Frankfurter Allgemeine Zeitung: Starea deplorabilă a Franței nu se va îmbunătăți prin amânarea reformelor /Macron este în impas
Criza politică din Franța tinde să se accentueze, având cauze multiple, în special de ordin financiar, comentează publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, avertizând că președintele Emmanuel Macron este incapabil să acționeze cu determinare, din cauza problemelor instituționale. ”Mulți poartă responsabilitatea tragediei politice din Franța. În primul rând, este responsabilitatea președintelui, care nu a reușit formarea unei majorități în Adunarea Națională anul trecut. Apoi, este responsabilitatea partidelor, care refuză compromisurile. Este și vina premierilor, care nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Sebastien Lecornu, al cincilea prim-ministru din al doilea mandat al președintelui Macron, a rezistat doar câteva săptămâni, contribuind, temporar, la propriul eșec prin selectarea specialiștilor pregătiți insuficient”, notează Nikolas Busse, într-un editorial publicat în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Criza politică din Franța are cauze multiple, iar Macron este blocat ”Criza politică din Franța are multiple cauze, iar un lucru este sigur: problemele financiare ale țării vor persista. Multe voci de la Paris cred că alegerile parlamentare anticipate sunt soluția de rezolvare a problemelor. Însă acest lucru nu va face decât să amâne rezolvarea”, subliniază editorialistul. Luni, piețele financiare le-au reamintit politicienilor de problemele bugetare. Dacă a doua economie a UE și a zonei euro va fi evaluată ca fiind sub nivelul Greciei sau al Italiei, vor apărea semnale de avertisment. ”În lipsa unui buget echilibrat și al unui guvern stabil, Macron nu va realiza prea multe. Starea deplorabilă a Franței este exacerbată de sistemul celei de-a V-a Republici și de o cultură politică a confruntării, iar problemele sunt asemenea celor din alte țări ale Europei: accentuarea polarizării între forțele de stânga și cele de dreapta, forțele politice de centru care sunt slabe și un stat suprasaturat. Franța ar trebui să organizeze alegeri la termen în 2027. Este greu de imaginat că lucrurile vor putea continua la fel până atunci”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Seulul cere intervenția Beijingului în planul DENUCLEARIZĂRII Phenianului/ Xi ar putea efectua o vizită în Coreea de Sud cu ocazia summitului APEC VIDEO Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de astăzi
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Ce prevede proiectul Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Gigi Becali are o problemă că Mirel Rădoi are Rolls-Royce: N-ai voie mașină scumpă! Voi sunteți mici!
Mirel Rădoi a strâns o avere considerabilă, iar o bună parte din banii agonisiți i-a băgat în bolizii extrem de scumpi, atracția sa numărul unu. Gigi Becali, nașul său, nu este de acord cu pasiunea antrenorului de la Universitatea Craiova, și în acest context a făcut o comparație cu Elias Charalambous, tehnicianul cipriot conducând o mașină modestă. Magnatul din Pipera susține că un antrenor nu are voie să aibă mașină scumpă și să fie pus la același nivel cu el. „Sunteți mici în fața mea”, s-a limitat a spune patronul de la FCSB. Gigi Becali nu este de acord cum se afișează finul Mirel Rădoi Mirel Rădoi a strâns o avere considerabilă în cariera de jucător și mai apoi de antrenor, iar ea este cifrată la 15 milioane de euro. O bună parte din banii agonisiți i-a băgat în ceasuri scumpe și bolizi de lux, marile sale pasiuni. Gigi Becali, nașul său, nu este de acord cu „hobby-ul” antrenorului din Bănie, și a făcut o comparație cu Elias Charalambous, tehnicianul său conducând o mașină modestă modelul Kia. Latifundiarul din Pipera este de părere că un antrenor nu are voie să apară cu o astfel de limuzină scumpă și să fie pus la același nivel cu el. „Sunteți mici în fața mea”, a transmis patronul de la FCSB. „Mirel e prieten cu Rotaru. E greu să-i zici ceva unui antrenor cu Rolls Royce, mă înțelegi? Charalambous are Kia. Ești antrenor? N-ai voie mașină scumpă! Cum să aveți? Păi, vă încredeți în fața mea? Voi sunteți mici!”, a spus Gigi Becali, pentru Fanatik. Foto: Instagramciautomobile Și-a achiziționat un „OZN” în valoare de 600.000 de euro Mirel Rădoi este cunoscut ca un mare împătimit al mașinilor de lux, pe care, de-a lungul timpului, a cheltuit adevărate averi. Chiar la începutul anului, antrenorul grupării din Bănie și-a achiziționat un nou bolid de lux pentru care a scos din buzunar circa 600.000 de euro. Este vorba despre un Rolls-Royce Cullinan ultra-luxury, de culoare albă, cu 563 de cai putere sub capotă, care ajunge la viteza de 250 de km/h. Fostul selecționer mai are în garaj un Mercedes BRABUS 900 Rocket Edition, un Mercedes Benz AMG GT 63S și un Mercedes G Class 820 Keyvany , iar în timp a condus BMW X6, Aston Martin Rapide, Bentley Continental GT, Bentley Bentayga și Ferrari F12 Berlinetta.
Pasajul Basarab, rușinea Capitalei. E o ruină
Pasajul Basarab, cea mai mare și importantă lucrare de infrastructură din București, de după 1989, este în continuare lăsat de izbeliște și se degradează de la o zi la alta. Celebra structură care a costat Municipalitatea peste 250 de milioane de euro a devenit acum un simbol al neputinței administrative din București. Inaugurat acum 14 ani, cu mare fast, podul nu are încă recepția făcută. Practic, nicio instituție nu se ocupă de mentenanța acestui obiectiv, astfel că pasajul se transformă într-o ruină. Inaugurat în 2011 de primarul de atunci Sorin Oprescu, Pasajul Basarab nu are nici azi recepția făcută de către Primăria Capitalei. Asta în ciuda faptului că cea mai importantă lucrare de infrastructură din București a costat Municipalitatea peste 250 de milioane de euro. În toată această perioadă, de când a fost deschis, pasajul nu a fost deloc îngrijit, astfel că rugina a ajuns să curgă de pe el, așa cum se poate vedea din imaginile realizate de reporterii Gândul. Cel mai dezolant aspect este cel legat de elementele de tablă, care acoperă structura de bază, și care cândva erau albe, iar acum sunt pătate de rugină, fiind un adevărat pericol pentru cei care trec pe sub pod, pe artere precum Grozăvești sau Plevnei. Aceste elemente se pot desprinde oricând, ceea ce s-a și întâmplat recent, când o mașină a fost lovită de o bucată de tencuială desprinsă de pe pod. Structuri de fier de pe Pasajul Basarab se desprind cu mâna Fără îndoială, balustradele podului sunt cele mai afectate. Practic, bucăți din aceste structuri de fier se pot desprinde cu mâna, gradul lor de degradare fiind extrem de mare. Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Primăria Capitalei ar putea recepționa Pasajul Basarab tocmai la sfârșitul lui 2026 Pe lângă problemele cu recepția, Astaldi se judecă cu Primăria Capitalei și spune că a executat lucrări în plus de 111.652.227 lei. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Punerea în siguranță a pasajului presupune: refacerea betonului și a rosturilor de dilatație, înlocuirea aparatelor de reazem, asfaltarea pasajului și a rampelor, curățarea și vopsirea elementelor metalice și modernizarea sistemului de drenaj. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta. Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000, când primar era Traian Băsescu, care a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai
Ucraina va majora importurile de gaze cu 30% după noile atacuri rusești
Ucraina va majora importurile de gaze naturale cu 30%, în urma noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice, a declarat marți ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, după o întâlnire cu ambasadorii statelor G7. „Planificăm o creștere a importurilor cu aproximativ 30%, dacă vom reuși să ne extindem capacitatea de import”, a spus Hrynciuk. Ea a adăugat că prioritatea este asigurarea necesarului pentru lunile octombrie-decembrie, dar că importurile suplimentare pot continua și în restul sezonului rece. Ministrul a precizat că volumul exact de gaze importate va depinde de intensitatea atacurilor rusești, de gradul de avariere a rețelei de transport și de ritmul în care producția internă de gaze va putea fi reluată. „Cu cât vom reuși să restabilim mai rapid producția, cu atât vom avea nevoie de mai puține importuri”, a spus ea, menționând și posibilitatea de a crește achizițiile de gaze naturale lichefiate (LNG). În aceeași zi, președintele Volodimir Zelenski a anunțat alocarea a 36 de milioane de dolari pentru consolidarea rețelei energetice în regiunile de pe linia frontului. Fondurile vor fi folosite pentru protejarea instalațiilor critice și pentru crearea unui stoc de echipamente destinate refacerii rapide a alimentării cu energie în zonele afectate. Rusia a intensificat recent atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, inclusiv un bombardament de amploare pe 3 octombrie, care a vizat rafinării și depozite de gaze. În doar o zi, Moscova a lansat peste 26 de atacuri asupra obiectivelor energetice, potrivit Kyiv Independent.
Cristela Georgescu, indignată de linșajul mediatic împotriva preotului care l-a întâmpinat pe Călin Georgescu: Și-a făcut datoria
Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, a comentat la Realitatea Plus, în cadrul emisiunii „Culisele statului paralel”, incidentul de la Biserica din Buftea, unde un preot ar fi tras clopotele în momentul în care fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu, a ajuns la sediul poliției pentru semnarea controlului judiciar. „Știu că natură umană este plină de slăbiciuni și neputință. Am învățat de la sfinții părinți că orice vorba în plus este o rugăciune în gând în minus. Despre situația de astăzi doresc să spun că încă nu îl cunosc pe părintele Mihail și e supus de câteva ore unui linșaj mediatic.”, a declarat Cristela. Ea a explicat că părintele Mihail și-a îndeplinit datoria de preot la biserica Sfintei Mucenițe Varvara din Buftea, unde a primit un fiu al bisericii ortodoxe, și că acuzația legată de clopotele trase este nefondată. „Și să le spunem încă o dată tuturor, pentru ce? Pentru că astăzi, la Buftea, un loc unde Călin nu este chemat la controlul judiciar, părintele Mihail a întâmpinat un fiul al bisericii ortodoxe, la biserica Sfintei Mucenițe Varvara, și și-a făcut datoria de preot. Și care este, în fapt, acuza care îi se aduce părintelui Mihail, că s-au tras clopotele, atenție, nu se știe de către cine. Ne-am obișnuit cumva unii dintre noi să punem înainte gândul cel rău.”, a mai spus Cristela Georgescu.
S-a stabilit oficial cauza morții lui Felix Baumgartner
Felix Baumgartner, partenerul de viață al Mihaelei Rădulescu, a murit în condiții dramatice într-un accident de parapantă în Italia, pe 17 iulie 2025. La aproape trei luni de la decesul sportivului elvețian, procurorul de caz dezvăluie că tragicul incident s-a produs din cauza unei „erori umane”. Partenerul de viață al Mihaelei Rădulescu s-a stins în urma unui accident de parapantă petrecut în Italia, în stațiunea Porto Sant’Elpidio, pe 17 iulie 2025. Acum, la aproape trei luni de la decesul faimosului sportiv elvețian, procurorul de caz, Raffaele Iannella, dezvăluie, ca răspuns la o investigație a tabloidului german Bild, că tragicul incident s-a produs din cauza unei „erori umane”, și asta deoarece aparatul de zbor nu avea defecte și se afla în perfectă stare. Mai mult decât atât, s-a stabilit și că Felix Baumgartner nu a suferit un infarct în aer și nici că acesta avea alte probleme medicale. „Accidentul s-a datorat exclusiv unei erori umane. Prapanta era în stare perfectă și nu avea defecte. A existat o pierdere rapidă de altitudine în timp ce începea o coborâre în spirală, iar Baumgartner nu a putut conduce parașuta pentru a ieși din spirală”, a declarat procurorul din Fermo. Se cunoaște că parașuta de rezervă s-a declanșat din păcate cu câteva momente înainte de impactul cu solul, iar din această cauză Baumgartner și-a fracturat coloana vertebrală și a suferit și alte leziuni grave, incompatibile cu viața. Sportivul nu a reușit „să aplice tehnica corectă pentru a recâștiga controlul. Acest lucru a dus la pierderea controlului asupra aeronavei și la incapacitatea de a ieși din spirală”, a concluzionat procurorul italian. Martoră la tragedie. „Am văzut-o căzând brusc fără să poată face nimic” O femeie, martoră la tragedie, a povestit ce a văzut înainte ca Felix Baumgartner să piardă controlul parapantei și se prăbușească violent pe marginea piscinei stabilimentului și să-și piardă la scurt timp viața. „Eram pe plajă, cu fața spre camping, când am văzut această aeronavă căzând brusc. La început am fost șocată, pentru că am crezut că încerca să aterizeze, dar apoi am văzut-o căzând brusc fără să poată face nimic, ca și cum s-ar fi defectat deodată”, a spus martorul, potrivit ilrestodelcarlino.it.
Adrian Severin: Războiul tulbură afacerile. Bursele vor reacționa pozitiv când se va discuta despre pace
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a analizat schimbările geopolitice și efectele lor asupra economiei europene. Discuția a pornit de la rețelele de influență formate în ultimele două decenii și a ajuns la impactul războiului din Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Păi dacă n-a fost valid, înseamnă că n-ai niciun rezultat” Pornind de la ideea că sistemele construite în 10–20 de ani sunt greu de destructurat, Severin a spus că aceste rețele nu sunt doar recente, ci osificate în timp. El consideră că procesul a început în România încă din anii 2005–2010. S-a accentuat odată cu referendumul din 2012. „S-a osificat și asta n-a început de astăzi. Eu cred că de prin 2009, cel mai târziu 2010, chiar și 2005, dar era mai complicat, a început acest proces și el s-a accelerat de prin 2012 cu referendumul acela care a fost tot o lovitură de stat categorică de demitere a președintelui, care a fost invalidat pur și simplu, fără eventual să-l reluăm. Bun, să zicem că ăla n-a fost valid. Păi dacă n-a fost valid, înseamnă că n-ai niciun rezultat. Trebuie să-l repeți. Nu să spui că e în regulă cum a fost.”, afirmă invitatul. „Războiul tulbură afacerile” Comentând analiza privind prăbușirea lui Macron și efectele asupra piețelor, Severin a spus că nu este vorba despre căderea unui lider, Se discută despre efectele unui război prelungit. Războiul sperie investitorii, pentru că banul „fuge” de instabilitate. „Nu e deloc așa, dacă îmi dați voie. Războiul este cel care tulbură afacerile. Orice om de afaceri sau orice cetățean care cât de cât citește în domeniul ăsta sau se informează știe că războiul, revoluția, răscoala, cutremurul, pandemia, toate acestea sperie banul. Banul care este cel ce se investește pentru a realiza profit și afacerile merg. Dacă domnul Macron cade, care este identificat cu sabotarea păcii la care se poate ajunge în războiul acesta, nu ucraineano-rus, repet, euro sau la ora actuală este euro-rus, a fost euro-atlantico-rus, acum este doar euro. Americanii s-au retras și au fost de treaba, au șters-o, au întins-o.”, spune el.
Google oferă până la 30.000 de dolari pentru descoperirea erorilor în produsele sale bazate pe IA
Gigantul tehnologic Google a lansat în această săptămână un program global de recompense. Acesta are rolul de a-i premia pe cei care identifică defecte de securitate în produsele sale, inclusiv Gemini, Google Search și instrumentele Workspace. Noua inițiativă, numită „Programul de recompense pentru vulnerabilități IA”, oferă recompense financiare de până la 30.000 de dolari pentru cele mai serioase și inovatoare descoperiri. Jason Parsons și Zak Bennett, responsabili ai securității la Google, au spus că programul clarifică categoriile de probleme eligibile, separând astfel erorile legate de IA de cele tradiționale, potrivit Le Figaro. Vulnerabilitățile cele mai bine plătite includ acțiuni care pot permite modificarea datelor sau stării conturilor utilizatorilor, și scurgeri de informații sensibile, cum ar fi accesarea e-mailurilor sau controlul unor dispozitive fără consimțământ. Compensațiile variază în funcție de impact și produsul afectat, cu 20.000 de dolari pentru un serviciu emblematic și bonusuri care pot ridica suma la 30.000 de dolari. Google exclude însă problemele legate de conținutul generat de IA, precum discursul instigator la ură, susținând că acestea necesită soluții multidisciplinare și monitorizare continuă. Începând cu octombrie 2023, compania a integrat deja raportarea defectelor de IA în programul său de vânătoare de erori, recompensând cercetătorii cu peste 430.000 de dolari.
Aurul atinge un MAXIM istoric de 141 de dolari pe gram. Avertismentul celei mai mari bănci din SUA: „Trendul ascendent se epuizează”
Aurul a atins pentru prima pentru prima dată în istorie, nivelul de 4.000 de dolari pe uncie, (aproximativ 141 de dolari pe gram) în contextul slăbirii dolarului american, al tensiunilor geopolitice, dar și al incertitudinii în plan economic și al inflaţiei persistente, relatează CNBC. Contractele futures pe aur se tranzacţionau la 4.005,80 dolari uncia, aproximativ 141 de dolari pe gram, marcând o creştere de peste 50% de la începutul anului. Indicele dolarului american a scăzut cu 10%, în contextul politicilor economice imprevizibile ale administraţiei Trump şi al presiunilor exercitate asupra Rezervei Federale. Băncile centrale și investitorii individuali cumpără aur într-un ritm rapid. China și alte țări își diversifică rezervele și preferă să renunțe la titlurile de trezorerie americane, după ce Washingtonul a impus sancțiuni dure Rusiei din cauza invaziei Ucrainei în 2022, iar investitorii individuali caută protecție împotriva inflației. Cea mai recentă creștere prețului la aur a venit după ce Fed a redus ratele dobânzilor în septembrie pentru prima dată în acest an, ceea ce a diminuat atractivitatea titlurilor de stat pe termen scurt. Se anticipează încă două reduceri ale ratei fondurilor federale, de la 4,00% la 4,25%, înainte de sfârșitul anului. Următoarea reuniune a Băncii Federale se va desfășura peste trei săptămâni, pe 29 octombrie. Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, a recomandat marți investitorilor să investească „aproximativ 15% din portofoliul lor în aur”. Instrumentele de creanță „nu sunt o rezervă eficientă ”, a declarat Dalio la Forumul Economic Greenwich din Connecticut. Aurul este „singurul activ care se descurcă foarte bine atunci când părțile tipice ale portofoliului tău scad”, a spus el. Bank of America a îndemnat luni investitorii să abordeze aurul cu prudență, deoarece prețurile se îndreaptă spre 4.000 de dolari. Bank of America a avertizat clienții că aurul se confruntă cu „epuizarea tendinței ascendente”, ceea ce ar putea duce la „o consolidare sau corecție” în trimestrul al patrulea. Foto: Envato Muzeul de 1 miliard de dolari al Egiptului își deschide porțile. Masca de aur a lui Tutankhamon și peste 100.000 de alte exponate, în cel mai scump și cel mai mare muzeu de arheologie din lume Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris a fost prădat. Șase kilograme de pepite de aur „inestimabile” au dispărut Ceva se întâmplă în lume: AURUL, la un nou maxim istoric – 3.600 dolari pe uncie!