Google Chrome instalează fără consimțământ un model AI care ocupă 4GB de memorie
Actualizat la cea mai recentă versiune, Google Chrome pare că-și cam mult în serios noile capabilități AI, instalând fără a cere consimțământul utilizatorilor un model Gemini Nano care ocupă 4GB din memoria dispozitivului. Nu, nu este vorba de memorie RAM, deși utilizarea noilor funcționalități asigurate cu ajutorul modelului Gemini Nano presupune un impact temporar asupra memoriei RAM alocată browser-ului Chrome. În cazul de față, noua adiție este un fișier numit weights.bin, măsurând aproximativ 4GB și care găzduiește on-device datele modelului AI pus în slujba utilizatorilor Chrome. Descoperirea aparține expertului în confidențialitate Alexander Hanff, care a documentat comportamentul celei mai recente versiuni Chrome pentru macOS folosind jurnalele de evenimente proprii sistemului de operare. Printre multe alte informații folositoare, aici poți găsi un istoric cu fiecare fișier creat sau modificat la nivelul sistemului de operare. Aparent, noul comportament se manifestă cu precădere la crearea unui nou profil de utilizator Chrome, întregul model de 4 GB apărând în mai puțin de 15 minute de la începerea sesiunii de nabigare. Chrome nu cere permisiunea de a instala modelul AI, ci pur și simplu o face pe cont propriu, ca și cum ar fi o banală „rotiță” din angrenajul noilor funcții centrate pe inteligență artificială. Modelul Gemini Nano se descarcă automat odată ce Chrome decide că hardware-ul tău îndeplinește cerințele minime pentru a-l putea rula, chiar dacă încă nu ai accesat nicio funcție bazată pe inteligență artificială. Iar dacă te gândești că rezolvi problema ștergând pur și simplu fișierul respectiv, ei bine Chrome îl va descărca din nou de pe serverele Google, cu prima ocazie când repornești aplicația. Potrivit investigației întreprinsă de Alexander Hanff, cea mai vizibilă funcție de inteligență artificială din Google Chrome, funcția „AI Mode” semnalată cu un buton adăugat în bara de adrese, nici măcar nu folosește modelul Gemini Nano local, pasând interogările către serverele online Google Gemini. În schimb, AI-ul on-device asigură funcții mai simple, dar care pot beneficia de viteza și eficiența crescută a procesării locale – Help Me Write și mecanismul de detecție împotriva fraudelor online. Altfel spus, prezența modelului Gemini Nano memoria locală a dispozitivelor nu ar trebui să fie un motiv de alarmare. Dar modul în care Google a ales să facă această modificare fără o informare clară a utilizatorilor ridică unele semne de întrebare, cu privire la potențiale motive ascunse. Cert este că rezolvarea unora dintre funcțiile Chrome bazate pe inteligență artificială folosind procesare locală ajută la reducerea amprentei de carbon atribuită centrelor de procesare cloud. Însă pentru utilizatorii care folosesc sisteme cu resurse limitate de memorie, eventual laptopuri alimentate pe baterie, instalarea unui model AI care consumă resurse suplimentare de procesare nu este neapărat o veste bună. Dacă te regăsești în această categorie, tot ce ai de făcut este să vizitezi secțiunea chrome://flags și să dezactivezi opțiunea numită ”Enable optimization guide on device”.
Polonia contestă Mercosur la Curtea de Justiție a UE
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Scopul este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare. Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia se teme de America de Sud Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi, comunică Mediafax. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare vineri, marcând începutul uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Aplicarea provizorie are loc în timp ce legalitatea sa este încă disputată în instanțele europene, potrivit AFP, citată de France24. Împreună, cele două blocuri economice reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru peste 90% din comerțul dintre cele două părți. Recomandarea autorului: Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură
Actualizarea One UI 8.5, lansată oficial. Lista dispozitivelor eligibile și ordinea priorității la instalare
Disponibil încă din luna februarie pentru cumpărătorii Galaxy S26, firmware-ul One UI 8.5 începe să ajungă și la dispozitive din generațiile anterioare, începând cu seriile Galaxy S25 și Galaxy S24. Păstrând „tradiția”, Samsung a lungit campania de testare beta cât de mult s-a putut. După zece versiuni beta și patru luni mai târziu, actualizarea One UI 8.5 începe să ajungă în versiune oficială la fanii Samsung din Coreea de Sud, alte regiuni ale lumii urmând să fie incluse în perioada imediat următoare. Bazat pe Android 16, firmware-ul One UI 8.5 poate fi instalat pe telefoane Galaxy S25, S25+, S25 Ultra, alături de seriile Edge și FE din generația actuală. Desigur, nu sunt omise nici seriile de telefoane pliabile Galaxy Z Fold 7, Galaxy Z Flip 7 și Galaxy Z TriFold. Având în vedere faptul că lansarea Galaxy S26 s-a derulat fără mari emoții în privința bug-urilor de firmware, așteptările erau ca actualizarea One UI 8.5 să nu fie întârziată de altceva decât optimizări și remedii minore, adresând particularitățile diferitelor serii de dispozitive Samsung. În plus, nimeni nu se aștepta ca instalarea firmware-ului beta să-ți aducă în mod automat toate funcțiile exclusive Galaxy S26. Așa că, ce s-a întâmplat, de fapt? Comparat tranziției de la One UI 7.x la One UI 8.0, versiunea 8.5 reprezintă un upgrade mai consistent, noul firmware conținând multe dinte îmbunătățirile care nu au fost gata la timp pentru actualizarea din vara anului trecut, centrată mai degrabă pe modernizarea experienței vizuale. Spre exemplu, One UI 8,5 deblochează întregul potențial al Now Bar prin integrarea acestuia cu funcția Live Updates din Android 16. Probabil că adevărul este undeva la mijloc, dar One UI 8.5 pare că a întârziat exact cât era nevoie pentru ca Samsung să-și atingă țintele de vânzări Galaxy S26. Iar acum că entuziasmul din jurul evenimentului de lansare a mai scăzut puțin, este timpul ca și restul comunității Samsung să se bucure de experiența One UI 8.5. Urmând lansării inițiale centrată pe seria Galaxy S25, un al doilea val este deja pregătit pentru seria Galaxy S24, Galaxy S24 FE și dispozitive pliabile de generație anterioară, precum Galaxy Z Fold 6 și Z Flip 6. Utilizatorii de tablete se află și ei pe listă, seriile Galaxy Tab S11 și Tab S10 urmând să primească versiunea stabilă la scurt timp după lansarea inițială în Coreea. Însă pentru seria Tab S9 așteptarea va fi cel mai probabil în zadar, aceasta serie de tablete încă foarte populare epuizând rezerva promisă de 4 actualizări majore de Android. Samsung a confirmat, de asemenea că și dispozitivele din ultimele trei generații Galaxy A vor primi actualizarea. Aceasta înseamnă că dispozitivele lansate începând cu anul 2023 sunt eligibile pentru noile funcții Galaxy AI. Cu toate acestea, unele instrumente specifice AI vor rămâne exclusive modelelor emblematice.
Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș
Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Romgaz și Azomureș au bătut palma Acordul de principiu reflectă înțelegerea comercială la care au ajuns părțile asupra principalelor elemente ale tranzacției, inclusiv asupra structurii acesteia, a prețului și a mecanismelor comerciale aferente perioadei dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției”, a anunțat Romgaz, printr-un comunicat transmis Bursei de la București, conform Agerpres. Romgaz estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație al companiei pentru semnarea contractului aferent tranzacției vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. Azomureș este singurul producător de îngrășăminte chimice care mai funcționează în România. Atunci când este pornit la capacitate maximă, este cel mai mare consumator de gaze din țară. Romgaz deține 50% din proiectul de mare adâncime Neptun Deep. Producția de gaze va începe în anul 2027. Romgaz anunțase încă de anul trecut că analizează posibilitatea preluării Azomureș. Acest combinat și-a redus sau oprit în repetate rânduri activitatea în ultimii ani din cauza prețurilor ridicate la gaze naturale. Recomandarea autorului: “Salvatorul” Bolojan continuă “să salveze” deşi a fost demis. Premierul anunţă: „Salvăm industria naţională de îngrăşăminte chimice”
iPhone Ultra, recreat după schițele furnizate de Apple și demonstrat într-un video hands-on
iPhone Ultra, indiferent de numele cu care se va lansa, este aproape sigur un produs real. Problema, pentru Apple, este că Huawei va lansa înainte de finalul acestei luni modelul Pura X Max. Am spus deja că Samsung (și alți producători de telefoane cu Android) ar putea lansa dispozitive echipate cu o alternativă Face ID care nu necesită decuparea ecranului, prinzând Apple în „offsaid” la capitolul inovație hardware, după ce compania americană a pierdut deja trenul în privința inovațiilor bazate pe inteligență artificială. Dar să vezi Apple lansând iPhone Ultra, un telefon pliabil cu design folosit deja de un telefon Huawei lansat câteva luni mai devreme, îmbunătățind un concept demonstrat prima dată cu modelul Pura X lansat în 2025? Ei bine, măcar putem spune că Apple nu riscă prea mult folosind o rețetă deja testată cu consumatorii din China. Rămâne doar să probeze că planul funcționează și cu fanii iPhone din piețele vestice, care ar putea privi noul format de dispozitiv ca pe o inovație absolută. Cert este că iPhone Ultra seamănă cu un model iPhone nu foarte popular, vânzările modelului iPhone Air demonstrând că telefoanele „slim” nu au mare priză la public. Dar iPhone Ultra pare că ar vrea să fie o alternativă Galaxy Fold compactă, mai mic și ușor dar totuși practic de folosit. Probabil că n-ar trebui să luăm macheta prezentată în imagini ca pe o copie 1-1 pentru produsul finit intenționat de Apple, dar ne putem forma măcar câteva impresii. Spre exemplu, că iPhone Ultra ar putea funcționa ca un iPad mini ce se îndoaie de la mijloc. O mini-tabletă ce încape în buzunar, echipată cu o versiune de iOS a cărei interfață preia elemente din experiența rezervată utilizatorilor de tablete. Cel mai probabil, motivul pentru care Apple a ales acest format neconvențional este dorința de oferi utilizatorilor o interfață care să funcționeze nativ în modul landscape, fără să rotești telefonul pentru a ajunge la acest rezultat. Și pentru că este primul dispozitiv Apple de acest gen, mai mult ca sigur acesta va fi cel mai scump iPhone de până acum. Dacă nu apar alte întârzieri neprevăzute, probabil că Apple va dezvălui iPhone Ultra în luna septembrie, cu disponibilitate asigurată la în piețele globale până la sfârșitul anului în curs. Back to top button
România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025
În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Colaborare făcută cum trebuie – Colecția ROG x KJP
Hideo Kojima a declarat că Ludens este doar simbolul și mascota studioului Kojima Productions și că nu apare ca personaj în Death Stranding. Se speculează că modelul facial implicit de sub masca lui Ludens nu este nimeni altul decât cel al lui Kojima însuși, scanat digital. Drept urmare, ASUS a ajustat motto-ul For Those Who Dare, exclusiv pentru această colaborare, în For LUDENS who Dare, ceva ce trebuie menționat și, din punctul meu de vedere, un pas în direcția potrivită când vine vorba de astfel de colaborări. Setup-ul per total arată excelent și sincer acum că stau și mă uit la toate 3 pe birou, parcă lipsește o tastatură din toată ecuația. Înțeleg că totul s-a învârtit în jurul lui ROG Flow, care a primit și el tratamentul Kojima Productions, dispozitiv care are în sine o tastatură, dar pentru noi ceilalți, fani ai KJP dar care avem deja un PC, setupul pare incomplet. Trecând peste acest mic impediment vă mai las alături de câteva cadre cu toate perifericele testate, aranjate frumos pentru a fi admirate. Emblema Kojima Productions plantată fix în mijlocul padului dar și pe Mouse și pe căști este completată de text care pare că ar fi din HUD-ul unui joc, ceva care să te aducă fix în starea aceea bună de gaming. Îmi place foarte mult și mi se par modificările perfecte pentru a se integra și într-un setup normal de gaming. E o colaborare care nu țipă UITE-TE la mine, are modificări mai degrabă finuțe decât altceva. După toate acestea aș vrea să le tratez individual, să vedem fiecare ce știe și de ce merită atenția voastră. ROG KERIS II Origin – KJP Keris este clar forma mea preferată din line-up-ul Asus, în mare parte pentru că prefer moușii ergonomici în general în defavoarea celor simetrici care cresc în popularitate recent. Singura mea dorință ar fi ca Asus să scoată și un Keris ușor mai măricel, pentru Palm Grip în combinație cu mâini mai mari. În forma actuală, Keris mi se pare mai degrabă un mouse pentru Claw Grip și, puțin mai incomod, pentru Palm, modul default în care-l folosesc eu. Sunt detalii mici, adică nu vorbim de diferențe imense, dar un DeathAdder de exemplu este cu aproape 1cm mai lung, chiar dacă nu are cocoașa la fel de pronunțată ca Keris. Senzorul lui Keris II Origin, numit AimPoint Pro, poate atinge rezoluții halucinante de 42000 de DPI, la o accelerație de 750 IPS, totul la 8000 de Hz Polling Rate, asta în cazul în care ai deja un Polling Rate Booster care te va duce de la 1000 la 8000 Hz. Față de Keris II Ace, acesta nu vine în pachet, deci trebuie cumpărat separat. Piciorușele din PTFE au asigurat un glide ușor dar controlat pe durata testării, nimic de comentat acolo. Greutatea lui Keris II Origin, fie el simplu sau KJP Edition este de aproximativ 65 de grame, ușor peste cele 54 de grame ale lui Keris II Ace, dar oricum suficient de puține și pentru cei mai fanatici ai moușilor super ușori. Cum ziceam, Keris este preferatul meu din tot line-up-ul ASUS ROG, tocmai pentru că este o formă ușor de deprins si cu care mă înțeleg bine în cam orice joc. Da, mi-ar plăcea să fie puțin mai lunguieț, dar în rest chiar nu am nimic să îi reproșez. L-am folosit atât în Mouse P.I. For Hire, un review pus recent pe Playground, dar și în eternul Counter Strike 2, Pragmata și încă alte câteva jocuri acasă, în timpul liber, cu ocazia acestei vacante prelungite de 1 mai. S-a comportat ireproșabil, cum fac moușii ROG de câțiva ani încoa’. De iluminat se ocupă 3 LED-uri poziționate în dreptul rotiței de scroll, pe emblema KJP care înlocuiește emblema ROG prezentă la Keris II Origin, versiunea basic, dar și pe lateralul mouse-ului în dreptul degetului mare. Iluminarea nu este țipătoare, chiar aș zice foarte plăcută, mai ales stripe-ul lateral. Da, într-adevăr, dacă ții să ai maximul posibil de baterie, atunci poate că nu vei ilumina șoarecul non stop, că îți scade de la cam 120 de ore de utilizare la circa 80-85, deci un număr considerabil de ore. Când inevitabil ajungi să legi mouse-ul la cablu, acesta nu te va încetini prea tare, pentru că este un cablu de tip Paracord, are 2 metri lungime și este foarte ușor. Doamne cât mă bucur că zona de tastaturi custom, de fapt periferice custom per total, a apelat la softurile open-source prin care-ți puteai configura respectivul periferic fără să ai 50 de alte programe instalate pe PC, programe de care nu mai ai nevoie îndată ce ți l-ai făcut cum trebuie. Pare că majoritatea producătorilor au văzut acest trend și au zis, hai că putem și noi, iar Asus este printre primii astfel de producători. Ei bine, cu ajutorul Asus Gear Link, Link aici, poți să-ți customizezi după buna plăcere dispozitivele compatibile, momentan nu foarte multe la număr, dar e din ce în ce mai răspândit. În pachetul lui Keris II Origin – KJP Edition găsești cam tot ce ai vrea să găsești în pachetul unui mouse plus ceva extra. Ce este acel ceva? O să răspund printr-o întrebare. Care este cea mai întâlnită problemă la șoareci? Ce vă scoate din minți când se întâmplă și are ca rezultat adesea înlocuirea completă a dispozitivului? Dap, Clickurile principale care dau fail, fie sub forma dublu-click-ului random fie că nu mai pot ține click continuu, ambele sunt probleme grave de care nu vrei niciodată să te lovești și motivul principal pentru care mulți nici nu se ating de jocuri tip Diablo :). Ei bine, în pachetul lui Keris II Origin KJP și cel mai probabil și a lui Keris II Origin simplu, vei regăsi extra switch-uri, ROG Micro Switches II, pentru a fi înlocuite cu ușurință în cazul în care-ți cedează cele instalate pe mouse la un moment dat. Ceva ce e de 2 ori mai trist dacă se întâmplă pe un mouse ediție limitată care poate
România își consolidează vocea energetică la Bruxelles: investiții, cooperare și tranziție pragmatică în centrul dezbaterilor Gândul Energy Now
În această săptămână a avut loc, la Bruxelles, a patra ediție a evenimentului Gândul Energy Now, din seria Europa Connect, care-și propune să aducă laolaltă actori importanți din industria românească – companii din energie, autorități de la București – cu decidenții de la nivel european. La evenimentul desfășurat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European au fost prezenți reprezentanți ai companiilor din energie, parteneri ai proiectului Gândul Energy Now, la invitația europarlamentarului Dan Nica, coordonatorului grupului S&D din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De altfel, companiile din România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel – Alexandru Chiriță (CEO Electrica), George Agafiței (director Departamentul Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC), Ondrej Safar (CEO Evryo), Frank Hajdinjak (vicepreședinte Adrem), Giacomo Bili (CEO Alive Capital), Cristian Todea (deputy CEO Nova Power & Gas ). La dezbateri a luat parte și un număr important de europarlamentari din regiunea central și est europeană, dar nu numai, precum și reprezentanți ai unor asociații europene de profil. Printre membrii Parlamentului European din țara noastră s-au regăsit Vasile Dîncu, Andi Cristea, Maria Grapini, dar și Tudor Constantinescu de la DG Ener (Comisia Europeană). Discuțiile s-au concentrat pe nevoia de investiții în sistemul energetic din România, la fel cum nevoia de invesții în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile majore. De asemenea, s-a discutat despre reducerea poverii administrative, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor prin care proiectele în energie și investiile în energie pot să beneficieze. Nu în ultimul rând s-a discutat și despre o mai bună coordonare la nivel regional, o abordare mai pragmatică a tranziției prin folosirea tuturor surselor de energie. Un alt aspect importat scos în evidență a fost nevoia de a ne folosi de toate sursele de energie, de a fi pragmatici, focusul și prioritatea rămânând pe zona de regenerabile, soluții cu emisii zero sau emisii scăzute. Concluzia generală a evenimentului a fost că este nevoie de o complementaritate eficientă între decarbonizare și securitatea energetică, cu dimensiunea securității energetice și asigurarea de prețuri mai bune la energie pentru a păstra competitivitatea industriei româneti și europene. “Conectarea mai bună a companiilor și decidenților din Romînia cu zonele de decizie eurpeane trebuie să reprezinte o prioritate și în perioda următoare și toate aceste proiecte de facilitare a dialogului și de înțelegere mai bună a oportunităților la nivel european sunt absolut necesare”, a concluzionat la finele evenimentului secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul”
CEC Bank și Exim Banca Românească finanțează construcția noii centrale termice din cartierul Titan. Investiția se ridică la 76 milioane de euro
Băncile românești de stat CEC Bank și Exim Banca Românească, fosta EximBank, vor finanța construierea unei noi centrale de energie termică și electrică pe gaze naturale în cartierul Titan. Noua centrală va fi ridicată pe amplasamentul celei vechi dezafectate, proiect dezvoltat tot de o companie de stat, Titan Power SA, controlată indirect de Ministerul Energiei, transmite Profit.ro. Valoarea proiectului noii centrale din Titan este estimată la circa 76 milioane euro, cu tot cu TVA, iar contractul de construcție a fost semnat vara trecută. Acționarul majoritar direct al Titan Power SA este Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de ministerul Energie. Cele două instituții de credit au făcut inițial, anul trecut, o ofertă neangajantă de creditare sindicalizată. Atunci se discuta ca rambursarea împrumutului să fie garantată cu ipotecă mobiliară pe pachetul majoritar de 67,3% din acțiunile Titan Power deținut de SAPE. În urma negocierilor, CEC Bank și Exim Banca Românească au făcut ofertă angajantă, aprobată recent de potențialul debitor. Aceasta prevede un credit în valoare de circa 267 milioane lei. Acționarul majoritar SAPE va fi co-debitor, alături de Titan Power, și va garanta împrumutul cu un depozit colateral de 30% din suma împrumutată, respectiv circa 80 milioane lei. Finanțarea UE, refuzată în cazul construcției centralei din Titan Noua centrală Titan, menită să îmbunătățească alimentarea cu căldură și apă caldă în sistem centralizat a locuitorilor din zonă, dar și să întărească securitatea aprovizionării cu electricitate a Capitalei, este gândită să aibă o putere instalată electrică de până la 50 MW și una termică de până la 40 MW. În 2024, a fost respinsă solicitarea de finanțare UE nerambursabilă, prin Fondul de Modernizare, de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Vechiul CET Titan, construit în anii ’60, a fost oprit în 2009 și scos din exploatare în 2014, din cauza uzurii fizice și morale avansate. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Uniunea Europeană crede că se apropie cea mai mare criză energetică din istorie. Costurile pentru energie au crescut cu peste 30 de miliarde de euro
Rheinmetall, căruia guvernul Bolojan i-a încredințat un contract de 6 miliarde de euro, anunță că vrea să preia Șantierul Naval Mangalia
Companiile Rheinmetall și MSC au anunțat, marți, că doresc să investească împreună în România prin preluarea Șantierului Naval Mangalia. Cele două companii susțin că un asemenea demers ar deschide „perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. „Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere. Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se arată în comunicatul publicat de cele două companii. Coloșii industriali afirmă că revitalizarea șantierului naval din Mangalia va avea efecte pozitive importante pentru întreaga regiune. Pe termen lung, șantierul ar angaja mii de persoane. Mai mult, dezvoltarea unui sistem dual de formare profesională pentru calificarea forței de muncă, precum și înființarea unui centru de excelență și cercetare ar transforma regiunea într-un pol de competență, o atracție pentru tineri. Rheinmetall vorbește despre cele 4 nave pe care le construiește la Mangalia. „Planul actual prevede ca reluarea activităţii şantierului să depăşească construirea a celor patru nave planificate în prezent, care urmează să fie realizate de divizia Naval Systems a Rheinmetall. Ideea este de a dezvolta România într-un hub major european pentru construcţii navale. În acest context, Rheinmetall îşi propune să atragă în ţară programe europene şi globale suplimentare, consolidând astfel poziţia României în industriile de apărare şi construcţii navale”, se precizează în comunicat. Rheinmetall a primit a doua cea mai mare achiziție militară a României prin programul SAFE, pentru circa 920 de milioane de euro. Din 8,3 miliarde de euro, România dă 5,7 direct către Rheinmetall În lista finală de proiecte cu finanțare SAFE, nu mai puțin de 5,7 miliarde, din totalul de 8,33 miliarde supuse aprobării, vor fi contractate cu firma Rheinmetall. Cel mai mare contract, de 2,6 miliarde de euro, merge pentru producția în țară la Automecanica Mediaș a 232 de vehicule de luptă ale infanteriei modelul KF-41 Lynx, iar al doilea mare pachet pentru Rheinmetall îl reprezintă construcția de nave la șantierul naval Mangalia. Tot de la Rheinmetall vor fi achiziționate 7 sisteme Skynex (476 mil euro) și 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35 pentru 470 de milioane de euro. Altă achiziție de 36 de milioane de euro vizează 2 bucăți de tunuri Millenium CIWS, în timp ce 401.760 bucăți de muniție de calibru 35mm vor fi achiziționate cu 450 de milioane de euro. Cum ar putea fi salvat șantierul naval Mangalia Pe partea navală, este vorba despre 2 nave de intervenții pentru scafandri (87 milioane euro) și două nave de patrulare (836 milioane de euro). Contractele vor fi semnate cu NVL B.V. & Co. KG (Lürssen) / Rheinmetall Naval Systems. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la șantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest șantier. Șantierul va fi modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall ”, a spus marțea trecută într-o conferință de presă ministrul apărării, Radu Miruță. „Avem echipamente electronice mai performante cerute, avem tunuri de bord mai performante, avem radare mai performante, avem rachete sol-aer mai performante, toate astea înseamnă niște bani în plus”, a mai spus Miruță. Navele vor avea ca termen de finalizare și predare către MApN anul 2030. „Dacă nu vor face asta, vor plăti penalități mai mari de pe valoarea contractului. Știrea că nu reușește să-și ducă la îndeplinire un contract la cel mai mare șantier naval din Europa s-ar putea să afecteze compania la bursă de o valoare mai mare decât pierderea pe care o va avea în România. Mă face să cred că Rheinmetall este determinat financiar să finalizeze această solicitare. Mai mult, Rheinmetall a spus că șantierul de acolo este prea mare pentru a produce doar nave militare și a propus să aibe contracte și cu zona militară și cu altă companie pe zona civilă”, a spus Miruță marți la conferința de presă. Rheinmetall vrea să construiască și o fabrică de pulberi în România În țara noastră, grupul german este prezent din 2024 prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, precum și prin proiectul fabricii de pulberi de la Victoria. Prin divizia Naval Systems, înființată după achiziția șantierelor NVL de la grupul Lurssen, Rheinmetall devine unul dintre principalii furnizori globali de sisteme navale, responsabil mai ales pentru programe de anvergură ale Marinei germane. MSC este unul din cei mai mari furnizori de transport maritim și servicii logistice din lume, cu o rețea vastă și expertiză în managementul lanțurilor globale de aprovizionare. Autorul recomandă: