Ursula von der Leyen: Europa trebuie să răspundă la războiul hibrid al Rusiei
Într-un discurs rostit miercuri în fața Parlamentului European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa se confruntă cu o „nouă formă de război hibrid” purtat de Rusia, potrivit Le Figaro. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci să descurajăm. Dacă ezităm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a spus Von der Leyen. Ea a făcut referire la zborurile de drone neidentificate deasupra unor locuri strategice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania, la sabotaje asupra cablurilor submarine și la campanii de dezinformare în timpul alegerilor, afirmând că acestea „nu mai pot fi tratate ca incidente izolate”. „Două incidente pot fi o coincidență. Dar trei, cinci, zece? Acestea sunt campanii de zonă gri împotriva Europei”, a subliniat șefa Comisiei. Von der Leyen a reluat ideea construirii unui „zid anti-drone” european, cu un sistem integrat de detectare, interceptare și neutralizare rapidă, inspirat din experiența Ucrainei.
Ilie Bolojan mai bifează o finanțare europeană. O primă tranșă de 500 de milioane de euro de la BEI pentru autostrada SibiuPitești
Premierul Ilie Bolojan a primit, la Palatul Victoria, o delegație a Băncii Europene de Investiții (BEI), aflată la București pentru semnarea unui contract de finanțare în valoare de 500 de milioane de euro – prima tranșă dintr-un pachet total de un miliard de euro destinat construcției autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, anunță biroul de presă al Guvernului, într-un comunicat public. „În cadrul discuțiilor, șeful Guvernului a subliniat importanța consolidării cooperării cu BEI și cu alte instituții financiare europene, în strâns parteneriat cu Comisia Europeană. BEI s-a dovedit, de-a lungul timpului, un partener strategic important, contribuind la dezvoltarea României prin finanțări și asistență tehnică acordate unor proiecte cu impact asupra economiei. Premierul a evidențiat faptul că, în contextul angajamentelor asumate privind traiectoria fiscal-bugetară, sprijinul BEI este important pentru cofinanțarea proiectelor deja incluse în planificarea bugetară națională, asigurând astfel continuarea și finalizarea investițiilor”, arată sursa citată. Discuțiile de miercuri au vizat și domeniul energiei, unde România își propune să devină un hub regional. „Sunt necesare investiții în rețele inteligente, tehnologii de stocare și modernizarea infrastructurii de transport și distribuție. Consolidarea securității energetice și integrarea în rețelele europene presupun interconectări eficiente, proiecte transfrontaliere și alinierea la standarde comune”. Ilie Bolojan a cerut și extinderea colaborării cu BEI pentru sprijinirea proiectelor autorităților locale, care au nevoie de cofinanțare pentru finalizarea investițiilor aflate în implementare. „Reprezentanții BEI și-au exprimat disponibilitatea de a identifica instrumente suplimentare de sprijin, inclusiv pentru industria de apărare, și de a continua acordarea de asistență tehnică instituțiilor publice, mediului de afaceri și universităților”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
CCR a amânat pentru a doua oară decizia privind pensiile magistraţilor. Când este așteptată o decizie
Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege. De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecțiile de neconstituționalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme. Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum și cea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri s-a află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Accident grav la Valea Lupului! O femeie a fost spulberată pe trecerea de pietoni de un șofer neatent
Un accident rutier grav a avut loc marți dimineață, 8 octombrie, în localitatea Valea Lupului, la intrarea în municipiul Iași. O femeie de 57 de ani a fost lovită de o mașină chiar pe trecerea de pietoni, în timp ce traversa regulamentar. Martorii au relatat că femeia traversa strada pe trecerea de pietoni de pe DN28, în apropierea magazinului Metro, când a fost acroșată de un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 55 de ani. Impactul a fost puternic, victima fiind proiectată câțiva metri mai în față. În scurt timp, la locul accidentului au ajuns echipaje SMURD, Poliția Rutieră și un echipaj de Ambulanță SAJ Iași. Medicii i-au acordat primele îngrijiri la fața locului, iar apoi femeia a fost transportată la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași pentru investigații suplimentare. Din primele informații, aceasta este conștientă, însă a suferit mai multe contuzii la nivelul membrelor și al toracelui. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind zero. De asemenea, și victima a fost verificată, stabilindu-se că nici aceasta nu se afla sub influența băuturilor alcoolice. Please follow and like us:
Ce categorii de angajați primesc tichete de masă în România. Cine stabilește acest beneficiu extrasalarial
Deși tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai des întâlnite beneficii extrasalariale din România, reprezintă și unul dintre cele mai prost înțelese componente ale veniturilor angajaților. În multe companii, tichetele de masă sunt trecute doar în Regulamentul Intern sau în Contractul Colectiv de Muncă, fără a fi menționate în contractele individuale de muncă. Potrivit legislației actualizate, practica aceasta este una incorectă și poate să ducă la pierderea garanției juridice a dreptului salariatului la acest beneficiu. Categoriile de angajați care primesc tichete de masă Potrivit Codului Muncii, toate elementele care au caracter de regularitate trebuie introduse în contractul individual de muncă (CIM), nu doar menționate într-un regulament intern. Potrivit articolului 17 din Codul muncii este stabilită obligația angajatorului de a informa candidatul înainte de a semna contractul, despre toate componentele veniturilor salariale: salariul de bază, bonusurile, adaosurile, tichetele de valoare, contribuțiile suportate de angajator și alte beneficii acordate în bani sau natură. Legea nu impune dreptul la tichete de masă pentru toți angajatorii, ci doar o opțiune pe care ei o pot introduce prin contracte sau politici interne. Mai exact, decizia de acordare a tichetelor de masă este stabilită la nivelul fiecărei organizații, prin: Contractul colectiv de muncă (CCM) , negociat între angajator și reprezentanții salariaților; Regulamentul intern , care descrie regulile generale privind categoriile de angajați eligibili, condițiile de acordare și situațiile în care tichetele nu se plătesc (de exemplu, concedii fără plată sau absențe nemotivate); Contractul individual de muncă (CIM) , care transformă beneficiul într-un drept garantat pentru fiecare angajat. Ce valoare are un tichet și cine poate primi Valoarea maximă a unui tichet de masă este periodic actualizată printr-un ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerul Finanțelor, potrivit Legii nr. 165/2018. În 2025, valoarea unui tichet de masă este de 40 de lei pe zi lucrătoare, iar plafonul se indexează semestrial în funcție de inflație. Toți angajații cu contract individual de muncă pot beneficia de tichete, indiferent dacă lucrează cu normă întreagă sau parțială, cu condiția ca angajatorul să fi stabilit acordarea acestora printr-un act oficial. Recomandările autorului:
Marea Britanie pregătește o creștere a cheltuielilor pentru medicamente în cadrul Serviciului de Sănătate pentru a evita tarifele impuse de Trump
Oficialii au informat administrația Trump cu privire la noile propuneri de ajustare a prețurilor medicamentelor practicate de NHS la începutul acestei săptămâni, au declarat două personalități din industrie pentru POLITICO. Elementul central al planului include creșterea pragului stabilit de Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (NICE) cu 25%. Pragul NICE măsoară dacă un tratament oferă un raport bun calitate-preț. Conform normelor actuale, dacă un medicament costă NHS între 20.000 și 30.000 de lire sterline pentru fiecare an suplimentar de viață de bună calitate pe care îl oferă unui pacient, acesta este considerat a avea un raport bun calitate-preț. Creșterea pragului ar facilita accesul pacienților la medicamente mai scumpe, dar ar însemna că NHS va plăti mai mult în total pentru medicamente. Guvernul urmează să informeze companiile farmaceutice din Marea Britanie cu privire la detalii în cursul acestei săptămâni, au declarat cele două persoane menționate mai sus. Una dintre surse a declarat că guvernul s-a opus mult timp modificării pragului NICE din cauza costurilor pentru Trezorerie, fără beneficii suplimentare directe, dar „am făcut suficientă vâlvă și au cedat. Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătești după Trump pentru ca industria farmaceutică globală să continue să activeze în Marea Britanie”. Creșterea tarifelor impuse de Trump Trump a amenințat că va impune tarife de până la 100% asupra importurilor de produse farmaceutice. Acordul comercial semnat în mai de Marea Britanie și SUA a lăsat deschisă posibilitatea unui „tratament preferențial” în ceea ce privește tarifele, dar numai dacă Marea Britanie va îmbunătăți condițiile pentru companiile farmaceutice americane care operează în Marea Britanie. Giganții farmaceutici britanici AstraZeneca și GSK speră să încheie acorduri cu administrația Trump pentru a evita tarifele vamale la exporturile lor către Statele Unite. Însă firmele sunt sub presiune să-și uniformizeze prețurile la nivel internațional, astfel încât cumpărătorii americani să poată plăti prețuri mai apropiate de cele practicate în țări precum Marea Britanie, unde prețurile sunt mai mici. Reformarea pragurilor NICE ar putea facilita acest lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat: „Sectorul farmaceutic și medicamentele inovatoare pe care le produce sunt esențiale pentru NHS, economia noastră și Planul de schimbare. Prin Planul nostru pentru sectorul științelor vieții, ne-am angajat să colaborăm cu industria pentru a accelera creșterea cheltuielilor pentru medicamente inovatoare în comparație cu deceniul anterior”. Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Am încheiat un parteneriat economic istoric cu SUA, care include colaborarea în domeniul exporturilor farmaceutice din Marea Britanie, îmbunătățind în același timp condițiile pentru companiile farmaceutice de aici. În prezent, suntem în discuții avansate cu administrația SUA pentru a asigura cel mai bun rezultat pentru Marea Britanie, reflectând relația noastră puternică și oportunitățile oferite de parteneriatul strâns cu industria noastră farmaceutică”. „Negociatori duri” NICE, un organism de reglementare din cadrul NHS, măsoară rentabilitatea noilor medicamente, comparând impactul acestora asupra vieții pacienților cu prețul lor. Dacă beneficiile unui medicament nu justifică costul acestuia, NHS nu recomandă utilizarea lui, obligând companiile farmaceutice să negocieze reduceri de preț până când medicamentul este considerat rentabil. Deși Londra și-a prezentat propunerea la Washington, rămâne neclar cum a fost primită aceasta peste Atlantic. Companiile farmaceutice sunt de mult timp angajate în discuții cu guvernul privind cheltuielile NHS pentru medicamente, în contextul temerilor că investițiile ar putea părăsi Marea Britanie. Ministrul științei, Vallance, a sugerat anterior că NHS ar trebui să plătească mai mult dacă Marea Britanie dorește să rămână atractivă pentru investiții, avertizând că tarifele impuse de Trump ar agrava situația dacă Londra nu face „oferte în această direcție”. Însă diviziunile persistă în cadrul guvernului. Secretarul pentru afaceri și comerț, Peter Kyle, a indicat că companiile farmaceutice se dovedesc a fi „negociatori duri” în cadrul discuțiilor cruciale legate de termenul limită impus de Trump, afirmând că „știu cum să folosească mass-media și presa”. Consilierul principal pentru afaceri al lui Starmer, Varun Chandra, a zburat la Washington la începutul acestei luni pentru a încerca să prevină tarifele amenințate de Trump, care au fost suspendate până când administrația va negocia acorduri cu giganții farmaceutici.
Haosul comercial instaurat pe plan mondial de Trump creează noi OPORTUNITĂȚI pentru fermierii africani
Continentul african se poziționează ca un jucător esențial în viitorul agriculturii globale, iar investitorii au observat o schimbare de paradigmă odată cu introducerea tarifelor vamale suplimentare de către Administrația președintelui american, Donald Trump. Primul semnal a fost dat în iubie, atunci când China, cea mai mare piață de desfacere din lume, a importat arahide și caju din Gambia. Apoi în septembrie au cumpărat premieră afine din Zimbabwe. Acum, făina de soia etiopiană, un produs secundar bogat în proteine din boabele zdrobite, utilizată în principal pentru hrănirea păsărilor de curte și a porcilor, își va face intrarea în piața chineză. În mod paradoxal războiul comercial inițiat de președintele american Donald Trump creează oportunități pentru economiile africane, în special când vine vorba de alimente. Privită mult timp prin prisma aspectului de subzistență și a drepturilor funciare postcoloniale, agricultura africană devine rapid un teren de testare pentru investițiile globale. Qatar, Emiratele Arabe Unite și alte state din Golful Persic au investit masiv în agricultură și infrastructura conexă de pe continentul african cu scopul de a contracara deficitul de resurse care amenință producția alimentară din Orientul Mijlociu. Agricultura africană își trăiește momentul de glorie Pentru China și alte națiuni al căror comerț cu SUA a fost perturbat, Africa oferă o șansă de a se diversifica, îndepărtându-se de importurile agricole riscante din punct de vedere politic, notează Bloomberg. Președintele chinez Xi Jinping a anunțat recent că țara sa va elimina tarifele la importurile din toate țările africane cu care are legături diplomatice. Mișcarea consolidează accesul Chinei la piețele africane și implicit, la surse ieftine de hrană. Concret, profitând de oportunitatea creată parțial de impasul comercial dintre China și SUA, Angola se așteaptă să își poată diversifica economia, îndepărtându-se de petrol, care reprezintă astăzi mai mult de jumătate din veniturile țării. Guvernul de la Luanda dorește să atragă anual până la 2 miliarde de dolari în investiții agricole pe următorii cinci ani și, în cele din urmă, să dubleze contribuția sectorului la produsul intern brut, la 23%. RECOMANDAREA AUTORULUI O femeie și-a comandat un tricou de 23 de lei de pe un site chinezesc, folosit de mulți români. Ce a primit, de fapt Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul AFRICAN: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură
Fifor, atac la măsurile de austeritate: Direcția guvernului, cu încăpățânare de kamikaze, nu este bună pentru România
Mihai Fifor a explicat pe larg motivele critice la adresa politicilor guvernamentale, subliniind că nu atacă personal premierul Ilie Bolojan, ci avertizează asupra direcției în care conduce țara: „Câtă vreme cred — și toate datele de până acum confirmă — că direcția în care duce țara, cu o încăpățânare demnă de un kamikaze, nu este cea bună, am datoria să o spun. Câtă vreme premierul, în orgoliul său nemăsurat, nu a acceptat și nu acceptă niciun amendament al PSD la niciun pachet de măsuri impus până acum; câtă vreme Parlamentul a fost pus între paranteze prin asumări succesive ale răspunderii; câtă vreme oamenii mă opresc pe stradă și mă întreabă de ce nu îi apărăm – da, voi vorbi”. Fifor susține că măsurile guvernamentale impuse fără dialog cu PSD și fără consultarea Parlamentului ignoră realitățile sociale: „Oamenii nu sunt cifre într-un tabel. Au nevoi, credite, copii de dus la școală, pensii de care depinde supraviețuirea lor. Reforma nu înseamnă doar taxe mai mari, venituri tăiate și concedieri pe bandă rulantă.” El critică efectele acestor politici: „Rezultatele se văd clar: efecte insignifiante în reducerea deficitului și efecte devastatoare în creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărare și frânarea economiei. Totul cu uriaș potențial de a genera tensiuni sociale și pierderea încrederii oamenilor în stat.” Combaterea corupției și sprijinirea mediului de afaceri Fifor subliniază că reforma trebuie să includă lupta împotriva corupției și sprijinirea mediului de afaceri: „Până când măsurile guvernamentale nu se vor îndrepta și către cei care jefuiesc bugetul sau sinecurile din companiile de stat, românii onești vor suporta povara greșelilor. Austeritatea aplicată fără corecții nu este reformă, este o lovitură asupra cetățenilor care muncesc cinstit.” Deputatul PSD încheie subliniind că va continua să-și exprime opiniile în Parlament pentru protejarea cetățenilor: „Respect coaliția și cred în soluțiile europene, dar măsurile trebuie să fie echilibrate, să protejeze oamenii cinstiți și să corecteze direcția greșită în care este condusă țara.”
Adrian Severin: Și eu am făcut rapoarte cu situația din Ucraina înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a comentat ultimele semnale din spațiul european privind conflictul din Ucraina și modul în care marile puteri își ajustează discursul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Am făcut rapoarte în legătură cu situația din Ucraina înainte de război” Fostul ministru de externe a amintit că, încă dinaintea izbucnirii războiului, existau rapoarte privind dificultățile interne ale Ucrainei. El a spus că s-au observat probleme serioase legate de corupție, coeziune socială și democrație. „Este interesant aici un detaliu din textul citit de dumneavoastră, că vechile practici subzistă și în aceste condiții de război. Că noi știam numai de practici bune, nu știam de practici rele. Este foarte adevărat însă, pentru că și eu am făcut rapoarte în legătură cu situația din Ucraina înainte de război, și alții, și toți au remarcat problemele pe care le are țara cu coeziunea internă, cu democrația, cu corupția și altele, și altele la fel.”, afirmă acesta. Europa nu mai discută despre înarmarea Ucrainei Severin a spus că, deși schimbarea este lentă, marile puteri europene încep să-și redefinească pozițiile. În opinia sa, există semnale care arată începutul unei noi etape, în care accentul se pune pe apărarea Europei, nu pe înarmarea Ucrainei. „Observăm, dacă ne uităm, că începe să se schimbe direcția vântului. Dar deja virajul a început și vedem colo și colo de pildă chiar pe domnul Mertz, primul ministru, cancelarul, primul ministru german, l-am auzit spunând: sigur, Ucraina va trebui să stabilească frontierele, dar cu grijă ca să aibă frontierele pe care le poate apăra. Cine? Ea le poate apăra! Adică de acum o să fiți, după războiul ăsta, pe picioarele voastre, pe contul vostru. Iar președintele Conferinței pentru securitate de la München, o conferință foarte interesantă și importantă, la care a vorbit și domnul Putin cu niște ani în urmă și le-a spus lucruri care s-au întâmplat după aceea, deci nu i-a mințit. Ei bine, președintele acestea spunea, la un interviu pe care eu l-am văzut: Rusia nu prezintă un risc semnificativ pentru securitatea Europei. Deci, dintr-o dată, acel demon extraordinar care ne determina să ne înarmăm și să sprijinim Ucraina, că dacă pică Ucraina ne-am dus de râpă, iată că de la acest nivel vin semne, ele sunt aici și acolo, le auzim, le vedem. Deja și la Copenhaga s-a discutat despre înarmarea membrilor NATO, despre înarmarea țărilor membre ale Uniunii Europene, despre asta s-a discutat, nu despre înarmarea Ucrainei. E o nuanță, este o nuanță foarte fină.”, afirmă invitatul.
Negocierile de pace din Egipt, ziua a treia / Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, ajung la Sharm-el-Sheik și nu pleacă până nu se ajunge la un acord
Negocierile pentru un acord de pace desfășurate de luni în Egipt ajung azi la un punct decisiv. Emisarul președintelui Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner, consilierul său pe problemele Orientului Mijlociu, au sosit miercuri dimineață la Sharm el-Sheik, în Egipt, pentru a participa la negocierile privind acordul de eliberarea a ostaticilor deținuți de Hamas de doi ani, potrivit axios. Witkoff și Kushner, arhitecții planului în 20 de puncte al lui Trump, care prevede retragerea treptată a Israelului și eliberarea tuturor ostaticilor în termen de 72 de ore de la încheierea armistițiului, este de interes pentru că prezența celor doi la negocieri presează cele două părți să ajungă la un acord. Ore decisive pentru Gaza Marți, Trump a convocat o ședință cu echipa sa de securitate națională, înainte ca Witkoff și Kushner să plece în Egipt. Tot marți, Trump s-a întâlnit cu Edan Alexander, un cetățean israeliano-american care a fost ținut ostatic de Hamas și a fost eliberat acum câteva luni, și cu familia unui cetățean israeliano-american care a fost ucis în atacul din 7 octombrie 2023, al cărui trup neînsuflețit a fost răpit și dus în Gaza. Surse care au participat la întâlnire au confirmat că Trump le-a spus celor două familii că următoarele 48 de ore de negocieri vor fi decisive. Negocieri cu miză uriașă Anterior, toți participanții la negocieri și-au exprimat un optimism prudent cu privire la șansele de încheiere a unui acord. Înalți oficiali americani au dat asigurări că emisarii lui Trump nu vor părăsi Egiptul fără un acord de eliberare a ostaticilor și de încheiere a războiului.