Yoga 9 Gen 10 nu este vreo uzină de gaming sau vreo stație grafică portabilă, ci este acel portabil fancy, cu accente pronunțate lifestyle, pe care îl cari după tine peste tot.
Foarte pe scurt înainte de a ne scufunda în amănunte, este un 2-in-1 foarte versatil, nu prea greu. L-am cântărit și are puțin peste 1.3 kg, cu o balama bine gândită care servește și ca soundbar, cu un ecran OLED superb. Este aluminiu față-spate, are un touchpad uriaș și o tastatură foarte bună. Deci este un pachet complet pentru cei care vor un laptop de zi-cu-zi suficient de puternic și cu o autonomie uriașă.
N-ai să te joci pe el DOOM, n-ai să lucrezi în 3DMax sau în Resolve, dar pentru documente, editat poze, social media, browsing, filme și seriale este excelent.
Și acum că v-am făcut destule spoilere, hai să intram în detalii. Și începem cu designul și construcția, iar la piece de resistance este ecranul. Dar până la el, laptopul este robust, bine închegat, realizat din aluminiu, atât capacul cât și burta, are o balama centrală exact așa cum îmi place mie, care dublează și ca soundbar și care susține display-ul într-un mod foarte ferm. Întotdeauna am spus că îmi place această poziționare centrală a balamalei și nu aia cu două balamale mici pe margini, pentru că soluția asta previne acea flexare neplăcută a display-ului, și cu atât mai mult în cazul de față, unde displayul este un OLED cu Touch care se mai și răsucește la 360 de grade, prin urmare ansamblul ecran + lid este mai gros și mai greu decât la laptopurile obișnuite, lucru pe care am spus mereu că îl detest la portabilele 2-in-1. Dar este o necesitate constructivă, pentru că pe lângă panou, mai ai și acea suprafață capacitivă care facilitează aplicarea comenzilor prin atingeri.
Ce vreau să spun este că deși jumătatea superioara este grosuță și grea, totuși acest model se simte solid și bine legat. Mi-a plăcut la modelele Yoga de top mereu atenția la micile detalii care fac diferența. De exemplu protuberanta de pe marginea capacului care adăpostește camera web și ceva senzori, dar care în același timp permite și deschiderea ecranului cu un singur deget. Este ca o cătare, ca o toartă.
Uite, încă un detaliu: camera are un cover mecanic care acoperă obiectivul, foarte discret și ușor de acționat, pentru momentele când ești paranoic și n-ai vrea că cineva să tragă cu ochiul prin webcam.
Revenind la balamaua centrală, ea se simte fluidă și în același timp fermă, cât să permită un număr nesfârșit de rotiri și răsuciri complete, dar în același timp ascunde și un mic soundbar. Este o soluție ingenioasă și bine integrată în ansamblul laptopului.
Întorcându-l cu burta-n sus, vedem un intake masiv pentru aer rece și două ventilatoare conectate unui sistem de răcire cu heat pipe-uri. Deci trage aer pe dedesubt, laptopul fiind ușor elevat de trei suporturi orizontale din cauciuc. Iar evacuarea aerului fierbinte se face prin spate, prin zona balamalei rotative.
Sistemul de răcire este destul de generos pentru un laptop care nu are pretenții de gaming sau de workstation portabil.
Ca design, Yoga 9 este o combinație interesantă de suprafețe mate și suprafețe glossy. Capacul și burta sunt din aluminiu mat, iar marginile și balamaua sunt lucioase, adică variațiuni ale aceleiași nuanțe, dar cu finisaj glossy. Chiar arată foarte mișto și fancy-trancy laptopul ăsta. Lenovo spun că modelul de fațâ este în nuanță Cosmic Blue, whatever the that means. Nu mă pricep la culori, dar pot spune că arată bine.
Am văzut că sunt „talibani” pe net care se plâng de conectica săracă a acestui laptop, jurnaliști tech de modă veche, care probabil încă se întreabă de ce nu mai exista unități CD ROM pe portabile. Asta desigur, pe lângă 7 HDMI-uri, o poala de USB-uri Full, card readere și alte astfel de nebuneli. Băieți, asta este un laptop pentru cei sau cele care lucrează niște „vizualuri” la Starbucks, nu pentru editori video, fotografi de nunți sau alte munci din astea proletare. Yoga 9 se asortează cu un Moccacino lângă. Prin urmare, Lenovo au considerat că mai mult de 3 USB-C-uri din care 2 cu Thunderbolt și un USB-A, a da și un jack de caști, nu-ți trebuie.
Alimentarea se face tot prin USB-C, porturile sunt capabile și de semnal video, prin urmare, dacă este să ne raportăm la scenariile de utilizare și la publicul țintă al acestui laptop, porturile sunt de fapt suficiente. Și în același registru, țineți cont că este un laptop care se face și tabletă; și de aici reiese destul de clar cui ii este menit acest Yoga 9 și pentru ce. Evident că pe parte de conexiuni Wireless, avem Wi-Fi 7 și Bluetooth 5.4, prin urmare mai ușor cu porturile HDMI și cu CD-ROM-ul.
Dar probabil componenta cea mai spectaculoasă a acestui model este display-ul OLED PureSight la 2.8K rezoluție și 120 de hertzi frecvență, în format 16:10. Luminozitatea în peak pe HDR atinge 1100 de nits și acuratețea este stelară, 100% P3, SRGB, AdobeRGB, ETC. Dar n-aș spune că este o veritabilă unealtă pentru fotografi sau videografii care fac calorizare de finețe, pentru că până la urmă este un display foarte glossy, nu tocmai ideal în condiții de lumină ambientală puternică. Sigur, asta nu îl face mai puțin plăcut vederii. Filmele, serialele, clipurile arată senzațional, la fel și paginile web, pozele și toate cele.
Deci una peste alta, un display excelent, care afișează o imagine extrem de bună și de vibrantă. Până la urmă este un OLED, deci negru infinit și contrast asemenea, avem și Dolby Vision, and so on. Iar imaginea este dublată și de un sunet foarte bun, cel puțin pentru un laptop.
Lenovo au reușit să înghesuie două tweetere în balamaua ecranului și două woofere în burta laptopului care par să bata în jos. Sunetul este amplu și destul de clar pentru un portabil atât de filiform, iar sistemul audio e întărit și de diversele preset-uri pe care atunci când le activezi sau le dezactivezi, diferența se simte cât se poate de clar. Pe Music sună într-un fel, cu medii prezente și calde, pe Movie sau Games are înalte mai tăioase, deci sunetul se schimbă în mod sesizabil în funcție de setări, și se simte că sistemul poate duce toate aceste modificări.
Deci pentru ecran și sistem audio merita note maxime, ceea ce din nou întărește ceea ce spuneam mai înainte, și anume că nu avem de-a face cu un laptop dedicat vreunei nișe profesionale, ci este mai degrabă un all rounder fancy.
La fel de mișto se vede și se aude și dacă-l transformi în tableta sau în cort, pentru a urmări un serial. Pe parte de interacțiune cu device-ul, trackpad-ul este enorm, foarte precis și responsiv, suportă evident gesturi touch și nu mi se pare că ar fi mai prejos decât cele mai bune pe care le-am testat până acum. Și când spun asta mă refer inclusiv la cele de pe Mac. Pe vremuri exista aceasta distanță incomensurabilă între orice touchpad de MacBook și modelele cu Windows; acum acestea din urmă mi se pare că s-au apropiat vertiginos.
Și tastatura este una foarte bună, precisă și confortabilă, cu o cursa on-spot de 1.5mm. Deci iată încă un beneficiu al acestui model, și anume că-i va servi cu brio pe toți aceia care au mult de scris pe portabilul din dotare.
Și că să fie tacâmul complet, laptopul vine în pachet și cu un Stylus, așa numitul Yoga Pen, care-ți permite să iei notițe de mână, să desenezi, să faci schițe, să selectezi chestii, lucruri de finețe pentru ai mai artiști și mai hipsteri dintre noi. Bănuiesc că scenariul ideal de utilizare este cu laptopul în format tabletă, dar nici în format tradițional bănuiesc că nu este o blasfemie să folosești pen-ul. Măcar nu lași amprente pe ecran, chestie care pe mine unul mă deranja la toate modelele 2-in-1 cu display glossy.
Impresii despre Lenovo Yoga 9 Gen 10 2 in 1 Aura Edition
Ce ar mai fi de spus? Poate faptul că tastatura este iluminata, dar la un laptop atât de pretențios ar fi fost culmea să nu fie, o funcție practica pentru cei care vor să-l folosească discret și noaptea. Din toate aceste caracteristici mie-mi reiese încă odată care este scopul și publicul țintă al acestui laptop. Este un public căruia nu-i pasa de parametri ăia care ne obsedează pe noi, talibanii performantelor, gen procesoare, placi grafice etc. Yoga 9 gen 10 Aura Edition nu este despre asta, dar este mai mult despre experiență, eleganță, versatilitate, portabilitate, looks și lux. Îl vad foarte potrivit pentru doamne, pentru marketing specialists dintr-ăia de poartă ochelari retro cu rama groasa, știți genul. Deși aia cam au Mac-uri.
Impresia mea mai este întărită și de diversele moduri AI de care acest laptop este înțesat, alea despre care am mai povestit și în trecut, și care ți se dezvăluie după ce apeși F9: Shield că să-ți protejeze conținutul de priviri indiscrete, Attention care elimină distragerile, Wellness care te avertizează când ai stat prea mult și cocoșat în fata ecranului, etc. Astea sunt funcțiile și caracteristicile pe care mizează Lenovo cu acest laptop, nu cate FPS ai în DaVinci la render sau în CS.
Performanțele oferite
Dar de dragul exactității vom merge mai departe, și vom vorbi și despre performante. Denumirea asta de Aura Edition o poarta laptopurile Lenovo care au la interior un procesor Intel de generație noua.
Foarte pe scurt, cel de fata are un procesor Lunar Lake Ultra 7 256V, dar există și variante echipate cu mai puternicul 258V. Și sunt 16GB RAM pe versiunea primită de noi în test, dar există și modele cu 32GB.
Acceleratorul video este integrat și nu dedicat, un Intel Arc 140V care share-uiește 8GB Ram din memoria sistemului. Drept stocare avem 1 SSD NVME de 1 TB, cel mai probabil PCI Express 4, dar foarte fâșneț la 7000 MB/s, atât la citire cat și la scriere. N-ai de ce să suspini după Gen 5, nimic din ceea ce vei face pe laptopul asta nu va îngenunchea SSD-ul.
De amorul artei am făcut și câteva teste, care s-au încadrat în previziunile făcute de noi. Procesorul a scos 10500 de puncte pe Multi Core în Cinebench R23, este un CPU cu 4 nuclee de Performanta și 4 Eficiente. Nu este nici prea prea, nici foarte foarte. Este în mod evident un procesor gândit cu eficienta în minte, nu cu taskuri Heavy Duty de productivitate sau gaming. Dacă vreți un termen de comparație, MacBook Pro-ul nou cu M5 scoate peste 16 mii de puncte. Pe parte grafică, în 3DMark TimeSpy, am avut intre 4 și 5000 de puncte, tot un scor previzibil, ce indică o placa video integrată cu performanțe competitive, chiar dacă nu la nivel de top.
Sistemul de răcire ni s-a părut bine dimensionat. Aș îndrăzni să spun chiar puțin supradimensionat pentru puterea acestui laptop, ventilatoarele n-au luat-o razna niciun moment, nici zgomotul nu a devenit agasant, indiferent de sarcina sub care se alfa procesorul sau placa grafică. Laptopul rămâne rece și silențios, ceea ce indica faptul că producătorul nu a avut drept scop să stoarcă din acest portabil și ultimul strop de performanță brută. Și iți dai seama de aceste intenții în momentul în care vezi capacitatea bateriei, de 75Whr, o baterie mare pentru un astfel de ultraportabil modular de 14 inch. Laptopul ne-a ținut cu brio aproape două zile de utilizare banală, cu YouTube, filme, browsing, Social Media, Office, asta însemnând cam 20-22 ore de utilizare. Cred că poți baga cu el un zbor trans-atlantic fără să trebuiască să-l reîncarci, gen să vezi toate episoadele de Pluribus apărute până acum.
N-am să mai intru în detalii legate de sistemul de operare și experiența de utilizare, apropo Windows și-a cerut un update imediat ce am scos laptopul din cutie, dar n-am putut să nu remarcam prezenta funcției Recall, aia sinistra de o urăște toata lumea și pe care Microsoft continua să ne-o vâre pe gat. Din fericire este opțională, o activezi doar daca vrei. Găsești și pe asta obișnuitele aplicații Lenovo, gen Vantage, care spre deosebire de soluțiile altor producători, chiar sunt relativ utile și aerisite, daca vrei un Command Center al laptopului. În rest, rămâne cum am stabilit, nu este primul și cu siguranță nici ultimul Yoga pe care-l testăm, deci împărtășește caracteristici comune cu toate celelalte în ceea ce privește experiența de utilizare, camera, funcțiile etc.
M-aș opri puțin asupra prețului. Am găsit fix modelul pe care l-am testat noi pe Emag la 8600 de lei, ceea ce mi se pare un preț destul de mare, pe care nu-l plătești pentru performanta, ci pentru look&feel. Mi se pare periculos de aproape de cei 8700 de lei pe care-i costa un MacBook Pro similar cu Apple Sillicon M5 și care categoric nu este de lepădat, ba când vine vorba de brute force și autonomie, este peste acest model. Desigur, nu este 2in1, nu are display OLED și toate celelalte zdrăngănele cu care vine Yoga 9, dar este o alternativa robusta și reliable. Apoi daca te duci mai sus cu acest Yoga, gen cu procesor 258V în loc de 256 și 32GB Ram în loc de 16, prețul urca spre 9000 de lei, ceea ce mă face să consider că alegerea versiunii mai Beefed-UP este mai buna.
Și acest laptop, la fel că mai toate ultrabook-urile din acest an, este un testbed pentru tot felul de funcții AI, de la Copilot+ și până la tot felul de aplicații gen Paint asistate de Inteligenta Artificiala. Procesorul beneficiază și de o unitate de procesare neurala, acel NPU care are 45 de TOPS, dar care împreună cu placa grafică integrată ajunge la peste 100. Așadar, dacă aplicațiile AI sunt Your Cup of Tea, ia și te distrează. Daca nu, poți să faci abstracție de ele, și te alegi cu un laptop frumos și robust, portabil și eficient.









