condiția menținerii bunului in proprietatea unității administrativ-teritoriale până la efectuarea integrală a plate. În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe transe, prima tranşă trebuie să reprezinte 25% din totalul sumel. Situația este ementată, de o manieră similară, și pentru trecerea unu bun din proprietatea privată a unei unități administrativ
teritoriale in proprietatea privată a altei unități administrativ-teritoriale. - reglementarea posibilități de trecerea a unui bun mobil din proprietatea privată a unei unități administrativ teritoriale in proprietatea privată a altei unități administrativ-teritoriale, fără plata contravalorii bunurilor, in cazul in care bunul a fost achizitionat în cadrul unul proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, din fonduri externe rambursabile sau prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Mandate limitate pentru înalții funcționari publici
Pentru funcțiile publice corespondente înalţilor funcţionari publici şi pentru funcțiile publice de conducere sensibile din administrația publică centrală se vor introduce prevederi privind:
a) exercitarea acestor funcții în baza unor mandate limitate;
b) realizarea unor evaluări multianuale a performanţelor profesionale individuale, bazate pe evaluarea performanțelor de management, printr-o procedură de evaluare reglementată printr-o anexă nouă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare (anexa nr. 62);
c) reglementarea unei noi forme de modificare a raporturilor de serviciu, respectiv mobilitatea prin rotaţie şi reglementarea modalității de realizare a acesteia într-o anexă nouă la Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare (anexa nr. 11), aplicabilă în mod obligatoriu.
Se modifică modul de evaluare a funcționarilor publici
Prin proiectul de lege se propune, de asemenea:
– introducerea normelor prin care să se reglementeze realizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pe bază de competenţe (anexa nr. 61) care să stabilească în mod concret modalitatea de desfăşurare a întregului proces de evaluare.
-se are în vedere, totodată, ca indicatorii de performanță utilizați în evaluarea gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale să includă cel puţin următorii indicatori, a căror pondere cumulată să reprezinte cel puțin 50% din ponderea alocată fiecărui obiectiv, respectiv:
a) gradul de complexitate a lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
b) gradul de implicare în realizarea lucrărilor sau sarcinilor efectuate anual;
c) număr de lucrări sau sarcini efectuate anual raportat la numărul zilelor lucrătoare din anul pentru care se face evaluarea.
– evaluarea fiecăruia dintre indicatorii prevăzuți urmează a se realiza pe baza unei grile de notare prin acordarea unei note de la 1 la 5.
Evaluarea fiecărui dintre indicatorii prevăzuți urmează a se realiza pe baza unei grile de notare prin acordarea unei note de la 1 la 5.
-se are în vedere introducerea la un interval de 4 ani, a verificării cunoştinţelor funcționarilor publici privind actele normative identificate prin fişa postului ca reprezentând legislație specifică postului ocupat, necesară pentru îndeplinirea atributiilor.
Bolojan taie din salariile șefilor din Administrație
5. De asemenea, prin proiect se propune modificarea actelor normative care reglementează remunerarea conducătorilor instituțiilor subordonate din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice Administrației. Astfel, se introduce un plafon explicit al salariului preşedintelului Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, care nu poate depăși 0,9 din indemnizația ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administrație (Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare). Astfel, reducerea anuală a cheltuielilor este estimată la aproximativ 190.812 lei brut prin limitarea salariului preşedintelui A.N.R.S.C.
Se reduc membrii din consiliile de administrație
Totodată, se propune reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru Agenţia Naţională de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară, precum și pentru Agenția Națională pentru Locuințe. Astfel, numărul membrilor consiliului de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (prevăzut de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare) se propune a fi redus de la 9 la 5 membrii, iar numărul membrilor consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Locuințe (reglementat de Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, cu modificările și completările ulterioare) se reduce de la 5- 7 membrii la 5 membrii. Astfel, economia anuală rezultată determinată de reducerea membrilor din consiliile de administrație de la cele două agenții este de 410.444 lei.
O parte din Palatul Parlamentului intră în administrarea Ministerului Dezvoltării
Prin proiect se propune transmiterea în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației a unei părți din imobilul „Palatul Parlamentului”, cu următoarele obiective:
– Valorificarea eficientă a spațiilor excedentare aflate în prezent în administrarea RA-APPS, care nu deservesc direct activitățile acesteia.
– Asigurarea infrastructurii necesare pentru activitățile MDLPA, în special pentru desfăşurarea activității, care implică echipe administrative numeroase și spații funcționale adecvate.
5. Prin propunerile de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările şi completările ulterioare, se intenţionează reducerea cu 25% a numărului maxim de posturi.
În termen de 20 de zile de la publicarea legii prefecţii comunică numărului maxim de posturi astfel stabilit către fiecare unitate administrativ-teritorială.
Prin aceste măsuri se crează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât și a resurselor bugetare ale autorităților administrației publice locale.
De asemenea se redimensionează numărul de poliţişti locali, în funcţie de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică şi se completează pentru poliția locală astfel:
a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, și sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
c) unitățile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secţiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliție locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
d) numărul maxim de posturi rezultat cuprinde funcţionari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale şi personal contractual.
