Potrivit Guvernului, România încasa numai 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,85 %. În plus, existau diferențe mari între localități, iar aproximativ o treime din impozite nu era încasată.
Executivul susține că măsurile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, fuseseră amânate în repetate rânduri. Lipsa deciziilor risca blocarea unor tranșe importante de fonduri europene, inclusiv cererile de plată patru și cinci din PNRR, evaluate la câteva sute de milioane de euro.
În comunicatul Guvernului se mai arată că adoptarea actelor normative la final de an a comprimat calendarul de implementare. Astfel, autoritățile locale au avut foarte puțin timp să actualizeze sistemele și să decidă noile cote. Asta explică problemele apărute în primele zile ale anului, inclusiv erori în deciziile de impunere, diferențe între localități și defecțiuni pe platforma ghișeul punct ro. Oficialii spun că sistemele sunt acum actualizate treptat și că disfuncționalitățile vor fi remediate.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:
- până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
- 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
- 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
- plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).
Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.
2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus:
- valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;
- o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.
3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)
• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.
„Toți banii rămân la bugete locale”
Cât privește impactul bugetar, Guvernul estimează încasări suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, o creștere de peste 30 % față de anul trecut. Toate sumele rămân la bugetele locale, iar bugetul de stat nu va mai suplimenta transferurile din cauza deficitului.
Pentru clădiri și terenuri, baza de calcul a fost actualizată și crescută cu aproximativ 70 %. Sunt eliminate scăderile aplicate până acum clădirilor vechi, iar administrațiile locale pot stabili cote între 0,08 și 0,2 %, în funcție de propriile decizii. În unele cazuri, impactul cumulat poate depăși creșterea medie menționată, mai ales acolo unde cotele locale erau la minimum.
Contextul aprobării măsurilor
Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au
Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).
În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități, se arată în document.
Vehiculele mai vechi vor plăti taxe mai mari
În privința autoturismelor, sistemul rămâne legat de cilindre, dar valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare. Vehiculele mai vechi plătesc mai mult, iar cele cu emisii reduse au creșteri moderate. Pentru mașinile hibride, bonificațiile se aplică doar atunci când emisiile sunt sub 50 grame de CO două pe kilometru, așa cum solicită Comisia Europeană.
Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.
În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO2, se arată în comunicat.
Guvernul spune că această reformă întărește autonomia locală, aduce mai mulți bani în comunități și îndeplinește angajamentele asumate cu Uniunea Europeană.
Ceea ce Guvernul pare că nu a aflat încă, este că deși România se afla printre țările cu un nivel mai mic al impozitării, diferența clară a fost susținută și justificată de venitul mediu al țărilor cu un nivel mare al impozitării, precum Franța, Spania, Grecia, Eleția, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia (țări cu venituri net superioare),
De remarcat că Germania are o pondere semnificativ mai mică, de 1%, fața de 3,7%, 3,2%, 2,5%, sau cu 2,7% cum au țările mai sus menționate.
