Banii pentru agricultura europeană sunt, zilele acestea, pe masa negocierilor de la Bruxelles pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034). Miza este crucială pentru fermierii români – oficialii europeni decid câți bani vor fi disponibili pentru subvenții, modernizarea fermelor, irigații și dezvoltare rurală.
Comisia Europeană a propus un nou mecanism de finanțare, însă alocările finale pentru fiecare stat membru, inclusiv România, nu sunt încă stabilite. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a avertizat miercuri că viitorul buget european 2028-2034 ar putea reduce drastic sprijinul acordat fermierilor români atât pentru plățile pe hectar, cât și pentru investițiile agricole și dezvoltarea satelor.
Loading …
În actuala arhitectură bugetară, Politica Agricolă Comună (PAC) are un buget distinct, cu instrumente dedicate sprijinului acordat fermierilor, în condițiile în care sectorul agroalimentar asigură 40 de milioane de locuri de muncă și numără 10 milioane de fermieri. Pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană propune o schimbare de structură: finanțarea agriculturii ar urma să fie integrată într-un cadru bugetar mai larg, alături de alte politici și priorități naționale și regionale.
Aproape 300 de miliarde de euro pentru veniturile fermierilor
În propunerea sa pentru viitorul buget european, Comisia prevede 293,7 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și o rezervă de 6,3 miliarde de euro pentru situații de criză în agricultură. Sumele sunt prevăzute la nivelul Uniunii Europene pentru întreaga perioadă 2028–2034. Pe de altă parte, organizațiile de agricultori cer un buget distinct, adecvat și predictibil de cel puțin 443 de miliarde de euro la nivelul UE, avertizând că propunerile actuale ar înjumătăți practic subvențiile.
„Potrivit estimărilor AAC, România riscă o reducere a finan ării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, care ar putea ajunge, într-un scenariu extins, la aproximativ 6,5 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar. Efectele pot depăși sectorul agricol: între 825 de milioane și 1 miliard de euro anual ar putea să nu mai circule în economiile locale, iar 10.000–13.000 de locuri de muncă ar putea dispărea”, transmite asociația.
Comisia propune însă un buget de aproximativ 865 de miliarde de euro pentru un cadru mai larg de finanțare. Banii nu sunt destinați exclusiv agriculturii, ci acoperă mai multe politici și obiective ale Uniunii Europene.
Ce înseamnă schimbarea pentru fermierii români
Pentru România, întrebarea centrală este ce sumă va fi disponibilă în următorul exercițiu bugetar și cum va fi împărțită între sprijinul acordat direct fermierilor și finanțarea investițiilor.
Subvențiile reprezintă o componentă esențială a veniturilor multor exploatații agricole. În același timp, investițiile în modernizarea fermelor, sisteme de irigații, tehnologii și capacități de procesare sunt importante pentru creșterea productivității și a valorii adăugate în agricultura românească. AAC avertizează însă că plata medie ar putea coborî spre 110 euro/hectar, față de o medie actuală de 221 euro/hectar.
„Se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I – APIA și o reducere și mai drastică a bugetului pentru investi ii prin Pilonul II – AFIR”, transmite asociația.
Noua structură bugetară propusă de Comisie ridică, astfel, o serie de întrebări privind modul în care vor fi protejate fondurile destinate agriculturii, ce flexibilitate vor avea statele membre în stabilirea priorităților și ce resurse vor putea fi orientate către investiții. Pentru fermieri, miza nu este doar valoarea totală a bugetului european, ci și accesul efectiv la finanțare, condițiile de eligibilitate și continuitatea sprijinului de la un exercițiu bugetar la altul.
Bugetul este încă în negociere
Sumele propuse de Comisia Europeană nu reprezintă alocări definitive. Bugetul multianual pentru perioada 2028–2034 trebuie negociat între statele membre și Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de propunerea inițială.
„Bătălia pentru viitorul buget european este și bătălia pentru banii României. Iar România trebuie să fie bine reprezentată la masa negocierilor”, a declarat joi vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, care a precizat că oficialii români vor cere protejarea fondurilor de coeziune și a banilor pentru agricultură.
Până la încheierea negocierilor, principala miză pentru România este să afle ce resurse vor putea fi rezervate agriculturii, cum va fi garantată finanțarea fermierilor și în ce măsură viitorul buget va susține atât veniturile exploatațiilor, cât și modernizarea sectorului agricol.
