Biologia somnului (17): Poate un somn scurt compensa lipsa unei nopți de somn?
În articolul precedent, am descoperit că somnul nu contribuie doar la consolidarea memoriei, ci și la uitarea selectivă a informațiilor mai puțin importante. Am văzut că, în timpul nopții, creierul nu păstrează tot ceea ce trăim, ci sortează, organizează și rafinează experiențele zilei, pentru ca memoria să rămână eficientă și adaptată nevoilor noastre. În mod firesc, această perspectivă ridică o nouă întrebare. Dacă somnul are un rol atât de important în funcționarea creierului, ce se întâmplă atunci când nu reușim să dormim suficient? Putem recupera măcar o parte dintre beneficiile unei nopți pierdute printr-un somn scurt în timpul zilei? În reflecția de astăzi, pornim de la cercetările prezentate de Matthew Walker în Why We Sleep (2017), pentru a explora una dintre cele mai frecvente întrebări despre somn. Vom descoperi că, deși un somn scurt poate susține temporar vigilența și performanța, el nu poate reproduce complexitatea proceselor biologice care au loc în timpul unei nopți complete de somn. Diferența dintre cele două ne ajută să înțelegem de ce somnul nu este doar o perioadă de odihnă, ci unul dintre cele mai sofisticate mecanisme de întreținere a creierului și a organismului. Biologia somnului (17): Poate un somn scurt compensa lipsa unei nopți de somn? În articolul precedent, am explorat consecințele profunde ale privării de somn asupra creierului și organismului. Am văzut că lipsa somnului afectează memoria, capacitatea de învățare, echilibrul emoțional și numeroase procese biologice esențiale pentru sănătatea noastră. În mod firesc, apare o întrebare pe care mulți dintre noi ne-am pus-o, probabil, cel puțin o dată: Dacă nu reușim să dormim suficient în timpul nopții, putem recupera printr-un somn scurt în timpul zilei? Răspunsul oferit de cercetările prezentate de Matthew Walker în Why We Sleep (2017) este mai nuanțat decât un simplu „da” sau „nu”. Cum a apărut conceptul de „power nap” sau „somn scurt revitalizant”? În anii 1980 și 1990, cercetătorii David Dinges și Dr. Mark Rosekind au colaborat cu Administrația Federală a Aviației din Statele Unite (Federal Aviation Administration – FAA) pentru a răspunde unei întrebări cu implicații directe asupra siguranței zborului. Piloții petrec adesea multe ore în stare de veghe și sunt nevoiți să ia decizii rapide în condiții de oboseală. Cercetătorii au dorit să afle dacă perioadele scurte de somn, planificate strategic, ar putea reduce riscul apariției microsomnului, ar putea menține vigilența și ar putea limita scăderea performanței cognitive în timpul zborurilor lungi. Rezultatele au fost remarcabile. Somnul de scurtă durată s-a dovedit util. Însă doar în anumite condiții. Momentul în care dormim contează. Poate că cea mai importantă concluzie a acestor cercetări este că eficiența unui somn scurt depinde în mare măsură de momentul în care este făcut. Contrar intuiției, cea mai bună strategie nu este să așteptăm până când oboseala devine copleșitoare. Dimpotrivă, cei care au dormit mai devreme, înainte ca privarea severă de somn să se instaleze, au avut mai puține episoade de microsomn și și-au menținut atenția și vigilența la un nivel semnificativ mai bun decât cei care au încercat să recupereze după ce oboseala se acumulase deja. Conceptul cunoscut astăzi sub numele de power nap era denumit inițial planned napping sau prophylactic napping, adică un somn planificat preventiv, menit să reducă efectele oboselii înainte ca acestea să devină evidente. Dar poate un somn scurt să înlocuiască somnul de noapte? Aici apare una dintre cele mai importante concluzii subliniate de Matthew Walker. Un somn scurt poate susține temporar funcționarea creierului. Nu poate însă înlocui o noapte completă de somn. Niciun medicament, niciun dispozitiv, nicio tehnică de motivare și nici cel mai bine planificat somn de după-amiază nu pot reproduce întreaga complexitate biologică a proceselor care au loc pe parcursul unei nopți complete de somn. În timpul somnului nocturn, creierul și organismul trec prin cicluri repetate de somn NREM și REM, fiecare dintre acestea îndeplinind funcții esențiale. Sunt consolidate amintirile și învățarea, sunt procesate emoțiile, sunt restaurate procesele metabolice, este susținut sistemul imunitar, iar creierul își optimizează capacitatea de a lua decizii și de a rezolva probleme complexe. Un somn scurt poate îmbunătăți temporar vigilența. Însă nu poate reproduce întreaga arhitectură biologică a unei nopți de somn. De ce avem impresia că ne descurcăm și cu mai puțin somn? Poate una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale cercetărilor asupra somnului este faptul că majoritatea oamenilor nu sunt capabili, din punct de vedere biologic, să funcționeze optim atunci când dorm prea puțin, în mod cronic. Mai mult decât atât, pe măsură ce privarea de somn se prelungește, capacitatea noastră de a ne evalua propriile performanțe începe să scadă. Cu alte cuvinte, continuăm să credem că funcționăm aproape la fel de bine. În realitate, performanțele cognitive, atenția, timpul de reacție și calitatea deciziilor continuă să se deterioreze, chiar dacă noi devenim din ce în ce mai puțin conștienți de acest lucru. Această iluzie este, poate, unul dintre cele mai periculoase efecte ale lipsei cronice de somn. Ce putem învăța din toate acestea? Somnul de după-amiază poate reprezenta un aliat valoros al creierului. Poate reduce temporar oboseala, poate îmbunătăți nivelul de vigilență și poate susține performanța în anumite situații. Dar el nu poate înlocui procesele profunde de restaurare care au loc în timpul unei nopți complete de somn. Poate că cea mai importantă lecție este aceasta: Somnul nu este o rezervă de timp din care putem recupera oricând avem nevoie. El este un proces biologic care trebuie susținut în mod constant, noapte după noapte. Iar atunci când îi oferim creierului timpul de care are nevoie pentru a parcurge întreaga arhitectură a somnului, nu investim doar în odihnă. Investim în capacitatea noastră de a învăța, de a lua decizii, de a ne păstra echilibrul emoțional și, în cele din urmă, de a trăi mai sănătos și mai bine. Dr. Bogdan Matei, medic specialist psihiatru în Franța
Papa face apel la moderare în contextul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA
Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la „moderare” în discursul său public de vineri, cu ocazia aniversării a 250 de ani de existență în SUA, potrivit AFP. Primul discurs al papei axat pe politica americană Discursul Suveranului Pontif a reprezentat primul discurs de acest fel axat pe politica americană. Fără a-l menționa pe președintele american Donald Trump, Papa i-a îndemnat pe americani să găsească „un teren comun” și „unitate”. El a vorbit despre modul în care „valuri succesive de imigranți” au modelat viitorul țării, potrivit sursei. Discursul video a fost transmis Centrului Național pentru Constituție din Philadelphia. Discursul părea să sublinieze mai multe puncte care vizau stilul diviziv al lui Trump, conform sursei citate. Conflict continuu între Papă și Trump Suveranul Pontif și președintele american s-au confruntat în repetate rânduri în ultimele luni din cauza criticilor papale la adresa represiunii dure împotriva imigrației în Statele Unite și a războiului împotriva Iranului. Trump l-a numit pe Papa „slab” în ceea ce privește criminalitatea și „groaznic” în ceea ce privește politica externă. Ca răspuns, Papa a transmis că „nu se teme” de Trump, potrivit aceleiași surse. „Un discurs public marcat pe moderație” În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a cerut „un discurs public marcat de moderație, respect pentru opiniile celorlalți și un efort continuu de a găsi un teren comun”. De asemenea, Suveranul Pontif a declarat că speră că cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite va fi ocazia unei „reangajări solemne” față de idealurile fondatoare ale SUA.
CE Oltenia în alertă maximă
Data de 31 iulie 2026 este așteptată cu teamă și multă anxietate în județul Gorj. Vizați sunt mai ales angajații Complexului Energetic Oltenia. La mijlocul lunii, Comisia Europeană va comunica României decizia cu privire la soarta grupurilor energetice ale entității. Potrivit planului de restructurare, două grupuri ar trebui să fie anulate de la 1 august 2026. Este vorba de unul de la termocentrala Rovinari și ultimul de la termocentrala Turceni, relatează Gorjeanul. Cu alte cuvinte, încă două cariere se închid, Jilț Nord și Roșiuța. Jilț Sud și Lupoaia sunt deja închise. 3.000 de familii gorjene așteaptă decizia Comisiei Europene cu înfrigurare În cazul în care demersurile guvernanților români de a convinge Comisia Europeană să aprobe păstrarea celor două grupuri nu vor avea succes, 3.000 de locuri de muncă dispar imediat din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Practic, 3.000 de familii vor fi grav afectate. Comisia Europeană a premiat proiectul de refacere a Deltei ,,La Turceni va fi pustiu. Toate se vor închide. Ce să faci cu oamenii, unde să-i mai distribui pe alte posturi? Totul e pe închidere acum. Singura speranță este ca răspunsul Comisiei Europene să ne fie favorabil. Nimeni nu știe ce să facă acum, doar așteptăm. Răspunsul va veni la mijlocul acestei luni. În cazul în care Comisia nu va fi de acord să ne păstrăm grupurile… Sunt 2.000 de oameni la carierele care se vor închide, iar la Turceni 1.000. Cu alte cuvinte, 3.000 de oameni, de angajați din cariere și termocentrale sunt în pericol. au declarat surse din administrația companiei pentru publicația citată. România importă energie la costuri uriașe după ce și-a pus pe butuci grupurile pe cărbune Reprezentanții grupului energetic mai atrag atenția că România a ajuns să importe energie cu costuri uriașe. Lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă CE Oltenia funcționa în continuare la anvergura de altădată. ,, În timpul acesta, noi importăm pe seară peste 2.000 de megawați și plătim peste 2,8 milioane de euro pe oră. Dacă CE Oltenia avea acum 4 grupuri, vindeam energie, nu o cumpăram”. Green Deal, un eșec denunțat de tot mai multe state UE Decizia dramatică de a desființa grupurile de cărbune din țară vine ca urmare a implementării politicilor energetice din cadrul Programului Green Deal, unul tot mai criticat în mai multe țări membre ale blocului comunitar, fiind considerat principala cauză a prăbușirii economiei în Uniunea Europeană. În luna martie, 10 șefi de stat, printre care și Nicușor Dan fac front comun împotriva Green Deal.
Închisoare pentru cei care încalcă ordinul de protecție! Avocatul Codrin Stupariu: Victimele sunt vinovate 50%!
Judecătorii pot dispune pedepse cu închisoarea între 6 luni și 5 ani celor care încalcă ordinul de protecție. Avocatul Codrin Stupariu ne explică motivele pentru care se pot aplica pedepse cu închisoarea și motivele pentru care se încalcă aceste ordine. Din punctul de vedere al avocatului, o parte din vină o au și victimele. Ani de închisoare pentru cei care nu respectă ordinele de protecție. Avocatul Codrin Stupariu a oferit un punct de vedere. Închisoare pentru cei care încalcă ordinul de protecție! Avocatul ieșean Codrin Stupariu a oferit un punct de vedere cu privire la emiterea ordinelor de protecție și dispoziția legală care incriminează încălcarea acestora. „Este o lege introdusă în 2003 și actualizată în anul 2026, prin care se arată că în cazul încălcării unui ordin de protecție, persoana poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. În multe astfel de cazuri se merge pe recunoaștere, însă problematica este faptul că cei mai mulți locuiesc în aceeași casă, iar persoana care a primit ordinul de protecție, trebuie să părăsească locuința”, a declarat avocatul Codrin Stupariu. Avocatul a oferit un exemplu din practica judiciară în care o femeie a rămas în casa soacrei sale, în timp ce fiul acesteia a fost dat afară. „Am avut o speță în care o doamnă a solicitat un ordin de protecție împotriva concubinului, iar el a fost nevoit să se mute din casa mamei sale, unde a rămas doar beneficiara ordinului. Nu și-a lovit partenera, ci doar au venit ambii în stare de ebrietate, iar ea a sunat la poliție”, a mai spus avocatul. De asemenea, un lucru controversat este faptul că avocatul consideră că femeile au prioritate în cazul emiterii ordinelor de protecție. „Femeile au prioritate în acordarea ordinelor de protecție, deoarece se consideră că sunt mai vulnerabile decât bărbații. Trist este faptul că unele dintre ele provoacă scandalul, solicitând ordinul de protecție pentru a avea mai mult de câștigat la partaj sau pentru a obține culpa exclusivă a soțului, în cazul unui divorț, sau pentru custodia minorilor. Cred că magistrații se axează pe disproporția dintre sexe”, a completat Stupariu. Se emite ordin de protecție și, totuși, locuiesc în aceeași casă Stupariu a mai oferit un exemplu din practica sa ca avocat, în care o femeie a primit ordin de protecție după ce și-a atacat soțul. „Am avut și o situație în care un bărbat a primit un ordin de protecție împotriva soției sale, care nu avea un picior, deoarece l-a lovit cu o tigaie încinsă peste cap”, a spus avocatul Codrin Stupariu. Totodată, ordinele de protecție nu se dispun doar în cazul agresiunilor fizice, ci și în cazul în care victima resimte o stare de temere, provocată prin hărțuire, șantaj sau amenințări. „Mai sunt situații cu emiterea ordinelor de protecție împotriva celor care amenință, șantajează sau hărțuiesc pe site-urile de socializare, mai ales pe TikTok. Un jurnalist poate primi un ordin de protecție dacă mă sună în disperare, iar, dacă îl încalcă, va fi arestat imediat”, a declarat specialistul în drept. O altă situație greu de înțeles este atunci când victima și agresorul locuiesc în aceeași locuință, iar ei nu au voie să se apropie la o distanță mai mică de 5 metri, lucru care este aproape imposibil, având în vedere că cei doi împart unele încăperi. „Unii judecători solicită păstrarea distanței de 5 metri, dar îi lasă să locuiască în aceeași casă. Chiar dacă locuiesc în camere diferite, folosesc aceeași baie și aceeași bucătărie”, a adăugat avocatul. Victimele au și ele vină Totodată, avocatul este de părere că o mare parte din vină în cazul unor infracțiuni de agresiune între cei cu ordine de protecție aparține victimei. Acesta susține că atâta timp cât femeia, care este victima în general, își cheamă agresorul la ea, ar trebui să-și asume ce urmează. „Din punctul meu de vedere, în astfel de situații, 50% din vină îi aparține victimei și restul agresorului. Odată ce ai un ordin de protecție și îl chemi pe agresor la tine, te aștepți la ce se întâmplă. Cine sună primul la 112 are prioritate. O problemă este faptul că lasă la latitudinea polițistului dacă să ofere sau nu ordin de protecție. Cuvântul polițistului va fi susținut de procuror, chiar dacă nu sunt probe”, a încheiat avocatul. Potrivit legislației în vigoare, magistrații pot dispune pedepse cu închisoarea între 6 luni și 5 ani celor care încalcă ordinul de protecție.
Iată la ce au apelat polițiștii rutieri din Iași, pentru reducerea numărului de accidente rutiere
Polițiștii au organizat și executat o acțiune pentru combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. În cadrul acțiunii, au fost legitimate 65 de persoane, au fost verificate 60 de autovehicule și au fost efectuate 15 testări alcoolscopice. Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Târgu Frumos au organizat și executat o acțiune pentru combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. În cadrul acțiunii, au fost legitimate 65 de persoane, au fost verificate 60 de autovehicule și au fost efectuate 15 testări alcoolscopice. În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 41 de sancțiuni contravenționale, dintre care 32 pentru nerespectarea regimului legal de viteză, iar restul pentru alte abateri, în valoare de 11.244 de lei. De asemenea, au fost reținute două permise de conducere pentru nerespectarea regimului legal de viteză. De exemplu, un bărbat, de 35 de ani, a condus autoturismul în localitatea Târgu Frumos, cu viteza de 112 km/h, limita legală de 50 km/h. Astfel, acesta a fost sancționat contravențional conform OUG nr. 195/2002, fiindu-i reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, pentru 90 de zile. Iată la ce au apelat polițiștii rutieri din Iași, pentru reducerea numărului de accidente În aceeași zi, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Iași – Biroul Rutier au organizat și executat o acțiune pentru combaterea accidentelor rutiere produse pe fondul nerespectării normelor rutiere referitoare la indisciplina pietonilor. În cadrul acțiunii, au fost aplicate 129 de sancțiuni contravenționale, dintre care 102 pentru abateri săvârșite de către pietoni, 2 pentru abateri săvârșite de către conducătorii de trotinete, iar restul pentru alte abateri, în valoare de 30.491 de lei. Totodată, au fost scoși din trafic, reprezentând un pericol pentru ceilalți participanți, 7 conducători auto. Acestora le-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de timp, conform legii. Ce au transmis reprezentanții IPJ Iași Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași au transmis câteva recomandări pentru pietoni: „Respectați regulile de circulație și puneți, înainte de toate, viața pe primul loc. Respectați semnificația semnalizării rutiere și deplasați-vă doar pe trotuar, iar dacă acesta lipsește, pe acostamentul din stânga drumului. Folosiți trecerile pentru pietoni, iar dacă lipsesc, traversați pe la colțul străzii, doar după o asigurare temeinică. Încercați să fiți vizibili, astfel încât să puteți fi ușor de observat de către conducătorii auto. Atenție la folosirea telefonului mobil atunci când vă angajați în traversarea străzii! Nu vă lăsați distrași de el”, a declarat Adina Ciobanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași. Siguranța rutieră și salvarea de vieți sunt, de asemenea, priorități ale poliției din Iași. Polițiștii rutieri au desfășurat activități pentru prevenirea accidentelor de circulație și creșterea gradului de siguranță rutieră. Astfel, au fost scoși din trafic, reprezentând un pericol pentru ceilalți participanți, 27 de conducători auto. Acestora le-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de timp, conform legii. De asemenea, au fost oprite din a circula 2 autovehicule care nu prezentau siguranță pe drumurile publice. Astfel, certificatele de înmatriculare a 2 autovehicule au fost retrase, până la remedierea problemelor constatate. Polițiștii din Iași au acționat pentru reducerea numărului de accidente, iar controalele vor continua.
Fostul ministru al Justiției reacționează după atacurile PNL la adresa instanțelor: Nicio ideologie nu poate confisca justiția
Social-democratul Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, avertizează, vineri, că justiția nu poate fi judecată în funcție de interesele politice ale momentului și că nicio formațiune politică nu are dreptul să atace sistemul judiciar atunci când deciziile instanțelor îi sunt defavorabile. Recția vine după după criticile formulate de PNL la adresa Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, instanțe care au pronunțat sau urmează să pronunțe decizii în dosare în care partidul este parte. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Radu Marinescu transmite un mesaj de susținere a independenței justiției, în plin conflict între PNL și reprezentanți ai sistemului judiciar. El precizează că nicio facțiune politică nu trebuie să atace justiția dacă îi lezează interesele. „În mandatul meu am pledat ferm pentru independența justiției și am respins orice demers de politizare a acesteia, uneori abil disimulat în retorici reformiste. Nu putem judeca partizan și subiectiv actul de justiție, după apartenența sau simpatiile partinice ale subiecților vizați sau ale comentatorilor. Nu există justiție rea sau bună, judecători sau procurori catalogați drept onești sau necinstiți în funcție de interese politice divergente și conjuncturale. Nicio ideologie nu poate confisca justiția și nicio facțiune politică nu trebuie să o atace dacă îi lezează interesele”, argumentează Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru PSD își încheie postarea cu formula latină „Fiat justitia et pereat mundus” – „Să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea”. Scandal uriaș între PNL și justiție Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul București și mai mulți reprezentanți ai instanțelor au reacționat public față de acuzațiile formulate de PNL după soluțiile pronunțate în litigiile interne ale partidului. CSM a subliniat că hotărârile instanțelor pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin presiuni în spațiul public, avertizând că punerea sub semnul întrebării a rolului și legitimității instanțelor este incompatibilă cu principiile statului de drept. Liberalii lui Ilie Bolojan au criticat hotărâri ale Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, au contestat modul în care Tribunalul București și-a organizat completurile specializate pentru dosare privind partidele politice și au anunțat demersuri procedurale, inclusiv recuzări, în cauzele care privesc deciziile interne ale partidului. Partidul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 21 iunie că începe formalitățile statutare pentru excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 15 contestatari ai șefului PNL, printre care Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia au fost acuzați că „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.
500 de milioane de dolari pentru Trump, acces la Casa Albă pentru Pakistan. Cum a dat roade un pariu cripto-diplomatic
Pakistanul a fost printre primele state care au semnat un acord cu World Liberty Financial (WLF), compania de criptomonede a familiei Trump. Criptomoneda nu este încă folosită în Pakistan În luna ianuarie, Ministerul pakistanez al Finanțelor a semnat un memorandum cu o companie afiliată World Liberty Financial pentru a analiza folosirea USD1, o criptomonedă creată de firma familiei Trump și concepută să își păstreze aceeași valoare ca dolarul american, în transferurile internaționale de bani. Potrivit Al Jazeera, la ceremonia de semnare, desfășurată la Islamabad, au participat premierul pakistanez Shehbaz Sharif și șeful armatei, mareșalul Asim Munir. Documentul a fost semnat de ministrul Finanțelor din Pakistan, Muhammad Aurangzeb, și Zach Witkoff, fiul lui Steve Witkoff, unul dintre consilierii lui Donald Trump. La aproape șase luni de la semnarea acordului, autoritățile pakistaneze au confirmat că nu există niciun proiect-pilot, nu au fost emise licențe și nu au fost înregistrate tranzacții folosind moneda USD1. Pakistan, una dintre cele mai mari piețe cripto USD1 este o monedă digitală stabilă (stablecoin), concepută să își păstreze valoarea la nivelul dolarului american. Companiile care emit astfel de monede obțin venituri din administrarea rezervelor care le garantează valoarea, astfel încât extinderea utilizării lor poate genera profituri importante pentru proprietari. Pakistanul este deja una dintre cele mai mari piețe de criptomonede din lume. Potrivit clasamentului anual realizat de compania americană de analiză blockchain Chainalysis, care măsoară gradul de utilizare a criptomonedelor la nivel mondial, Pakistanul s-a situat anul trecut pe locul al treilea, după India și Statele Unite. Utilitate neclară Cu toate acestea, specialiștii spun că nu există dovezi că USD1 a fost utilizată în tranzacțiile din Pakistan. Mai mult, țara înregistrează deja niveluri record ale transferurilor de bani din străinătate prin sistemul bancar tradițional. Pakistanul primește deja sume record de la cetățenii care lucrează în străinătate. Potrivit Băncii Centrale, banii trimiși acasă de pakistanezi au ajuns la 38,3 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, cu 27% mai mult decât în anul precedent, iar autoritățile estimează că vor depăși 42 de miliarde de dolari în acest an. De aceea, experții spun că nu este clar ce avantaj economic ar aduce USD1, din moment ce transferurile prin bănci funcționează deja la scară mare. Acces la administrația Trump Analiștii citați de Al Jazeera consideră însă că valoarea reală a acordului a fost una diplomatică. Delegația World Liberty Financial a vizitat Islamabadul într-o perioadă în care relațiile dintre Pakistan și Statele Unite se intensificau. Ulterior, Pakistanul l-a nominalizat pe Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace, atribuindu-i un rol în reducerea tensiunilor cu India. În iunie 2025, Trump l-a primit la Casa Albă pe șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, un gest considerat fără precedent, iar ulterior oficiali americani au apreciat rolul Islamabadului în facilitarea dialogului dintre Washington și Teheran. Bilal Bin Saqib, șeful autorității pakistaneze pentru criptomonede (PVARA), a fost anterior consilier al World Liberty Financial. Într-un interviu acordat Bloomberg în martie 2026, el a afirmat că strategia privind criptomonedele a contribuit la refacerea relațiilor cu Washingtonul. Casa Albă a declarat că nu există conflicte de interese în legătură cu activitățile companiei. Memorandumul nu a avut o miză economică reală, ci a reprezentat un instrument pentru obținerea accesului la administrația Trump, susține economistul pakistanez Khurram Husain. „Calculul a fost obținerea accesului, iar strategia a funcționat spectaculos. Beneficiul concret pentru Islamabad a fost apropierea de Casa Albă”, a declarat acesta. Alți specialiști în domeniul financiar au ajuns la o concluzie similară, afirmând că întreaga inițiativă poate fi interpretată drept un demers de „plată pentru acces” la cercurile de putere de la Washington.
Iată momentul în care pompierii au scos trupul copilului din iazul de la Mădârjac. Băiatul avea doar 12 ani
Tragedie în comuna Mădârjac, județul Iași, unde un copil de 12 ani care a dispărut în apele unui iaz a fost găsit și scos la mal de pompieri. Momentul intervenției a fost filmat de martori, imaginile surprinzând eforturile echipajelor de salvare. Din păcate, minorul nu a mai putut fi salvat. Minorul de 12 ani găsit în iazul de la Mădârjac a fost scos din apă mort Intervenția a avut loc după un apel la 112, prin care s-a anunțat că un copil a intrat în iazul de acumulare din localitate și nu a mai ieșit la suprafață. La fața locului au fost mobilizate forțe importante ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza” Iași, inclusiv scafandri, bărci de salvare, echipaje medicale SMURD și elicopterul SMURD. După mai multe operațiuni de căutare, minorul a fost localizat și scos din apă de pompieri. Momentul extragerii a fost surprins de persoane aflate în zonă, care au filmat intervenția salvatorilor în timp ce aceștia aduceau trupul la mal. Echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare, însă în ciuda eforturilor depuse, copilul în vârstă de 12 ani a fost declarat decedat la fața locului. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Inspectoratului de Poliție Județean Iași, a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, anchetatorii urmând să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs tragedia. Autoritățile au transmis și un apel către populație privind respectarea regulilor de siguranță în apropierea apelor. Reprezentanții ISU atrag atenția că scăldatul în zone neamenajate, precum iazuri sau lacuri, poate fi extrem de periculos, mai ales pentru minori. „La ora 19:46, copilul a fost identificat și extras din apă de către echipele de intervenție. Victima, un minor în vârstă de 12 ani, a fost scoasă din iaz în stare de inconștiență și a fost preluată imediat de echipajele medicale de terapie intensivă mobilă (TIM) și de echipajul SMURD, care efectuează manevre de resuscitare la fața locului. Celelalte forțe și mijloace de intervenție își încheie misiunea și revin la bază, la locul evenimentului rămânând echipajele medicale care continuă acordarea asistenței de urgență”, a transmis căpitan Georgică Onofreiasa, purtător de cuvânt ISU Iași.
Primul eșec SAFE. Șantierul Naval Mangalia, scos din nou la vânzare după ce prima licitație nu a interesat pe nimeni. Nici măcar pe Rheinmetall, pentru care autoritățile române, în frunte cu ministrul Radu Miruță, au girat public. La Mangalia ar urma să f
Șantierul Naval Mangalia este scos, din nou, la vânzare după eșecul primei licitații, organizată de lichidatorul judiciar CITR (Filiala Constanța) la finalul lunii iunie. Oferta a atras zero interes din partea potențialilor investitori. Este a doua încercare de valorificare a activelor companiei, aflată în faliment, după dezinteresul Rheinmetall pentru achiziție, companie despre care autorităţile române au susţinut în mod repetat că va construi pe şantier patru nave finanţate prin programul SAFE. A doua licitație este anunțată pe 29 iulie, ora 15:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din București. Termenul de înscriere este până pe 27 iulie. În pofida dezinteresului potențialilor investitori la prima încercare de vânzare a șantierului, prețul de pornire rămâne neschimbat, la aproximativ 184 de milioane de euro, deși niciun cumpărător nu și-a manifestat interesul la prima licitație, inclusiv Rheinmetall, pentru care ministrul Radu Miruță și alți oficiali practic și-au dat girul. Miruță a promis că Șantierul Naval Mangalia va avea un contract de un miliard prin SAFE Eșecul identificării unui investitor interesat vine după ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat în repetate rânduri în presă că Șantierul Naval Mangalia va fi scos din faliment, pentru că este singura soluție ca România să producă nave împreună cu Rheinmetall prin programul SAFE. „Șantierul Naval va avea un contract de un miliard. Va fi scos din faliment. E singura variantă. Obligația pentru Rheinmetall este să facă aceste nave la Mangalia. S-a semnat obligația pe care România o pune. Rheinmetall poate să accepte sau poate să nu accepte. Asta este limita României, impusă prin CSAT”, a declarat la finalul lunii mai ministrul Radu Miruță într-un interviu pentru Adevărul. Este vorba despre patru nave militare finanțate prin programul european SAFE, în valoare totală de 920 de milioane de euro. „Șantierul Naval Mangalia poate deveni un important centru european de producție pentru construcții navale”, au afirmat și reprezentanții Rheinmetall. Cu toate acestea, gigantul german din industria de apărare nu s-a prezentat la prima licitație. Vor fi cel puţin şase încercări de vânzare, la aceeași valoare de piață Conform datelor de pe site-ul CITR, tranzacţia prin care se transferă dreptul de proprietate va îmbrăca forma unui transfer al afacerii Condiţiile tranzacției au fost stabilite de Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin diferite companii din subordine, în ultima întâlnire din 26 mai 2026, când au stabilit strategie de vânzare a şantierului naval din Mangalia. Conform deciziei de atunci, vor fi cel puţin şase licitaţii, fiecare la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro şi nu la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro. Licitația presupune „vânzarea în bloc a activului funcțional „ȘANTIERUL NAVAL MANGALIA” (un singur pachet de active imobile și mobile, destinate asigurării desfășurării activității șantierului naval) cu excepția creanțelor și a participațiilor. Activul funcțional este reprezentat de un ansamblu de active care permite continuarea afacerii, cuprinzând terenuri, construcții, instalații, echipamente, obiecte de inventar, stocuri, precum și unități de cazare”, potrivit anunțului. Între timp, reprezentanţii Guvernului României au oferit Rheinmetall un contract de 920 de milioane de euro pentru construcţia a patru nave militare, oferta fiind cu preluarea şantierului din Mangalia în acest preţ. Finanţat prin Programul SAFE, finalizarea integrală a proiectului ar trebui să se desfăşoare într-un termen de execuţie extrem de strâns, respectiv 2030. Ce spune lichidatorul judiciar: Creditorii au stabilit un preţ de pornire şi eu la preţul ăla fac licitaţia O posibilă explicaţie a lipsei de interes ar fi prețul – creditorii majoritari, controlaţi de grupul Damen, au decis în urmă cu o lună ca vânzarea să se facă plecând de la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro şi nu la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro. „Operaţiunea este una de vânzare în lichidare. Creditorii au stabilit un preţ de pornire şi eu la preţul ăla fac licitaţia”, a explicat la începutul săptămânii situaţia, pentru News.ro, Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, firma care administrează şantierul. Pe lângă bani, un alt impediment este legat de o condiţie obligatorie.El a precizat că șantierul se transferă liber de orice sarcini şi cine-l preia „face ce vrea cu el”, cu menţiunea că trebuie să aibă o înţelegere cu statul român pentru că statul român deţine terenul de dedesubt. În plus, cel care doreşte să participe la licitaţie trebuie să achite o garanţie de participare de 10% din preţul de pornire fără TVA, respectiv 18 milioane de euro. Reprezentanții sindicatului Navalistul susțin, pe de altă parte, că era previzibil că, în condiţiile impuse, probabilitatea înscrierii la licitaţie să fie foarte redusă. Menţinerea a cel puţin şase licitaţii succesive la acelaşi preţ de 184 milioane euro „nu va produce alte rezultate”, spun liderii sindicali. Pe 18 iunie, ultimii 271 de angajaţi ai Șantierului Naval Mangalia au intrat în perioada de preaviz care va expira pe 16 iulie, moment din care sunt liberi de contract.
Doi tineri, arestați preventiv după o bătaie pe terasa unui bar din Iași
Doi tineri, în vârstă de 25 și 29 de ani, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, după ce ar fi agresat două persoane pe terasa unui bar din comuna Victoria, județul Iași. „La data de 3 iulie a.c., polițiștii din cadrul Secției nr. 3 Poliție Rurală Popricani au reținut, pentru 24 de ore, doi tineri de 25 și 29 de ani, bănuiți de săvârșirea infracțiunilor de lovirea sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Din investigațiile efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că, la data de 20 iunie a.c., aceștia, în timp ce se aflau pe terasa unui bar din comuna Victoria și pe fondul unui conflict, ar fi agresat fizic doi bărbați de 26, respectiv 30 de ani. La aceeași dată, 3 iulie a.c., aceștia au fost prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași și Judecătoriei Iași, astfel că instanța a dispus luarea măsurii arestării preventive a acestora, pentru 30 de zile”, transmit reprezentanții IPJ Iași.