Orașul cel mai urât din lume care atrage turiștii ca un magnet. În ce constă farmecul său
Cotidianul olandez „De Volkskrant” a desemnat Charleroi, în 2008, drept „cel mai urât oraș din lume”. De atunci, acest titlu a fost preluat de numeroase ghiduri de călătorie și mass-media. Efectul contrar a fost că eticheta i-a făcut curioși pe turiști, contribuind astfel la prsperitatea orașului, pentru că Charleroi nu este nici sărac, nici ieftin. Orașul atrage turiști curioși să descopere o combinație unică de moștenire industrială, artă stradală și proiecte culturale inovatoare, relatează Travel Book. Orașul reinventat Locuitorii orașului au început să privească această etichetă cu umor, dar ea reflectă totuși o parte din realitate. Orașul este presărat cu foste fabrici abandonate, turnuri industriale ruginite și vaste terenuri părăsite, moștenite din perioada sa de glorie ca centru industrial al Belgiei în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, când industria cărbunelui, oțelului și sticlei prospera. Începând cu anii 1970, declinul industriei a lăsat în urmă structuri masive, care domină peisajul urban. Deși trecutul industrial al orașului este evident, Charleroi începe să-și reinterpreteze identitatea. Potrivit Travel Book, transformările urbane și influențele culturii pop au transformat locurile abandonate în spații pentru artă. Bucla neagră În loc să demoleze vechile structuri, Charleroi le integrează în noua sa identitate. Zonele industriale abandonate devin acum decoruri pentru evenimente culturale, proiecte de street art și turism alternativ. Un punct central al acestui curent este „Boucle Noire”, un traseu de 20 de kilometri care traversează foste zone industriale și opere de artă stradală. Inițial gândit ca o intervenție artistică, traseul a devenit o atracție turistică, vizitată frecvent alături de ghizi locali. Urban Dream” Proiecte precum „Urban Dream” au transformat zonele urbane de-a lungul râului Sambre și fostelor fabrici în spații animate de artă și culoare. Charleroi nu înseamnă doar artă stradală. Orașul găzduiește cel mai mare muzeu de fotografie din Europa, cu peste 80.000 de lucrări expuse într-o fostă mănăstire. De asemenea, centrul cultural Le Vecteur organizează concerte, expoziții și evenimente experimentale, iar tradiția benzii desenate, specifică regiunii, este bine reprezentată prin personaje celebre precum Marsupilami. Un alt punct de atracție din Charleroi este Belfrédul, turnul înalt de peste 70 de metri care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Situat la primărie, acest monument amintește vizitatorilor că orașul are o istorie bogată, dincolo de trecutul său industrial. Recomandarea autorului: TOP 20 – orașe din Europa prietenoase pentru pietoni, cu obiective turistice aflate la câțiva pași unele de altele. Pe ce loc se află Bucureștiul
A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică
Cum arată principalii indicatori economici după austeritatea Bolojan și cum arătau la începutul mandatului actualului Guvern? Gândul a adunat cifrele de la Institutul Național de Statistică și le pune pe tapet. Pe scurt, majoritatea indicatorilor privind mersul economiei s-au înrăutățit, după mai bine de șase luni de la preluarea guvernării. Ce spun cifrele: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în recesiune, inflația, deja mare, aproape s-a dublat, iar șomajul a crescut. Un indicator, însă, s-a îmbunătățit, dar datorită evoluției din decembrie: investițiile de la bugetul de stat au accelerat ușor. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei economiștii, dar, totuși, o creștere. Ce înseamnă creșterea PIB? Produsul Intern Brut înseamnă toată valoarea adăugată brută (VAB) dintr-o economie. Practic, simplificat, înseamnă tot ce produce o economie în materie de valoare adăugată, adică prelucrarea materiei prime. De exemplu, dacă o economie extrage cupru și îl vinde în stare brută, valoarea adăugată este aproape de zero. Dacă, însă, fabrică țevi de cupru din minereu, atunci creează valoare adăugată. Revenind la evoluția economiei României: recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost declarată de INS vineri, când a anunțat că economia a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, prin comparație cu trimestrul anterior. De la creșteri de taxe se trage? Creșterea de taxe, mai ales de TVA, nu putea avea un alt efect decât inflație. Bolojan a preluat mandatul cu o inflație de 5,7%, conform datelor INS. Este o creștere mare a prețurilor, pentru că manualul de economie spune așa: inflația trebuie să fie mică, stabilă și pozitivă. Întrebați și de o cifră, economiștii spun de obicei că 2% este o inflație ideală pentru o economie. După creșterile de taxe în serie, inflația a ajuns spre 10%, ca apoi să mai scadă la 9,7%, pe datele oficiale de la INS. De asemenea, șomajul a crescut, însă ușor, de la 5,8% la preluarea mandatului de către Bolojan la 6% pe ultimele date de la INS. Pe de altă parte, adevăratele vești proaste vin de la consum. În orice economie din lume, fie că este vorba de SUA, Burundi sau Japonia, consumul este principala componentă. Spre exemplu, componenta de consum, atât public, cât și privat, înseamnă 80% din economia României, restul fiind investițiile, exportul net și stocurile companiilor. Când a fost învestit guvernul Bolojan, consumul creștea cu 2,8%. În decembrie 2025, ultimele date disponibile, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntu – principalul indicator pentru consum – scădea cu 1,6%, conform datelor INS. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. AUTORUL RECOMANDĂ:
Microsoft remediază o vulnerabilitate în aplicația Notepad, folosită pentru a infecta PC-uri cu Windows 11
Modernizată și adusă în era AI, inclusiv prin restricționarea unor funcții în spatele unei opțiuni de abonament, aplicația Notepad a căzut pradă propriului „succes”, îmbunătățirile aduse cu scopul de a spori funcționalitatea aplicației lansată pe vremea lui Windows 95 transformând-o într-o vulnerabilitate Windows 11 cu risc major. Concret, versiunea Notepad ultra-sofisticată preinstaltă pe dispozitivele cu sistem de operare Windows 11 conținea un bug care ar fi putut permite autorilor malware să infiltreze aplicații malițioase fără ca sistemul de operare să ridice vreo obiecție. Notepad este dintre cele mai vechi aplicații Windows, însă doar dacă folosești o versiune Windows mai veche. În acest caz, aplicația a fost prezentă încă de la începuturi și lăsată practic neschimbată de a lungul timpului, pe motiv că nu ai avea ce îmbunătățiri să aduci unui editor text intenționat să ofere doar funcționalitate de bază și care funcționează perfect în acel rol. Însă cineva din conducerea Microsoft a ajuns cumva la concluzia că reputația inofensivă a aplicației Notepad trebuie cumva monetizată, transformând-o într-o aplicație super-puternică cu AI, utilizatorii dorind să plătească un abonament lunar pentru accesarea funcțiilor cele mai avansate. Și uite așa, umilul Notepad a „învățat” să scrie de unul singur cu funcția Write, care folosește AI generativ pentru a scrie texte la cerere. Poate traduce acele fișiere Readme scrise în altă limbă, sau chiar să le sumarizeze folosint ajutorul inteligenței artificiale. Între timp, Windows 11 a fost actualizat pentru a suporta formatul Markdown, care folosește simboluri pentru formatare – de exemplu, adăugarea unui asterisc înainte și după un cuvânt îl face cursiv, iar două asteriscuri îl fac aldin. Markdown acceptă și linkuri pe care se poate da clic, de unde și problema cu aplicația Notepad, deoarece Microsoft a omis să o actualizeze pentru a gestiona corect această capabilitate. Problema ar fi fost deja rezolvată cu ocazia celei mai recente actualizări cumulative Patch Tuesday, etichetată luna februarie 2026. Potrivit descrierii atașate, Microsoft a remediat o eroare de „neutralizare necorespunzătoare a elementelor speciale utilizate într-o comandă” în Notepad, care ar putea permite unui atacator să ruleze cod rău intenționat într-o rețea. Bug-ul etichetat CVE-2026-20841 a primit un scor de severitate de 8,8/10 (ridicat): fișier Markdown deschis în Notepad, determinând aplicația să lanseze protocoale neverificate care încarcă și execută fișiere la distanță”, a declarat Microsoft. „Codul malițios s-ar executa în contextul de securitate al utilizatorului care a deschis fișierul Markdown, oferind atacatorului aceleași permisiuni ca și utilizatorul respectiv.” Altfel spus, dacă o persoană dă Ctrl+clic pe un link de download malițios inserat într-un fișier Notepad Markdown, acțiunea va fi executată automat, fără nicio avertizare pentru utilizator. Prin urmare, fișierele Notepad ar putea fi utilizate cu ușurință în atacuri de phishing și infectare cu ajutorul mesajelor e-mail.
Cutremur în sistemul bancar: peste 120 de bănci dintr-o mare țară din Europa se închid în decurs de numai câteva zile. Care este motivul
Peste 120 de bănci din Marea Britanie se închid în aceste zile, scrie Mediafax. Este vorba despre sucursale bancare care aparțin unor mari companii. Închiderile vor continua până anul viitor, fiind justificate prin creșterea interesului clienților pentru serviciile digitale. Un grup bancar închide 95 de sucursale Conform planurilor de restructurare a sistemului bancar , peste 120 de sucursale se închid săptămâna aceasta în diferite orașe din Marea Britanie. Planul a fost stabilit cu ani în urmă deoarece din ce în ce mai mulți clienți preferă plățile contactless și digitale. Închiderile vor continua până anul viitor. CLloyds Banking Group a anunțat planuri de a închide încă 95 de sucursale în Marea Britanie, ceea ce va afecta clienții Lloyds Bank, Halifax și Bank of Scotland. Grupul a dezvăluit că 53 de sucursale Lloyds, 31 de sucursale Halifax și 11 sucursale Bank of Scotland urmează să se închidă în cadrul schemei nou anunțate. Închiderile sunt programate să aibă loc între mai 2026 și martie 2027. În prezent, Lloyds implementează alte planuri pentru a închide 49 de bănci până în octombrie. Aceasta urmează anunțului grupului din ianuarie 2021, conform căruia va închide 136 de sucursale până în martie 2026. Odată ce toate închiderile anunțate anterior vor fi efectuate, grupul bancar va rămâne cu o rețea de 610 sucursale. De asemenea, NatWest a anunțat închiderea a 32 de sucursale. Aceasta înseamnă că 230 de bănci sunt programate să se închidă în 2026, alte 15 se vor închide în 2027 și 28 care vor fi închise la o dată care nu a fost stabilită. Din februarie 2022, nu mai puțin de 2.236 de sucursale britanice fie s-au închis, fie au anunțat planuri de închidere. Se ajunge astfel la o medie de cel puțin o închidere pe zi sau de opt închideri pe săptămână. În zonele care rămân fără sucursale bancare, companiile înființează centre bancare sau bancomate. RECOMANDAREA AUTORULUI: La München, Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă “teleleu” prin lume și a rămas acasă
Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este speranța. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău: Sper să nu vină criza
Irineu Darău (USR), ministrul Economiei, a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, despre situația economică a României, care se află, oficial, în recesiune tehnică. Darău a refuzat să ofere asigurări privind o eventuală criză economică, sub pretextul că nu face „prognoze”. Țara se află în recesiune tehnică, iar agenția Fitch menține ratingul suveran al României aproape de „junk”, cu perspectivă negativă, situații pe care nici ministrul Economiei, Irineu Darău, nu pare să știe cum să le gestioneze. „Sper să ieșim din această zonă de recesiune tehnică” Întrebat cu privire la riscul unei crize, Darău a refuzat să facă „prognoze”, dar a menționat că „speră” să găsească o soluție într-un timp „rezonabil”. „Eu nu fac, v-am zis, prognoze. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități. Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică”, a declarat Irineu Darău. Irineu Darău, despre criza economică: „Nu putem ignora riscurile” Ministrul Economiei a recunoscut că există riscul unei „crize economice”, însă nu pare să aibă și o strategie, în acest sens. „Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze”. a precizat Darău. Irineu Darău confirmă că recesiunea „va mai continua” Întrebat cu privire la pericolul ca recesiunea să se adâncească, Irineu Darău nu a oferit un răspuns încurajator. Acesta a precizat că recesiunea va mai „continua” și anul acesta, însă nu va dura la „nesfârșit”. „Va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos”, a afirmat Irineu Darău pentru sursa citată. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și „coafează” deficitul bugetar Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul” Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: „Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?”
Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și coafează deficitul bugetar
Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, îi reproșează premierului Bolojan, într-o postare pe Facebook, că evită să publice indicatorii economici pe luna decembrie 2025, pentru a ascunde faptul că România a încheiat anul cu o datorie fabuloasă de 1131 de miliarde, ce reprezintă 60% din PIB. Fostul ministru de Finanțe precizează că deficitul cash în 2025 ajunge, de fapt, la 8,1%, dacă ar fi fost calculat „corect”. „Știați că? România a închis anul 2025 cu o datorie publică de 1131 miliarde, adica 60% din PIB? Nu stiati, pentru ca Bolojan, nici in februarie 2026 nu publica datele aferente lunii decembrie 2025 (sunt publice doar la septembrie). Stiati ca deficitul pe cash, în 2025, daca era calculat corect, este 8,1%? Si ca deficitul pe 2024, ar fi trebuit recalculat si dus la 8,2% pe cash si la 8,9% pe ESA?”, precizează Adrian Câciu. „Trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut pe grant nu s-a facut corect” Acesta explică și modul în care Ilie Bolojan a făcut manevră contabilă cu sumele din PNRR, pentru a modifica din pix deficitul. „Stiati ca trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut(adica de pe deficit) pe grant(adica pe impact neutru) nu s-a facut corect si ca sumele trebuiau trecute, retrospectiv, la momentul cheltuirii lor efective? Adica in luna si anul cand s-a facut cheltuiala? Adica, daca ai cheltuit in 2024 pentru autostrazi si ai trecut pe deficit ca era imprumut PNRR, in mod normal trebuia sa te duci si sa treci, retrospectiv, pe grant in 2024 si asta iti reducea deficitul cu suma echivalenta? Un 0,4 puncte procentuale? Nu s-a intamplat asa!” , mai menționează Câciu. Avertisment pentru Bolojan: „Sistemul European de Conturi nu permite astfel de coafări” Adrian Câciu atrage atenția că premierul Bolojan ar fi încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA), atunci când a calculta deficitul României. Mai mult, acesta precizează că Guvernul ar fi oferit informații false privind PIB-ul pe 2025, care ar fi 1895 de miliarde, ci nu 1909 miliarde așa cum a fost anunțat public. „Bolojan a ales sa isi coafeze deficitul(vedem daca Eurostat va fi de acord cu asta pentru ca sistemul ESA 2010 nu permite astfel de „coafări”) si a trecut toate sumele in 2025, in decembrie! Stiati si ca PIB-ul pe 2025 este 1895 miliarde lei si nu 1909 miliarde lei? Si ca a fost umflat tot ca sa coafeze deficitul? (vedeti prognoza de primavara cand INS, in mila sa, dadea crestere economica)”, explică Câciu. „Au coafat date ca la salon” „Ieri, statistica româneasca ne-a arătat ca poate juca cu modelul european de statistică si ca poate introduce variatii si de trei ori mai mari decat media europeana admisa (medie europeana =0,2%, media la INS =0,6%). Au coafat date ca la salon!(Nu intru in detalii tehnice ca sa nu va plictisesc)”, afirmă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu. „Dacă făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date” „Stiati ca nici unul din analistii din Romania nu ne pot combate aceste date, cifre și evaluari pe care le facem si ca se rezuma doar la a ne cataloga drept nepregatiti? Nu ne pot combate pentru ca avem dreptate! Daca ar fi, cât de cât, la nivel de elocință precum pretind cu mină serioasă, ar demonstra că ne înselam. Dar, nu pot. Și pentru ca nu știu si pentru ca avem dreptate. Dar ei nu sunt platiti sa ne dea dreptate. Ei sunt platiti sa ne injure. Na, provocare: Combateti ce am spus, pe reguli ESA 2010 si legat de deficit si de datorie publica! Daca făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date. Na, ca o face prințul vostru din Ardeal!”, mai precizează Adrian Câciu. FOTO: Mediafax/Facebook Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”
Guvernul aprobă achiziția Portului Giurgiulești din Republica Moldova de către România
Guvernul României a anunțat că, în perioada următoare, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța va prelua operatorul Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare. „Guvernul României salută tranzacția în curs de finalizare de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru cumpărarea operatorului Portului Internațional Giurgiulești, firma ICS Danube Logistics, de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța”, se precizează în comunicatul instituției. Conform informațiilor oficiale, BERD a semnat la 31 decembrie 2025 Acordul de Cumpărare de Acțiuni pentru cedarea a 100% din participația deținută la ICS Danube Logistics către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026. Executivul precizează că, prin această achiziție, România își asumă angajamente pe termen lung privind dezvoltarea portului moldovean și întărirea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”, se mai arată în același comunicat. Potrivit Guvernului, investiția ar urma să consolideze și rolul Portului Constanța în regiune, în actualul context geopolitic. „Investiția va contribui, de asemenea, la dezvoltarea capacităților maritime și la consolidarea rolului Portului Constanța în regiunea Mării Negre, mai ales în actualul context geopolitic, cu obiectivul de a fi transformat într-un hub regional care să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate”, cred oficialii români. Tranzacția contribuie la „sprijinirea procesului de reconstrucție viitoare a Ucrainei” Autoritățile subliniază că tranzacția ar putea avea un rol și în sprijinirea reconstrucției Ucrainei. „Totodată, această tranzacție oferă pârghii suplimentare operatorilor din România și Republica Moldova pentru sprijinirea procesului de reconstrucție viitoare a Ucrainei”, se arată în document. Executivul consideră că preluarea operatorului portuar contribuie la întărirea relațiilor bilaterale dintre București și Chișinău. „Tranzacția contribuie la consolidarea Parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova, stimulând relațiile economice și comerciale dintre cele două state”, mai precizează guvernul. Portul Internațional Giurgiulești este principalul port al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă. Situat la gurile Dunării, în apropierea granițelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri și un parc de afaceri. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de BERD la 24 aprilie 2025, în calitate de potențial cumpărător al ICS Danube Logistics. FOTO: site-ul Portului Giurgiulesti/Mediafax Ion Cristoiu: Până acum Ilie Bolojan a ocolit dezbaterea în Parlament a Pachetelor. Acum vrea să ocolească chiar Parlamentul Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade
Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că minte românii și că încearcă să ascundă prăbușirea economică în spatele unor artificii de limbaj, cum ar fi „recesiune tehnică”. Petrișor Peiu susține că prim-ministrul Bolojan utilizează termenul de „recesiune tehnică” pentru a cosmetiza un eșec major de guvernare. „Dacă vă arde casa, v-ați gândit vreodată să spuneți că este un incendiu tehnic? Dacă prindeți un hoț cu mâna în buzunarul cuiva, credeți că acel hoț va spune vreodată că este un furt tehnic. Ei bine, oameni buni, guvernul a fost prins cu recesiunea. Economia a scăzut, simplu. În loc să recunoască faptul că este o recesiune, în loc să admită că economia s-a contractat, guvernul ne spune că este o recesiune tehnică” explică liderul senatorilor AUR, într-un comunicat. Senatorul AUR subliniază faptul că guvernul evită să își asume responsabilitatea pentru situația critică în care se află România, de aceea evită termenul „recesiune”. „Ce rost are acel adjectiv „tehnic”? Ce înseamnă că e tehnic? E un fel de semirecesiune? E o recesiune mai mică? E o recesiune strâmbă? Nu, fraților, nu există acest termen „recesiune tehnică”. Există doar termenul de recesiune”, susține Petrișor Peiu. Realitatea economică dezastruoasă în care se zbate, la acest moment, România, este consecința directă a măsurilor implementate de guvern în ultimele luni, mai precizează Peiu. „Dar guvernul Bolojan, împreună cu toți propagandiștii, încearcă să o prezinte ca pe ceva mai ușor, mai suportabil, ca o gripă de primăvară. Nu! Recesiunea este recesiune. Economia a scăzut și a scăzut pentru că guvernul Bolojan a crescut, în același timp, taxele de consum, TVA și accizele, și a majorat și prețurile la energie” explică senatorul Petrișor Peiu. „Din combinația acestor două creșteri, la energie și la taxele de consum, s-a ajuns la această stagflație care a dus la recesiune. Este recesiune și continuă”, concluzionează Petrișor Peiu. Liderul senatorilor AUR mai atrage atenția că două trimestre consecutive de scădere economică înseamnă recesiune, indiferent de formula folosită de guvern. În paralel, românii se confruntă cu inflație ridicată, facturi mai mari la energie și taxe crescute la consum, efecte care reduc puterea de cumpărare și afectează mediul privat. „România are nevoie de măsuri concrete pentru relansarea economiei, nu de redefiniri semantice care încearcă să cosmetizeze eșecul guvernării Bolojan”, declară Petrișor Peiu, senator AUR. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „PSD nu mai poate înghiţi la nesfârșit măsuri unilaterale” Un lider PNL sugerează plecarea lui Bolojan din fruntea Guvernului: „Probabil aceasta va fi urmarea”
Peste un milion de mașinării se pregătesc să ne ia slujbele grele. Când vor apărea primii roboți humanoizi și în fabricile din România
Peste un milion de roboți umanoizi ar putea intra în fabricile din întreaga lume în următorii cinci ani, lucrând cot la cot cu oamenii, dar de până la trei ori mai eficient, atrag atenția experții. România va lua și ea exemplul celorlalte țări, a declarat Daniel Costache, consultant Horvath, la emisiunea Income, citează A3CNN. Un studiu făcut de Reveal arată că inteligența artificială se integrează rapid în rutina românilor. De la 47% în 2025, gradul de integrare a AI în viața de zi cu zi a crescut la 68% în 2025, în România. Potrivit sursei citate, românii folosesc inteligența artificială pentru chestiuni mai degrabă triviale: compararea produselor și prețurilor, citirea sau rezumarea recenziilor și recomandări personalizate. În același timp, compania Horvath a realizat un studiu care arată în un milion de roboți umanoizi intră în fabrici până în 2030. Vor munci, într-o primă instanță, cot la cot cu oamenii, dar oricum de trei ori mai eficient decât oamenii. Ar costa în jur de 50.000 dolari per bucată și se amortizează destul de repede. Muncă non stop, fără pauză de masă Întrebarea este: dacă roboții muncesc neîntrerupt 5.800 de ore pe an, ce se întâmplă cu milioane de muncitori slab calificat sau mediu calificat și care sunt acum încă dependenți de job-urile din producție?
Savarina, prăjitura copiilor din anii ’70, a revenit în cofetării. Se poate prepara și acasă. Rețeta pe care nu o puteți rata
În anii ’70, pentru mulți, savarina, alături de ecler și baclava, era sinonimă cu deliciile copilăriei și ieșirile la cofetărie în weekend, când vitrinele erau încă pline de prăjituri clasice. Acest lucru s-a încheiat brusc în anii’80, în timpurile cele mai negre ale comunismului târziu. Textura moale, aproape îmbibată în sirop aromat, combinată cu frișca fină și stratul de dulceață sau jeleu de fructe, oferă un gust simplu, dar memorabil, care trece cu ușurință peste generații. În multe orașe, cofetăriile tradiționale încă păstrează rețeta aproape neschimbată, iar savarina rămâne printre primele alegeri ale clienților, indiferent de sezon. Chiar dacă apar constant deserturi moderne sau reinterpretări sofisticate, clasicul blat însiropat continuă să câștige prin simplitate și savoare. De ce savarina rămâne preferata clienților În ultimii ani, desertul a redevenit popular și printre turiștii care vizitează România, fiind recomandat frecvent drept una dintre prăjiturile tradiționale ce trebuie încercate. Mulți sunt surprinși de textura foarte suculentă și de combinația echilibrată dintre sirop, frișcă și dulceață. Savarina este apreciată și pentru faptul că nu este un desert greu, deși este dulce. Blatul aerat absoarbe siropul fără să devină compact, iar frișca adaugă prospețime fiecărei înghițituri. În unele cofetării, desertul este decorat cu fructe proaspete sau cu diferite tipuri de dulceață, de la vișine și căpșuni până la caise sau fructe de pădure. Rețeta clasică Cei care vor să retrăiască gustul copilăriei pot pregăti savarina și în bucătăria proprie, cu ingrediente simple și pași ușor de urmat. Ingrediente pentru blat: 4 ouă 100 g zahăr 100 g făină 1 plic zahăr vanilat un praf de sare coajă rasă de lămâie (opțional) Ingrediente pentru sirop: 500 ml apă 200 g zahăr esență de rom sau rom, după gust zeamă de lămâie Pentru decor: 300 ml frișcă lichidă pentru bătut dulceață sau fructe, după preferință Mod de preparare: Ouăle se separă, iar albușurile se bat spumă cu un praf de sare. Se adaugă treptat zahărul și zahărul vanilat, apoi gălbenușurile, amestecând ușor. Făina se încorporează treptat, cu mișcări largi, pentru a păstra compoziția aerată. Aluatul se toarnă în forme speciale pentru savarine sau într-o tavă cu forme individuale și se coace aproximativ 20 de minute, la 170–180°C, până când prăjiturile capătă o culoare aurie. Între timp, se prepară siropul din apă și zahăr, care se fierb câteva minute, apoi se adaugă esența de rom și puțină zeamă de lămâie. Blaturile coapte și răcite se însiropiază generos, până când devin moi și suculente. La final, savarinele se decorează cu frișcă bătută și dulceață sau fructe, apoi se lasă la rece înainte de servire. Recomandarea autorului: Din secretele bunicilor din Ardeal. Lichiul cu prune, o minune care conține gustul copilăriei