Trump acuză China că a încercat să influențeze alegerile din SUA, dar pregătește în continuare o vizită de stat pentru Xi Jinping
Președintele american Donald Trump a acuzat China că s-ar afla în spatele „celei mai mari compromiteri a datelor electorale din istorie”, susținând că Beijingul a încercat să îi afecteze șansele la alegerile prezidențiale din 2020, potrivit CNN. În ciuda acuzațiilor, Casa Albă continuă pregătirile pentru o vizită de stat a liderului chinez Xi Jinping la Washington. Trump: „China voia să pierd alegerile” Într-un discurs susținut la Casa Albă, Trump a afirmat că Republica Populară Chineză ar fi încercat să influențeze scrutinul prezidențial din 2020. „Guvernul chinez voia ca președintele SUA să piardă următoarele alegeri”, a declarat liderul american, susținând că Beijingul îl considera un adversar din cauza tarifelor comerciale impuse Chinei și a politicii sale externe. Trump a făcut referire la o opinie minoritară din comunitatea americană de informații, însă nu a prezentat dovezi care să confirme că autoritățile chineze au modificat rezultatul alegerilor. Vizita lui Xi Jinping rămâne în plan La doar o zi după declarațiile lui Trump, un oficial al Casei Albe a precizat că pregătirile pentru vizita de stat a președintelui chinez Xi Jinping, programată peste aproximativ două luni, continuă fără modificări. Administrația americană nu a anunțat eventuale sancțiuni sau alte măsuri împotriva Chinei ca răspuns la acuzațiile formulate de Trump. Mai mult, președintele american a sugerat, la un eveniment dedicat Cupei Mondiale, că Statele Unite și China ar putea găzdui împreună o ediție viitoare a competiției, fără a aminti acuzațiile făcute anterior. Beijingul respinge acuzațiile Ministerul de Externe al Chinei a respins afirmațiile lui Trump, calificându-le drept lipsite de fundament. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a declarat că Beijingul respectă principiul neamestecului în afacerile interne ale altor state și că nu a intervenit niciodată în alegerile americane. Oficialul chinez a cerut Washingtonului să înceteze „denigrarea nejustificată” a Chinei și să acționeze în favoarea stabilizării relațiilor bilaterale. Documentele declasificate indică activități de spionaj, dar nu fraude electorale Administrația Trump a publicat documente declasificate care descriu presupuse operațiuni de spionaj cibernetic desfășurate de hackeri chinezi împotriva unor oficiali americani și a echipei de campanie a lui Joe Biden în 2020. Potrivit documentelor, atacatorii ar fi urmărit conturi de e-mail și ar fi colectat informații privind înregistrarea alegătorilor din mai multe state. Totuși, rapoartele nu conțin dovezi privind fraude electorale majore, modificarea voturilor sau accesarea sistemelor de numărare a voturilor. Relațiile dintre Washington și Beijing rămân o prioritate Declarațiile lui Trump vin într-un moment în care administrația americană încearcă să stabilizeze relațiile cu Beijingul după un an marcat de tensiuni comerciale. Cei doi lideri intenționează să se întâlnească la Washington la sfârșitul lunii septembrie, iar Trump a sugerat că ar putea efectua o nouă vizită în China în noiembrie, cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Peste 14 ani și jumătate după gratii pentru un traficant de droguri! Marcelone Bălan are o listă lungă de infracțiuni comise
Traficantul Marcelone Bălan a fost condamnat și va sta după gratii 14 ani și 8 luni pentru trafic de droguri. Atât inculpatul, cât și reprezentantul Ministerului Public au formulat apel cu privire la hotărârea Tribunalului Iași. La data de 16 iulie 2026 a avut loc al doilea termen de judecată pe rolul Curții de Apel Iași. Ani grei în pușcărie pentru un traficant de droguri din Iași. Curtea de Apel Iași a dispus a doua amânare în această fază procesuală. Peste 14 ani și jumătate după gratii pentru un traficant! Marcelone Bălan, condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 14 ani și 8 luni de închisoare pentru infracțiuni cu droguri, își așteaptă în continuare verdictul definitiv. Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Iași, unde atât inculpatul, cât și reprezentantul Ministerului Public au declarat apel împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Iași. La termenul din 16 iulie 2026, judecătorii Curții de Apel Iași au decis să amâne pentru a doua oară judecata în această fază procesuală, urmând ca dosarul să fie analizat în continuare înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive. În primă instanță, în luna aprilie 2026, magistrații Tribunalului Iași au aplicat o pedeapsă severă în acest dosar, după ce l-au găsit vinovat pe Marcelone Bălan pentru trafic de droguri de mare risc și pentru efectuarea, fără autorizație, de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. „Condamnă pe inculpatul arestat preventiv în Penitenciarul Iași la pedeapsa de 12 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată (2 acte materiale). Condamnă pe inculpatul Marcelone Bălan la pedeapsa închisorii de 8 ani pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare, fără autorizație eliberată în condițiile legii, de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, în formă continuată (6 acte materiale)”, se arată în hotărârea instanței. În continuarea hotărârii, instanța a explicat modul în care a fost stabilită pedeapsa rezultantă. „Aplică inculpatului Bălan Marcelone pedeapsa cea mai grea, de 12 ani de închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 2 ani și 8 luni de închisoare, inculpatul Bălan Marcelone urmând să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 14 ani și 8 luni de închisoare”, se mai precizează în hotărâre. Procurorul a formulat apel Nemulțumiți de soluția pronunțată, atât Marcelone Bălan, cât și reprezentantul Ministerului Public au formulat apel, ceea ce a determinat trimiterea dosarului spre soluționare Curții de Apel Iași. Pe lângă dosarul privind drogurile, Marcelone Bălan mai este implicat într-un alt proces penal aflat pe rolul Tribunalului Iași, ceea ce completează un cazier judiciar încărcat. Acesta este judecat într-o cauză care are ca obiect efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. În acest dosar, ultimul termen de judecată a avut loc la data de 2 iulie 2026. Judecătorii au decis să amâne pronunțarea, urmând ca soluția să fie făcută publică în luna august. „Amână pronunțarea pentru data de 13.08.2026, prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței”, se arată în încheierea de ședință. A păgubit victima cu 7.000 de lei Dosarul privind operațiunile financiare frauduloase are la bază fapte comise în noiembrie 2024. Potrivit acuzațiilor formulate de procurori, Marcelone Bălan ar fi abordat o femeie pe stradă și i-ar fi cerut în mod insistent să schimbe o bancnotă de 10 lei în două bancnote de 5 lei. În momentul în care victima și-a scos portofelul, aceasta ar fi fost deposedată de bunuri, iar inculpatul ar fi fugit. Anchetatorii susțin că, ulterior, în aceeași zi, acesta ar fi folosit cardul bancar al victimei pentru a efectua nouă retrageri de numerar și trei plăți la comercianți, prejudiciul total fiind estimat la aproximativ 7.000 de lei. În cursul procesului, părțile s-au împăcat în ceea ce privește infracțiunea de furt, însă judecata a continuat pentru infracțiunile privind efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, pentru care legea nu permite înlăturarea răspunderii penale prin împăcare. Astfel, în timp ce își așteaptă verdictul definitiv în dosarul de trafic de droguri, Marcelone Bălan se află și în așteptarea unei soluții într-un alt proces penal, în care este acuzat că a utilizat fără drept cardul bancar al unei persoane pentru a retrage bani și a efectua plăți, după ce i-a sustras portofelul. Marcelone Bălan este traficantul care a fost condamnat și va sta după gratii 14 ani și 8 luni pentru trafic de droguri.
Senatorul Dan Cașcaval, critică Guvernul privind PNRR: Dorește cu adevărat să îndeplinim jaloanele?
Rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și senatorul Dan Cașcaval pune sub semnul întrebării modul în care Guvernul gestionează obligațiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta acuză lipsa de acțiune concretă, întârzierile legislative și apariția unor noi obstacole birocratice în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR. „Guvernul demis ne flutură de mai multă vreme, pe toate canalele de comunicare existente, cumpărate sau inventate, pericolul neîndeplinirii unor jaloane din PNRR sau pericolul neimplementării unor proiecte PNRR. Mai mult ameninţă Parlamentul (deşi relaţia ar fi cam inversă – doar „cam”, căci deşi demis de Parlament, Guvernul Bolojan încă este acolo unde nu ar trebui să mai fie…) cu o sesiune extraordinară pentru votarea unor legi esenţiale îndeplinirii obligaţiilor asumate prin PNRR. Intre sesiune şi aprobare este o oarecare (eufemism) diferenţă, relaţia dintre ele nefiind implicită. Dar, uitându-mă la ceea ce se petrece în Parlament, chiar dacă în vacanţă, la ceea ce se petrece aici, în universitate, cu proiectele PNRR pe care încercăm să le finalizăm, stau şi mă întreb dacă guvernul Bolojan chiar doreşte să le îndeplinim sau să le implementăm… Ca să citez un inimitabil creator în viaţă al dantelăriilor lexicale neintenţionate: pentru că de ce (mă întreb)? S-a pus mereu presiune pe Parlament să voteze legi care ar fi asumate de România şi care, odată aplicate, ne-ar aduce sau nu ne-ar bloca fonduri din PNRR. Da, nobilă presiune. Doar că nimeni din guvern nu a spus că uneori sumele venite din PNRR ar fi însemnat zeci de milioane de euro, iar aplicarea legii în unele situaţii ar fi costat România sute de milioane de euro. Dar, este o altă discuţie… Acum noua lege a salarizării reprezintă sperietoarea (mai ales prin grilele de salarizare…) ascunsă la vedere între obiectivele PNRR. Totuşi, proiectul de lege nu a fost depus de guvern în Parlament. Sunt membru şi al Comisiei de Muncă din Senat şi nu ştiu să existe acest proiect depus la comisie. La Comisia de Educaţie nici atât. Deci, dincolo de declaraţiile guvernanţilor, există vreun interes real din partea lor pentru analizarea acum a acestei legi în Parlament?… Suntem ameninţati continuu cu plata/returnarea cheltuielilor pentru proiectele PNRR pe educaţie – atâtea câte au mai rămas, adică vreo 30% – nefinalizate până la 31 august. Nu este deloc uşor, din motive care nu ţin deloc de beneficiar (şi nu le enumăr aici, dar le cunosc prea bine!). Insă, pe lângă dificultatea implementării eficiente a acestor proiecte, guvernul, prin funcţionarii responsabili, mai inventează obstacole. De exemplu, criterii de eligibilitate ad-hoc, care nu sunt prevăzute în ghidul aplicatului. Aşadar, noi hârtii ad-hoc, plus birocraţie ad-hoc. Cu susţinere ioc. Aşadar, cum să nu mă întreb dacă guvernul doreşte cu adevărat să îndeplinim jaloanele din PNRR sau să implementăm la termen proiectele PNRR?… Cum să nu mă întreb dacă, dincolo de declaraţiile declamate şi pulverizate pe toate canalele de comunicare existente, cumpărate sau inventate, totul nu este decât o tergiversare a unui guvern demis, care doar simulează interesul pentru a oferi „şansa” unui viitor guvern legitim de a începe cu nereuşite? Probabil cea mai inspirată definiţie a acestei situaţii duplicitare a dat-o Jean Baudrillard. Parafrazându-l, concluzia este că pentru unii politica a devenit un teatru în care guvernul simulează acţiunea, simulează că guvernează, iar unii cetățeni, mai ales virtuali, simulează că sunt convinşi de acest lucru”, a transmi prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector TUIASI și senator.
Fake news: oamenii ar fi taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din fântânile lor. Reacția oficială a Apelor Române
Un fake news a circulat pe rețelele sociale, potrivit căruia oamenii ar urma să fie taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din propriile fântâni. În acest context, Administrația Națională Apele Române vine cu precizări oficiale. „Administraţia Naţională „Apele Române” respinge categoric informaţiile false vehiculate în spaţiul public potrivit cărora cetăţenii ar urma să fie taxaţi sau pedepsiţi penal pentru că folosesc apa din fântânile aflate în propriile gospodării. Pornind de la proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor privind transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, în ultimele zile au fost distribuite în spaţiul social-media informaţii false şi mesaje de tip fake news care induc în eroare opinia publică în legătură cu o posibilă taxare a oamenilor care îşi construiesc fântâni în curtea proprie, iar această activitate ar putea fi o infracţiune. Asigurăm publicul că aceste informaţii sunt complet eronate”, susţine sursa citată, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Așadar, oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile propriei gospodării. Apa, gratuită până la un debit de peste 17 metri cubi pe zi Conform ANAR, actualul proiect de lege nu introduce nicio taxă pentru apa utilizată în gospodăriile populaţiei şi nu modifică drepturile cetăţenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996. „Prin urmare, oamenii pot construi fântâni şi pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracţiune”, precizează Apele Române. Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea apelor, apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, pentru satisfacerea necesităţilor gospodăriei proprii, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 0,2 litri pe secundă. Acest debit reprezintă circa 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în ipoteza unei funcţionări continue, un nivel considerabil peste consumul obişnuit al unei gospodării, au mai spus reprezentanţii instituţiei. În același timp, potrivit art. 81 alin. (2) din Legea apelor, persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiţii nu li se aplică sistemul de contribuţii, plăţi, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor. Proiectul care a fost publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vizează faptele grave împotriva mediului, ca poluarea severă, distrugerea ecosistemelor sau exploatarea ilegală a resurselor naturale care produce ori este susceptibilă să producă daune semnificative asupra apei, solului, aerului, ecosistemelor sau sănătăţii oamenilor. În plus, sunt vizate captările ilegale de ape, ceea ce nu e cazul fântânilor care sunt prevăzute expres în legea apelor ca fiind captare legală. „Aşadar, nu poate fi pus semnul egal între folosirea apei dintr-o fântână pentru băut, udatul grădinii sau adăpatul animalelor şi captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu încălcarea legii şi cu efecte semnificative asupra resurselor de apă ori asupra celorlalţi utilizatori. Apa este o resursă naturală limitată şi un bun de interes public. România se confruntă tot mai frecvent cu perioade de secetă hidrologică, iar efectele schimbărilor climatice sunt resimţite inclusiv prin reducerea disponibilităţii resurselor de apă în numeroase bazine hidrografice. Din acest motiv, administrarea responsabilă a resurselor de apă şi combaterea exploatărilor ilegale reprezintă obligaţii esenţiale ale autorităţilor statului pentru protejarea interesului public şi a drepturilor cetăţenilor”, mai subliniază ANAR.
Ambasadorul SUA în Italia, întâmpinat cu proteste la Veneția în timpul unui turneu diplomatic
Sute de protestatari s-au adunat vineri în apropierea Bazinului San Marco din Veneția pentru a manifesta împotriva vizitei ambasadorului american în Italia, Tilman Fertitta, care a sosit în oraș la bordul superiahtului său de 117 metri, informează Associated Press. Manifestanții au afișat mesaje precum „Faceți America să citească din nou” sau „Veneția nu este de vânzare”. În zonă au fost mobilizate importante efective de poliție, inclusiv echipaje în ținută antirevoltă și ambarcațiuni care au patrulat în jurul iahtului. Vizita face parte din turneul „Diplomația de Coastă 250, prin care Fertitta intenționează să viziteze 13 regiuni de coastă ale Italiei pentru a celebra aniversarea a 250 de ani de la independența Statelor Unite și pentru a evidenția relațiile istorice, economice și culturale dintre cele două țări. „Este o dovadă de aroganță să crezi că poți face ce vrei într-un oraș tot mai acaparat de cultura turismului. Este încă o palmă dată orașului și tuturor venețienilor care se luptă să ajungă la sfârșitul lunii din cauza creșterii prețurilor provocate de războiul lui Trump”, a transmis Stella Morion, una dintre organizatoarele protestului. Vizita are loc într-un context în care relațiile dintre premierul italian Giorgia Meloni și președintele american Donald Trump s-au răcit după ce liderul de la Casa Albă a spus că Meloni l-ar fi implorat să facă o poză cu ea.
Imagini copleșitoare. Antonia, doctorița moartă după tragedia din Bucegi, a fost înmormântată la Iași. Sute de flori albe, pe mormânt
Durere fără margini la Iași, unde familia, prietenii, colegii și apropiații și-au luat rămas-bun de la Antonia Mihăilescu, medicul stomatolog care și-a pierdut viața în tragicul accident montan din Masivul Bucegi. Sicriul tinerei a fost condus pe ultimul drum joi, 16 iulie, la Biserica și Cimitirul „Sfânta Treime”, într-o atmosferă apăsătoare, marcată de lacrimi și flori albe. Plânsete și flori albe la mormântul Antoniei Slujba de înmormântare a început la ora 10:00, la Biserica „Sfânta Treime”, iar, o oră și jumătate mai târziu, Antonia a fost înmormântată în Cimitirul „Sfânta Treime” din Iași. Pe mormântul tinerei au fost depuse sute de flori albe, simbol al purității, iar mesajele de adio au impresionat pe toți cei prezenți. „Antonia, nu te vom uita niciodată! Drum lin spre lumină, copilul nostru drag și bun!”, au transmis apropiații. Doctorița care a murit în tragedia din Bucegi a fost condusă pe ultimul drum la Iași Moartea Antoniei Mihăilescu a îndurerat atât comunitatea medicală, cât și pe cea a alpiniștilor. La doar 36 de ani, ieșeanca își construise o carieră de succes ca medic stomatolog în București, după ce absolvise, în 2014, Facultatea de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Dincolo de profesie, muntele era marea ei pasiune. Participase la numeroase expediții și trasee tehnice, atât în România, cât și peste hotare. În 2023 cucerise vârful Uhuru, cel mai înalt punct al masivului Kilimanjaro, iar în primăvara anului 2024 ajunsese până la Everest Base Camp, experiență pe care o descria cu entuziasm pe rețelele de socializare. Tragedia s-a produs pe 11 iulie, în Masivul Bucegi, pe traseul Brâna Albișoarei. Antonia făcea parte dintr-un grup de patru alpiniști care coborau în rapel, când unul dintre punctele de ancorare ar fi cedat. Toți patru s-au prăbușit aproximativ 10-15 metri pe stânci. La fața locului a fost mobilizată o amplă intervenție, cu echipe Salvamont, medici și patru elicoptere. În ciuda eforturilor depuse, viața Antoniei nu a mai putut fi salvată. Ceilalți trei alpiniști au fost transportați la spitale din București și Brașov. Anchetatorii încearcă în continuare să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul, fiind analizate mai multe ipoteze, inclusiv cedarea sistemului de asigurare folosit în timpul coborârii. Mama Antoniei vorbea, cu doar câteva zile înainte de înmormântare, despre pasiunea fiicei sale pentru munte, care i-a adus cele mai frumoase amintiri, dar și un sfârșit tragic. „Era pasionată, era bucuria vieții ei, să urce, să coboare. A fost pe Kilimanjaro, a fost pe Munții Curcubeului din Peru și nu a avut niciodată… și uite aici, la noi, s-a întâmplat”, a spus femeia, copleșită de durere.
Gândul a luat urma hackerului care a îngenuncheat tot sistemul de cadastru din România. În acest moment nu se poate vinde niciun imobil în toată țara. Ce spun specialiștii
Cel mai mare atac cibernetic din istoria Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate (ANCPI), în urma căruia datele cetățenilor au fost scoase la vânzare, este opera unui hacker notoriu, specializat în comercializarea datelor la nivel mondial, potrivit documentării făcute de Gândul. În mod suprinzător, hackerul a transmis și un mesaj odată cu publicarea informațiilor furate. Amintim că Gândul a precizat că datele ANCPI au fost scoase la vânzare, deși instituția a negat acest aspect. Potrivit surselor Gândul, în urma incidentului, de la 13 iulie, românii nu mai pot scoate extrase de carte funciară, ceea ce-i impiedică să mai vândă proprietăți sau imobile. De marți, piața imobiliarelor este blocată. Românii care vor să vândă proprietăți nu mai pot finaliza tranzacțiile, întrucât nu se mai pot elibera extrase de carte funciară, afirmă surse Gândul. Pot fi vândute, însă, imobile care au avut anteriior atacului extrasul de carte funciară scos. Vinovat de acest incident major este un celebru hacker, care activează sub pseudonimul „Bytetobreach„. Bytetobreach este un adevărat expert tehnic, specializat în comercializarea datelor la nivel mondial, și ar fi atacat cibernetic instituții publice din mai multe țări. Profilul acestuia figurează pe platforma Spear.cx, specializată în vânzarea de informații financiare ale instituțiilor din mai multe state. Mesajul hackerului pentru România, după ce a scos la vânzare datele ANCPI La data de 15 iulie, hackerul a reușit să spargă sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate, în cel mai mare atac cibernetic din istoria agenției. „România o să-ți iei bătaie la f***d” este mesajul transmis de hackerul Bytetobreach, direct de pe platforma unde a scos la vânzare datele românilor. Acesta a publicat mai multe imagini în care arată că a început să șteargă șteargă backup-urile disponibile. Fișierele de tip „back-up” sunt importante întrucât reprezintă copii de rezervă, ce ar permite restaurarea datelor. „Deja am început să șterg fișierele back-up”, scrie hackerul pe o imagine în care arată că s-a infiltrat în sistemul ANCPI. Hackerul care s-a infiltrat în sistemul Agenției Naționale de Cadastru, autorul unui atac cibernetic care a afectat mai multe țări Până la jumătatea anului 2025, hackerul activa deja ca vânzător pe un forum celebru de criminalitate informatică și oferea acces la baze de date provenite de la bănci, companii de telecomunicații, linii aeriene și alte mari întreprinderi din lumea întreagă, arată un raport al platftormei specializate în securitate cibernetică Soc Radar. La 14 noiembrie 2025, Bytetoreach a revendicat atacul asupra sistemelor companiei digitale Eurofiber, care a expus unor riscuri de securitate majore organizații europene dependente de serviciile Eurofiber. Ce se știe despre hackerul din spatele infracțiunilor cibernetice În ceea ce privește identitatea hackerului, se observă, utilizarea frecventă a caracterelor specifice limbii grecești. Potrivit experților din domeniu, activitatea sa din mediul digital indică un mod de operare atribuit unui singur individ sau unei grupări foarte restrânse. Hackerul își gestionează operațiunile, fără a apela la o echipă numeroasă, deși se presupuen că externalizează anumite sarcini specifice, atunci când este necesar. Sectorul cel mai vizat este cel al serviciilor financiare. Dintre cele 35 de ținte vizate, 13 activează în domeniul bancar, al asigurărilor, al gestionării activelor sau în sectorul fintech. Printre victimele vizate se numără PKO Bank Polski, Seychelles Commercial Bank, Mediocredito Centrale, ICICI Prudential Asset Management și Clearwater Analytics. Aceste instituții dețin profiluri detaliate ale clienților, evidențe ale plăților, portofolii și date interne privind riscurile, informații care pot fi reutilizate pentru detectarea fraudelor sau vândute. ANCPI a evitat să recunoască că a fost ținta unui atac cibernetic Toate sistemele informatice ale ANCPI au devenit indisponibile marți, 14 iulie, inclusiv adresele de e-mail și aplicația e-Terra, folosită de cetățeni, notari, avocați, cadastrişti, bănci și autorități pentru operațiuni legate de proprietăți. Inițial, agenția a prezentat situația drept un „incident tehnic major”. Ulterior, ANCPI a recunoscut că a fost ținta unui atac cibernetic care a produs cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției. Agenția a asigurat însă că datele administrate sunt în siguranță și că nu au fost compromise și a anunțat că instituțiile competente investighează cazul. ANCPI estima că e-Terra va rămâne indisponibilă cel puțin până la sfârșitul săptămânii. Instituția a transmis că echipele tehnice lucrează pentru restabilirea sistemelor „în condiții de siguranță”, fără să comunice până acum un termen exact pentru reluarea completă a serviciilor. 2,5 milioane de lei a cheltuit Agenția ca să-și securizeze informațiile Potrivit unei investigații Public Record, ANCPI a încheiat, în 2019 și 2023, două acorduri-cadru pentru servicii și soluții de securitate informatică, ambele cu firma IT About IT SRL. Primul contract avea o valoare de aproape 950.000 de lei, iar cel mai recent se ridica la aproximativ 1,5 milioane de lei. FOTO: envato
Imagini! Au trecut 5 luni de la tragedia în care Sorin Iacob s-a stins în cumplitul accident rutier de la Iași, alături de soția lui însărcinată: Inima mea s-a făcut scrum
Au trecut cinci luni de la una dintre cele mai dramatice tragedii rutiere petrecute în județul Iași, accidentul de la Ciortești în care și-au pierdut viața omul de afaceri Sorin Ciprian Iacob, soția sa însărcinată, Diana Iacob, și copilul pe care cei doi îl așteptau cu nerăbdare. Durerea familiei este la fel de puternică, iar sora afaceristului a publicat un mesaj sfâșietor în memoria celor dragi. Pe rețelele de socializare, Andreea Iacob a scris câteva rânduri care au emoționat sute de oameni. „Astăzi, acum la ora 9.30, sunt cinci luni de când ați plecat și inima mea s-a făcut scrum! Dacă există viață după moarte, aș vrea să fiți purtați pe aripi de îngeri, la fel cum a fost inima voastră aici pe pământ. Lipsa familiei se simte ca o presiune pe suflet ce îți taie respirația și doare cât toate durerile din lume la un loc. Mi-e atât de dor de voi încât nici toate cuvintele din toate galaxiile nu pot exprima ce simt eu. Copiii mei frumoși și cuminți, ce destin crunt pentru voi și pentru mine… ce suferință, ce traumă, ce chin!”, a transmis aceasta. O tragedie care a îndoliat o familie Accidentul s-a produs pe 10 februarie 2026, pe DN 24, în comuna Ciortești, județul Iași. Sorin Ciprian Iacob, în vârstă de 45 de ani, conducea un Audi A8 care a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune frontală cu un Mercedes S-Class condus de omul de afaceri Vlad Ciuburciu, patronul companiei Vascar Vaslui. Impactul a fost devastator. Sorin Iacob a murit pe loc, iar soția sa, Diana, însărcinată în luna a șaptea, a fost scoasă dintre fiare în stop cardio-respirator. Medicii au reușit să o resusciteze și au transportat-o cu elicopterul SMURD la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași. Acolo, echipa medicală a efectuat o operație de cezariană de urgență, în speranța că va putea salva copilul. Din păcate, bebelușul nu a supraviețuit, iar câteva ore mai târziu și Diana Iacob a pierdut lupta pentru viață. „Mi-e atât de dor de voi…” La cinci luni de la accident, familia încearcă încă să facă față pierderii. Mesajul Andreei Iacob, însoțit de fotografii cu cei dragi, a stârnit un val de reacții din partea celor care i-au cunoscut sau au fost impresionați de drama familiei. Zeci de persoane au transmis mesaje de condoleanțe și de încurajare, mărturisind că tragedia de la Ciortești rămâne una dintre cele mai dureroase amintiri ale acestui an. Accidentul în care și-au pierdut viața Sorin Iacob, soția sa și copilul lor nenăscut continuă să emoționeze și astăzi, la cinci luni de la momentul care a schimbat pentru totdeauna destinul unei familii.
Nutriționiștii susțin: Bărbații ar trebui să mănânce la 4 ore, de 4 ori pe zi: 30 gr proteine, 50-100 gr carbohidrați, 10 gr grăsimi și 5-10 gr fibre
Sportivii care practică antrenamente de mare intensitate constituie o excepție: ei trebuie să-și refacă rezervele de glicogen cu ajutorul carbohidraților după antrenament, scrie El Economista. O alimentație sănătoasă și echilibrată este esențială pentru o stare bună de sănătate. În mod ideal, acest lucru presupune să acordăm prioritate alimentelor precum fructele și legumele, cerealele integrale și proteinele slabe. De asemenea, este recomandat să evităm alimentele ultra-procesate și pe cele cu un conținut ridicat de zahăr. Sfaturile nu înlocuiesc însă un consult de specialitate. Deși majoritatea oamenilor înțeleg aceste principii de bază, întrebările legate de dimensiunea porțiilor – și de greșelile asociate acestora – sunt foarte frecvente. Renumitul nutriționist Francis Holway (@francisholway) abordează acest subiect în cadrul unei sesiuni alături de antrenorul personal spaniel, Julián Zaletti (@julianzalettifit). O concepție greșită frecventă este aceea că persoanele care se antrenează des trebuie să își crească aportul alimentar. „Pentru majoritatea oamenilor, rutina presupune patru mese pe zi, la intervale de patru ore. Dacă mergi la sală din plăcere, la fel ca noi, ajustează-ți aportul în consecință: pentru un bărbat de 80 de kilograme, țintește spre 30 de grame de proteine, 50–100 de grame de carbohidrați, 10 grame de grăsimi și – dacă este posibil – 5–10 grame de fibre.” Excepția Prin urmare, dacă pornim de la această frecvență recomandată – „sesiuni de antrenament repartizate în intervale de câte 4 ore” – vei dispune de suficienți nutrienți, atât înainte, cât și după efort, pentru a susține refacerea. Creșterea aportului caloric este recomandată doar sportivilor care practică discipline de mare intensitate. „Dacă ești triatlet și efectuezi trei antrenamente pe zi, consumând 5.000 de calorii zilnic, atunci da: imediat după antrenament ar trebui să consumi 1,5 grame de carbohidrați per kilogram-corp, pentru a reface rezervele de glicogen în vederea următoarei sesiuni, programată în intervalul de șase ore care urmează”, concluzionează Holway, potrivit sursei citate. Evident, fiecare organism este unul aparte, iar un meniu personalizat se poate face doar cu ajutor specializat. Personalizarea planului alimentar în funcție de metabolismul fiecărei persoane evită efectul de yo-yo și deficitele nutriționale, adaptând macronutrienții la capacitatea corpului de a arde calorii. Aceasta aduce o reglare mai bună a insulinei, stabilizarea energiei și rezultate superioare dietelor standard.
Elicopterul SMURD a adus la Sfântul Spiridon un bărbat din Suceava cu o amputație parțială. Medicii se luptă să-i salveze brațul
Un bărbat în vârstă de 64 de ani din județul Suceava a fost transportat de urgență cu elicopterul SMURD la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași, după ce a suferit o amputație parțială și a intrat în șoc hemoragic. „Intervenție ESA Iași în localitatea Dornești, județul Suceava. Pacient în vârstă de 64 de ani, cu amputație parțială și șoc hemoragic. A fost oprită hemoragia, s-a imobilizat fractura deschisă de humerus, iar echipa medicală a decis inducerea anesteziei generale și protezarea căii aeriene. Pacientul se află în UPU, unde este evaluat de medicii de urgență, chirurgie plastică, chirurgie vasculară și ortopedie. Va fi operat. Prognosticul funcțional este rezervat, iar prognosticul vital sperăm să fie unul bun”, a transmis prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU-SMURD Iași. Potrivit informațiilor furnizate, bărbatul a suferit leziuni extrem de grave, în urma cărora a pierdut o cantitate importantă de sânge, fiind necesară intervenția rapidă a elicopterului SMURD. Ajuns la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, pacientul a fost preluat imediat de o echipă multidisciplinară formată din medici de urgență, chirurgi plasticieni, chirurgi vasculari și ortopezi, care încearcă să îi salveze membrul afectat. În prezent, acesta este pregătit pentru intervenția chirurgicală. Medicii sunt rezervați în ceea ce privește recuperarea funcțională a brațului, însă apreciază că șansele de supraviețuire sunt favorabile. Deocamdată, autoritățile nu au făcut publice împrejurările în care s-a produs accidentul.