Samsung a modificat discret politicile de utilizare Galaxy AI, confirmând pregătirea abonamentelor
Samsung a schimbat politicile de utilizate Galaxy AI, introducând noțiunea de ”basic features” ca și diferențiator între capabilitățile AI ce vor rămâne gratuite pe telefoane Galaxy și funcțiile listate sub noua categorie “Advanced Intelligence”, pentru care va trebui să plătești un abonament lunar. Schimbarea care va afecta inclusiv utilizatorii dispozitivelor Galaxy din generațiile anterioare marchează un moment de cotitură pentru producătorul sud-coreean, Samsung trecând de la o strategie bazată pe creșterea bazei de utilizatori prin promovarea funcțiilor Galaxy AI obținute gratuit la cumpărarea unui dispozitiv din ecosistemul Galaxy, la o strategie de business bazată pe monetizarea directă a funcțiilor AI. Chiar dacă ne putem aștepta în continuare să vedem noi capabilități Galaxy AI demonstrate la momentul lansării Galaxy S26, funcțiile cele mai avansate vor fi disponibile doar pentru o durată limitată de timp (câteva luni, până la un an), după care va fi necesară abonarea la serviciul Galaxy AI. Odată abonat vei beneficia și de alte avantaje, cum ar fi acces la funcții Galaxy AI exclusive, extinzând capabilitățile telefonului tău. În schimb, utilizatorii care nu doresc să plătească se aleg cu pachetul Galaxy AI basic, care păstrează doar anumite funcții AI considerate esențiale: Audio eraser Bixby Browsing assist Call assist Drawing assist Health assist Interpreter Note assist Now Brief Photo ambient Photo assist Transcript assist Writing assist Și trebuie să recunoaștem că lista pregătită de Samsung este cuprinzătoare, capabilitățile Galaxy AI rămânând un atu convingător chiar și pentru utilizatorii Galaxy care aleg să nu plătească nimic în plus dincolo de prețul de achiziție al telefonului sau tabletei. Merită amintit că Samsung a informat încă din luna iulie 2025 că funcțiile Galaxy AI vor rămâne ”gratuite pentru întreg anul 2025”, ceea ce sugerează în mod clar că un termen limită a fost prevăzut de la bun început. Iar exprimarea, probabil intenționat lăsată într-o formulare confuză, a fost corectată în aceste zile, Samsung introducând un nou criteriu de diferențiere a funcțiilor bazate pe inteligență artificială: Regăsite în secțiuni diferite ale aceluiași document cu Termeni și Condiții, întâlnim formulările „caracteristici de bază” și „Inteligență avansată”. Totodată, Samsung grupează într-un mod care nu lasă loc de interpretări funcțiile Galaxy AI care vor rămâne în continuare gratuite, totodată specificând în mod expres faptul că funcțiile de inteligență artificială de la terți pot fi supuse unor termeni și condiții diferite. Cert este că și dacă achiziționează un dispozitiv Galaxy S de categorie premium, utilizatorii care doresc să experimenteze cele mai recente inovații Galaxy AI bazate pe inteligență artificială vor trebui să plătească o taxă de acum înainte, tarifele practicate și eventuale niveluri de abonament urmând să fie anunțate de compania sud-coreeană la momentul potrivit.
Unde se găsește cea mai ieftină garsonieră din România, în ianuarie 2026. Deși suprafața este de doar 10 metri pătrați, locuința are baie proprie
În ce zonă a României se găsește cea mai ieftină garsonieră, acum, în ianuarie 2026? Deși suprafața locuinței este de doar 10 metri pătrați, aceasta are baie proprie. De asemenea, garsoniera nu face obiectul unei executări silite și suma poate fi negociată cu proprietarul. În ultimele luni, piața imobiliară din România a înregistrat creșteri ale prețurilor. Acum, persoanele care vor să investească într-o casă, un apartament sau o garsonieră trebuie să scoată mai mulți bani din buzunare. Există și zone în care unele locuințe pot fi mai ieftine. Însă, așa cum arată specialiștii, a putut fi observat un fenomen după alegeri, și anume faptul că românii se reorienteză către bănci, pentru a-și cumpăra o locuință. Urmărește aici detaliile. Cea mai ieftină garsonieră se găsește la Galați Acum, în 2026, prețurile de pe piața imobiliară se mențin ridicate. Însă, unde găsim cea mai ieftină garsonieră din România? În Galați, în cartierul Micro 19, pe malul Dunării, un proprietar a scos la vânzare o garsonieră la prețul de 11.500 de euro (negociabil). Garsoniera are o suprafață de 10 metri pătrați și prezintă chiar de un grup sanitar propriu. „La 5 minute de Lidl, Kaufland, Altex, Micro 21. La aproximativ 10 minute de Piața Micro 19, grădinițe, școli și licee. Preț: 11.500 euro –negociabil!”, se arată în descrierea proprietății. Unde se găsește cea mai ieftină garsonieră din România, în ianuarie 2026. Deși suprafața este de doar 10 metri pătrați, locuința are baie proprie Garsoniera se află în apropierea Secției 3 de Poliție și necesită lucrări minime de renovare. Locuința are dotări limitate, având în vedere și spațiul de care dispune, însă ar putea fi o soluție accesibilă pentru studenți sau pentru persoanele singure, arată Adevarul. Autorul recomandă: Localitatea din România unde o casă se vinde cu 7.900 de euro. Terenul are 600 de metri pătrați Prețuri în creștere pe piața imobiliară din România, în 2026. În ce oraș sunt cele mai scumpe apartamente în blocuri noi, cu peste 3.300 euro/mp Orașul celebru din România în care o casă se vinde cu doar 3.500€, acum, la început de 2026 Cartierele din România în care se află cele mai scumpe locuințe, la începutul lui 2026. Zonele în care plătești aproape 5.000 de euro/m² util Prea bătrân pentru un credit? Când anii devin un obstacol: bancă din România, sancționată de CNCD cu 10.000 lei pentru refuzul accesului la servicii bancare. Cristian Jura: „Criteriul vârstei nu poate fi singurul luat în considerare” Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
CEO-ul Nothing, Carl Pei: războiul specificațiilor s-a terminat. Următorul tău smartphone va fi mai scump
După Samsung, acum și CEO-ul Nothing, Carl Pei, susține că vremurile când producătorii smartphone se „băteau” în specificații încercând să ofere telefonul cu cele mai bune dotări la cel mai competitiv preț sunt acum la final. Pei susține că ”era siliciului ieftin” se încheie chiar de anul acesta, iar consumatorii vor trebui să se adapteze unei noi paradigme în care dotările software și experiența de utilizare în ansamblu reprezintă principala modalitate de diferențiere a dispozitivelor nou lansate. Și trebuie să recunoaștem că dacă privim lucrurile în această lumină devine mult mai ușor să judecăm companii precum Apple, Google și Samsung drept jucători cu viziune, care au anticipat și s-au aliniat deja în bună măsură noului trend. Altfel cum ai putea să justifici stagnarea cvazi-totală telefoanelor Galaxy în materie de specificații tehnice, îmbunătățirile iPhone date cu pipeta și încăpățânarea cu care Google insistă să folosească pentru seria Pixel un chipset inferior oricărei alte soluții întâlnită de obicei pe telefoane premium. Chiar dacă prețurile memoriei RAM au crescut vertiginos în ultima vreme, iar această criză afectează și smartphone-urile, tendința de stagnare sau chiar regres al specificațiilor exista deja, competiția dintre producători devenind un veritabil test de anduranță în fața presiunii de a crește prețurile în răspuns la inflație, la taxele pe importuri și alte costuri nou apărute pe lanțul de aprovizionare cu componente Așa că după ce oficiali de seamă din conducerea Xiaomi și Samsung au „clipit” primii, avertizând asupra unor prețuri mai mari pentru telefoane în 2026, acum și cofondatorul Nothing , Carl Pei, a reiterat aceste avertismente, oferindu-ne în același timp un indiciu despre ce să ne așteptăm de la telefoanele Nothing de la sfârșitul acestui an: ”2026 va fi un an fără precedent pentru electronicele de larg consum și în special pentru industria smartphone-urilor. Timp de cincisprezece ani, industria smartphone-urilor s-a bazat pe o singură presupunere fiabilă: componentele vor deveni inevitabil mai ieftine. Deși a existat volatilitate pe termen scurt, tendința descendentă pe termen lung a costurilor memoriei și a afișajelor a permis creșteri anuale ale specificațiilor fără creșteri de prețuri. În 2026, acest model a cedat în cele din urmă, impulsionat de o creștere bruscă și fără precedent a costurilor memoriei.” ”2026 este anul în care se încheie „cursa specificațiilor”. Pe măsură ce industria se resetează, experiența devine singurul factor de diferențiere real. Exact pentru asta a fost creată compania noastră. Era siliciului ieftin s-a încheiat. Era designului intenționat abia începe.” Altfel spus, dacă specificațiile Nothing Phone 3 (2025) ți s-au părut dezamăgitoare, probabil că nu vei avea motive să fii impresionat nici în 2026. Dar trebuie spus că Nothing a pus încă de la începuturile companiei mai mult accent pe design și software-ul livrat, decât pe specificațiile „pure”. Așadar, mesajul șefului Carl Pei nu indică o schimbare strategică majoră pentru companie, acesta sugerând mai degrabă că și alți jucători din industrie i-ar putea lua exemplul în încercarea de a justifica creșterile de prețuri reflectează tot mai puțin în inovații la partea de hardware. Pe de altă parte, Nothing nu livrează la fel de multe telefoane ca Samsung, OnePlus, Xiaomi sau alți producători de top, ceea ce înseamnă că nici nu pot accesa tarife mai bune la componente esențiale, obținute după criteriul volumului comandat. Iar dacă producătorii de top încep să se zgârcească la specificațiile hardware și anunță discret iminența unor scumpiri, situația nu poate fi decât una catastrofală pentru jucătorii mai puțin privilegiați din industrie.
Nvidia accelerează producția de acceleratoare GeForce RTX cu 8GB, simultan eliminând variantele cu 16GB VRAM
Acționând sub pretextul crizei de memorii RAM, Nvidia ar fi solicitat deja partenerilor OEM prioritizarea fabricării de acceleratoare GeForce RTX cu 8GB, diminuând cât mai mult importanța versiunilor cu 16GB VRAM. Potrivit dezvăluirilor circulate deocamdată cu titlul de zvonuri, Nvidia ar fi solicitat partenerilor din industrie să reducă pe cât posibil producția de acceleratoare GeForce RTX 5070 Ti și 5060 Ti cu 16GB, astfel încât să prevină blocarea activității din pricina lipsei proviziilor de cipuri VRAM. În traducere, „verzii” încă dețin stocuri uriașe de unității GPU pe care doresc să le vândă mai departe consumatorilor din segmentul de gaming, dar riscă să nu le poată scoate din depozite din pricina crizei de memorii RAM la care tot ei au contribuit prin alocarea discreționară a capacității de producție în beneficiul clienților industria centrelor de procesare cloud. Ce mai contează că acceleratoarele grafice echipate cu doar 8GB VRAM sunt considerate depășite de câțiva ani încoace, atât de mult încât în jocurile noi ai nevoie să setezi detaliile pe „Medium” sau „Low” pentru a obține o experiență cât de cât fluidă (iar uneori nici măcar atât). De acum cerințele de sistem se stabilesc pe criterii economice și nu de evoluție naturală a jocurilor video, în direcția unei mai bune fidelități vizuale și a complexității experienței de joc, iar dezvoltatorii de jocuri sunt cei care trebuie să se adapteze la noul context. În orice caz, implementările GeForce RTX 5070 Ti și 5060 Ti cu 16GB de memorie VRAM vor deveni mult mai greu de găsit în stocurile magazinelor și la prețuri de speculă. Iar dacă „cele bune” sunt mult mai greu de găsit și mai scumpe, atunci și alternativele favorizate de Nvidia pot deveni mai profitabile pentru producătorii respectivi, care pot acționa după principiul „oricum nu ai de ales”. Tot pe surse aflăm și că aceste două versiuni GPU, RTX 5060 și 5070, ar fi fost selectate pe motiv că sunt cele mai bine vândute pe piața chineză și, prin extrapolare, ar fi surprinzător dacă preferințele consumatorilor din piețele globale nu ar reflecta acest lucru într-o măsură rezonabilă. Privind lucrurile strict din perspectiva strategiei de business, Nvidia nu va dori să „irosească” memoria VRAM de ultimă generație (GDDR7), care a devenit o marfă mult mai rară și scumpă, pe plăci grafice de nivel inferior, mai ales că scumpirea acestor cipuri va fi resimțită și mai acut dacă este transferată în prețul unei plăci video RTX 5060 de 16 GB. Vestea și mai puțin bună ar fi că scumpirile prefigurate ar putea accelera în „următorul trimestru”, acceleratoarele Nvidia cu 8GB VRAM, pe cât de nedezirabile din punct de vedere al experienței de gaming, devenind și mai dificil de procurat la costuri rezonabile. Aparent, Nvidia mizează pe utilizarea tehnologiilor DLSS (generarea de cadre) pentru mascarea deficitului de performanță și rularea jocurilor preferate la rezoluții sub cea nativă a monitorului. Însă de la un punct, simpla activare a suportului DLSS nu mai poate masca deficitul de memorie video. Mai ales că tehnologia în sine presupune alocarea unei porțiuni din VRAM separat de motorul grafic al jocului, special pentru procesarea DLSS, inducând fluctuații de performanță și chiar probleme de stabilitate.
Xiaomi 17 Max va fi telefonul Xiaomi cu cea mai mare baterie
A nu se confunda cu Xiaomi 17 Ultra, sau Xiaomi 17 Pro Max. Xiaomi 17 Max intră în scenă ca o alternativă pentru modelul Xiaomi 17, oferit într-o echipare cu acumulator de 8000 mAh, simțitor mai mare decât cel de 7000mAh oferit pe modelul „standard”. Dacă Samsung pregătește un model Galaxy S26 „vanilla” cu acumulator de 4300 mAh, respectiv S26+ cu baterie de 4900 mAh, atunci Xiaomi 17 Max ar apărea ca o alternativă cât se poate se solidă, cu al său acumulator de 8000 mAh. De la un punct nici nu mai contează cât de bine e optimizată partea de software, atât timp cât bateria vine cu o capacitate „fără număr” și se încarcă „cât ai clipi”. Bine, Xiaomi 17 Max nu bate recorduri la capitolul vitezei de încărcare, oferind „doar” 100W putere acceptată prin cablu USB-C, respectiv 50W în modul wireless. La fel ca versiunea Xiaomi 17 deja lansată pentru consumatorii din China, echiparea 17 Max va veni (tot în piața din China) folosind o configurație bazată pe Snapdragon 8 Elite Gen 5, același cip rezervat pentru Galaxy S26 Ultra și alte telefoane-flagship intens promovate pentru consumatorii din piețele vestice. În ciuda folosirii unui acumulator de mare capacitate, Xiaomi 17 Max dan va avea dimensiuni normale pentru un smartphone de categorie premium, inclusiv ecran decupat după modelul iPhone, încadrat de o ramă simetrică foarte îngustă. Și pentru că iPhone reprezintă „tematica” preferată de Xiaomi, 17 Max vine cu o insulă foto cât se poate familiară în privința aspectului, garnisită cu camere ultrawide, wide și periscope, specificațiile exacte urmând să fie aflate la momentul anunțului de lansare oficial. Singurul lucru pe care îl putem spune cu certitudine este că performanțele foto ar trebui să fie ușor peste nivelul Xiaomi 17 „vanilla”. Prețul și data de lansare nu sunt cunoscute momentan, dar putem presupune că anunțul pregătit de producătorul chinez nu va viza și piețele vestice. Back to top button
România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026
România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare
BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în perioada ianuarie-noiembrie 2025, cu 24 miliarde euro, până la 227,5 miliarde euro, arată datele publicate de Bănca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 3,7%. Conform raportului publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 noiembrie 2025, de 178,599 mld. euro, adică 78,5% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 14,2% față de finalul anului trecut. De asemenea, datoria externă pe termen scurt s-a situat la 48,913 mld. euro, respectiv 21,5% din totalul datoriei externe. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile satului român. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,140 mld. euro, în creștere de la 26,060 mld. euro cât a fost în perioada similară a anului trecut. „În perioada ianuarie – noiembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 24,002 miliarde euro, până la 227,512 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 178,599 miliarde euro la 30 noiembrie 2025 (78,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,2% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2025 nivelul de 48,913 miliarde euro (21,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,7% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele transmise de Banca Națională a României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela
Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Ratele creditelor în lei scad, din aprilie 2026. Cu cât vor plăti mai puțin românii care au luat bani de la bănci
Vești bune pentru românii care au credite în lei, calculate în funcție de IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Ei vor plăti rate mai mici începând cu 1 aprilie 2026, scrie Ziarul de Iași. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), valoarea IRCC 2025 T4 va scădea de la 5,68% (valoare curentă, aplicabilă până la 31 martie 2026) la 5,58%. Diferența se va vedea direct în ratele românilor. Sursa citată prezintă o estimare făcută de un expert bancar: de la 1 aprilie, românii cu un credit de 300.000 lei luat pe o perioadă de 25 de ani ar urma să plătească cu aproximativ 22 de lei mai puțin pe lună față de rata din ianuarie 2026. IRCC este reperul folosit de bănci pentru dobânzile variabile la creditele în lei. Se calculează zilnic, ca media ponderată a dobânzilor interbancare, și trimestrial, ca media valorilor zilnice. La finalul fiecărui trimestru, IRCC trimestrial se publică și e folosit la actualizarea dobânzilor pentru următorul trimestru. Citește aici despre cum a evoluat IRCC în ultimii ani.
De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 150 de miliarde de lei
Guvernul Bolojan va avea nevoie în 2026 de un volum imens de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile scadente. Statul se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale, asta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României din acest an depășește 250 mld. lei, conform Ziarului Financiar. Anul trecut, România a împrumutat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin emisiuni de obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganții bancari. Acum, din totalul de 52 mld. euro, Ministerul Finanțelor estimează că între 12 și 14 mld. euro vor proveni din împrumuturile de pe piețele externe, prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni în perioada 2026-2028. „Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobonduri. Potrivit estimărilor, necesarul total de finanțare anticipat de Guvern pentru acest an este de 265-275 mld. lei, 52-54 mld. euro. Ministerul Finanțelor urmează să obțină această sumă și prin intermediul împrumuturilor în lei și valută pe piața internă și internațională, dar suma finală va depinde de bugetul pe care guvernul Bolojan discută zilele acestea. Noul an se anunță dificil din punct de vedere financiar pentru că deficitul uriaș și datoria publică în creștere au făcut ca România să simtă din ce în ce mai tare povara dobânzilor. Astfel, statul a ajuns să plătească anual zeci de miliarde doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Acum, principala preocupare a Executivului este refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi