Prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector al TUIASI și senator, transmite că internaționalizarea universităților românești nu poate fi redusă la simple declarații de intenție, ci trebuie susținută prin politici coerente și aplicabile, adaptate realităților academice globale.
„Adaptând un principiu valabil în lumea afacerilor, pot spune că succesul internaționalizării constă în capacitatea de a te adapta altor culturi, nu doar de a o impune pe a ţării tale. Iar noi, de la mic la cel mai mare, declamăm internaţionalizarea că şansă de dezvoltare şi, în unele cazuri, de supravieţuire a universităţilor în contextul globalizării.
Deci declamăm. Dar, nu prea aplicăm. Şi nu prea aplicăm pentru că pârghiile legale nu te lasă. Un exemplu relevant. Studiile doctorale reprezintă nivelul superior al educaţiei academice, rezultatele acestui ciclu de studii trebuind să fie recunoscute la nivel internaţional. La acest nivel, utilizarea frecventă a limbilor de circulaţie internaţională, în principal limba engleză, reprezintă o cerinţă sine qua non, mai ales că principalul flux de informaţii ştiinţifice se regăseşte în literatura străină.
Cu toate acestea, Ordinul ME nr. 5552 din 16 iulie 2024 pentru aprobarea “Metodologiei privind condiţiile de şcolarizare a românilor de pretutindeni şi a cetăţenilor străini în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale particulare acreditate din România” prevede la Cap. III, art. 5, alin (1), pct. f: “Cetăţenii străini pot fi înmatriculaţi la studii universitare […] doctorat […] dacă îndeplinesc următoarele condiţii, după caz: f) deţin certificatul de competenţă lingvistică în limba română, nivelul minim B1, conform Cadrului european comun de referinţă pentru limbi […]”.
Aşadar, cum putem susține internaționalizarea universităților românești în condițiile în care se impune cunoașterea limbii române chiar și de către doctoranzii străini? Există mulți tineri talentați care ar alege să urmeze studiile doctorale în România. Există mulţi tineri din străinătate care au absolvit studiile de licenţă sau de masterat în limba engleză în România şi acum au nevoie de certificatul lingvistic de limba română (!?) pentru a urma studiile doctorale.
Nicăieri în spaţiul UE nu se impune străinilor studii universitare în limba tării respective. Limba română nu trebuie să fie un obstacol, o impunere, ci un avantaj opţional al unui candidat străin.
Mai mult, dacă ne referim la doctoranzii care provin din afara spațiului european, studiile sunt, în marea lor majoritate, cu taxă. Aceasta ar reprezenta o sursă vitală de venituri proprii pentru universități, mai ales în această perioadă de austeritate financiară.
Dar, dincolo de aspectul financiar, prezența cercetătorilor străini crește vizibilitatea academică a României. Cercetarea de înalt nivel se poartă astăzi în limba engleză, iar instituțiile noastre trebuie să fie integrate în acest flux global. Peste 20 de universităţi româneşti se mândresc că fac parte din consorţii universitare europene. Unde limba comună nu este cea a ţării coordonatorului, ci limba engleză.
Şi ca să subliniez ridicolul din reglementările noastre, iată două precizări legale aflate într-un dezacord hilar, dacă nu ar fi de plâns, cu articolul menţionat mai sus: 1) studenţii care provin din UE au acelaşi regim cu cel studenţii români (firesc!), deci nu au nevoie de certificat lingvistic, deşi pot proveni din Germania, Franţa, Suedia etc.; 2) Ordinul ME 3020 din 8 ianuarie 2024 pentru aprobarea „Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat” prevede la art. 17, alin. (8), pct. l: „limba în care se redactează şi se susţine teza de doctorat – limba română, limba unei minorităţi naţionale sau o limbă de circulaţie internaţională.”.
Şi, atunci, de ce impunerea unui certificat lingvistic?…
Deci declamăm internaţionalizarea universităţilor. Dar, nu o prea aplicăm. Pentru că internaţionalizarea nu înseamnă doar să impui străinilor cultura şi tradiţia românească în primul rând prin cunoaşterea limbii noastre. Internaţionalizarea înseamnă, printre foarte multe altele, şi reciprocă. De fapt, o atitudine reciprocă care denotă respect şi eleganţă”, a transmis prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector al TUIASI și senator.
