Boala cronică de rinichi devine o problemă tot mai mare la nivel mondial: în 2023 afectează aproximativ 788 de milioane de adulți (circa 14% din populație), aproape dublu față de 1990, ceea ce arată că numărul cazurilor și impactul asupra sănătății continuă să crească. Dar ce este boala cronică de rinichi? Boala cronică de rinichi este o afecțiune de durată în care rinichii își pierd treptat capacitatea de a filtra sângele și de a elimina substanțele toxice din organism. Evoluează lent, adesea fără simptome evidente în stadiile inițiale, dar, în timp, poate duce la complicații severe, printre care se numără riscul cardiovascular crescut.
Timp de zeci de ani, alimentația recomandată persoanelor cu boală cronică de rinichi s-a bazat mai ales pe controlul strict al unor nutrienți. Pacienții primeau liste lungi cu alimente de evitat – inclusiv fructe, legume sau nuci (deoarece conțin potasiu și fosfor). Motivul era că rinichii bolnavi nu mai pot elimina eficient aceste minerale: potasiul se poate acumula în sânge și poate provoca tulburări de ritm cardiac, iar fosforul favorizează afectarea oaselor și a vaselor de sânge. De asemenea, la persoanele cu boală cronică de rinichi, dieta era bazată pe reducerea drastică a cantității de proteine. Bazată pe filozofia reducerii reziduurilor metabolice, imposibil de filtrat de un rinichi bolnav și suprasolicitat de „excesul” alimentar.
Această „dictatură” a fost răsturnată de o „revoluție a alimentației” din boala cronică de rinichi, sintetizată într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă Nature. Dieta modernă în boala cronică de rinichi se bazează pe patru principii simple: echilibru, moderație, varietate și preparare adecvată. Pacientul trebuie să consume alimente nutritive din mai multe grupe alimentare, fără excese, să varieze alegerile și, mai ales, să evite produsele ultraprocesate. Prepararea meselor acasă, din ingrediente cât mai puțin procesate, ajută la controlul aportului de sodiu, potasiu și fosfor și protejează funcția renală.
Deși mult timp pacienților cu boală cronică de rinichi li s-a recomandat să evite fructele, legumele, leguminoasele și nucile din cauza conținutului de potasiu și fosfor, cercetările recente arată că aceste alimente, consumate în porții adecvate, sunt în general sigure și chiar benefice. Fructele și legumele integrale aduc fibre și compuși care reduc inflamația, acidoza metabolică și progresia bolii, iar dietele bogate în plante pot îmbunătăți tensiunea arterială, colesterolul și sănătatea intestinală. Leguminoasele, semințele și nucile oferă proteine vegetale și nutrienți cardioprotectori, iar fosforul din aceste surse se absoarbe mai puțin decât cel din produsele animale sau ultraprocesate. Astfel, în locul restricțiilor severe, abordarea actuală recomandă varietate și controlul porțiilor, nu eliminarea completă a acestor alimente. Desigur, în cazul existenței unor dezechilibre evidente în analize, recomandările de dietă se modifică împreună cu medicul.
În boala cronică de rinichi nu este necesară eliminarea completă a alimentelor de origine animală, dar cantitatea și tipul lor contează. Consumul excesiv de carne, mai ales roșie și procesată, poate accelera deteriorarea rinichilor, crește fosforul, aciditatea și toxinele din organism, de aceea se recomandă porții mici și alegerea cărnii slabe, în special pește și carne albă. Produsele lactate rămân importante pentru aportul de proteine și calciu și, în lipsa unui fosfor foarte crescut, nu trebuie excluse complet, ci consumate în cantități adaptate stadiului bolii. Cerealele, în special cele integrale, oferă energie și fibre utile și, contrar recomandărilor vechi, nu par să agraveze boala atunci când sunt consumate echilibrat. În ansamblu, alimentația actuală în BCR pune accent pe moderație și alegerea alimentelor mai puțin procesate, nu pe restricții severe.
În boala cronică de rinichi nu contează doar ce alimente alegem, ci și cât de procesate sunt produsele și modul în care gătim. Alimentele ultraprocesate conțin aditivi cu sodiu, fosfați și potasiu, care se absorb ușor și pot agrava complicațiile bolii. De aceea se recomandă citirea etichetelor. Metodele de preparare contează și ele – fierberea sau gătitul în apă poate reduce cantitatea de minerale, în timp ce prăjirea sau gătirea la temperaturi foarte înalte produce substanțe nocive pentru rinichi.
Consilierea alimentară în boala cronică de rinichi trebuie adaptată fiecărui pacient și nu se rezumă la simple liste de interdicții, abordarea actuală încurajând mese echilibrate, adaptate fiecărui pacient, și modificări temporare ale dietei, doar atunci când apar dezechilibre în analize. Dieteticianul este un actor important, stabilind, împreună cu pacientul, obiective realiste; explică beneficiile schimbărilor și alege o strategie alimentară ușor de urmat. Este important să se țină cont de obiceiurile, preferințele, posibilitățile financiare și accesul la alimente, deoarece aceste aspecte influențează respectarea dietei. Abordarea modernă presupune pași mici, treptate înlocuiri ale alimentelor nepotrivite și menținerea plăcerii de a mânca, pentru ca dieta să fie sustenabilă pe termen lung.
Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași
Asist. univ. dr. Anca Ștefan de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” Iași
Bibliografie:
- Mark PB, et al. Global, regional, and national burden of chronic kidney disease in adults, 1990-2023, and its attributable risk factors: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2023. The Lancet.2023;406(10518):2461–2482
- Carrero JJ, St-Jules DE, Biruete A, et al. Quality-oriented diet therapy for chronic kidney disease. Nat Rev Nephrol. https://doi.org/10.1038/s41581-025-01034-0
Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
