Ciprian Ciucu ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de electricitate în București
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat duminică, la Digi24, că analizează măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică în București, în contextul crizei energetice din România. Edilul a anunțat că i-a convocat deja, luni, pe marii consumatori, pentru a vedea ce este de făcut. Întrebat dacă și Bucureștiul ia în calcul măsuri similare celor adoptate în alte orașe europene pentru reducerea consumului de energie, Ciprian Ciucu a spus că au fost făcuți primii pași. „Da. Am vorbit deja cu domnul Precup, care este șeful Inspectoratului pentru Urgență pe București-Ilfov. Mâine dimineață ne vom întâlni și voi convoca acele subordonate din cadrul Primăriei Municipiului București care se pot califica fiind mari consumatori de energie. În special STB, să vedem ce se mai poate face aici, Termoenergetica, Compania de iluminat public și să vedem ce putem face”, a declarat Ciprian Ciucu. „Este o situație excepțională” Primarul Capitalei a explicat că măsurile vor fi stabilite doar după discuțiile cu conducerile instituțiilor implicate. „Este prematur să spun acum, pentru că până nu am o discuție în amănunt cu toții conducători acestor instituții sau companii municipale, mi-e greu să vă spun. Pentru că serviciile publice sunt, prin natura lor, continue, adică nu le poți întrerupe. Dacă este o situație excepțională ne putem gândi. Vă dați seama că iluminatul este important pentru siguranța cetățenilor, transportul public în această perioadă este foarte important, de asemenea, deci e greu de spus să vedem ce putem face și noi, dar vom analiza temeinic mâine și să vedem dacă sunt măsuri care se impun”, a afirmat primarul Capitalei. Operațiunile pe Dunăre vor fi reluate luni Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale. El a precizat că operațiunea va fi reluată luni, cu o cantitate mai mare de explozibil.
Când a fost România cel mai aproape de zona euro
Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro. Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul Romania Powered by Nature/RO inspirata de natura, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit
Dunărea scade dramatic: Armata intervine la Cernavodă
Debitul Dunării Cernavodă: Operațiuni urgente se desfășoară pe Dunăre, unde reprezentanții Armatei au efectuat măsurători, iar duminică, 2 august, va fi detonată o stâncă uriașă pentru a devia cursul apei spre centrala de la Cernavodă. Ulterior, vor fi scufundate controlat 4 barje încărcate cu piatră, pentru a bloca brațul Bala, informează știrileprotv.ro. Loading … Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă. Pentru aplicarea lor au fost alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar trebui aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după ce acestea au declarat stare de urgență din cauza scăderii producției de energie. Debitul Dunării la Cernavodă scade îngrijorător Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut sub pragul de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar până la 7 august va scădea la 1.450 mc, informează Administrația Națională „Apele Române”. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, spune că o scădere undeva la 2-3 cm pe zi presupune ca Cernavodă să mai reziste 4-5 zile la limită. Se va interveni în forță în zona brațului Bala. Potrivi corespondentului Știrilor Pro Tv, o dronă lansată la apă de specialiștii MApN face măsurători pentru a vedea cât de adâncă este Dunărea aici și cum arată fundul albiei. În același timp, un laborator mobil monitorizează debitul Dunării. Va fi detonată Stânca Pârjoaia Duminică dimineața va fi detonată o stâncă de granit care „stă în calea apei”. Stânca Pârjoaia se află pe malul drept al Dunării și ar fi unul dintre obstacolele care schimbă felul în care se împarte apa, spun hidrologii. Prin îndepărtarea ei, specialiștii vor să ajute apa să curgă într-o cantitate mai mare spre Cernavodă. Va urma apoi blocarea brațului Bala, care preia acum din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat, una lângă alta, 4 barje lungi de 70 de metri și înalte de 3 metri, încărcate cu piatră, care să devieze cursul apei. Potrivit lui Cătălin Țigănuș, director Compania de transporturi navale (NAVROM), barjele există: Primele două barje vor pleca în cursul zilei de astăzi spre gura Bala cu un convoi, alături de un utilaj de dragare. Următoarele două barje vor pleca mâine spre Isaccea, pentru a fi încărcate cu piatră brută. Administrația Fluvială încearcă să crească debitul spre Cernavodă Administrația Fluvială va încerca să adâncească albia cu aproximativ un metru, pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. De asemenea, canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire a reactoarelor de la Cernavodă nu a mai fost curățat de multă vreme, astfel că se fac evaluări și în acea zonă. Pentru aceste măsuri, statul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru evitarea unei crize energetice. „Astăzi, nivelul la Cernavodă este în jurul valorii de -205. Prognoza, după debit, ar fi undeva în jurul valorii de -220, -225”, explică Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ Galați. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă”, spune Romeo Soare, coordonatorul operațiunii, AFDJ Galați. Deși au fost semnalate ploi în Austria, durează aproximativ 2 săptămâni până când nivelul Dunării va crește și în România. Între timp, în Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de o săptămână. La fel și o navă de croazieră, blocată încă de luni în dunele de nisip.
Cum arată noul Pixel 11 Pro Fold în primele randări oficiale
Așteptat pentru lansare pe 12 august, noul pliabil Pixel 11 Pro Fold a apărut deja în teasere oficiale publicate de Google pentru a-i lăuda noua funcție Pixel Glow. Dar acestea s-au concentrat pe noile luminițe RGB integrate cu insula camerei foto. Între timp au apărut și primele randări detaliate cu designul Pixel 11 Pro Fold, care poate că nu dezvăluie nimic din ceea ce nu știam deja, dar ne oferă o idee despre cum s-ar putea simți telefonul în mână. Distribuite de celebrul insider Evan Blass, randările arată mai clar puținele diferențe față de modelul de anul trecut. Cea mai notabilă schimbare este la nivelul camerelor de pe spatele telefonului. Acolo va ajunge și noul LED Pixel Glow, chiar dacă încă nu știm aproape nimic despre caracteristicile sale. Liniștind temerile fanilor, noile randări par să un design sesizabil mai subțire, Pixel 11 Pro Fold apărând ca un competitor credibil pentru noua serie Fold8 de la Samsung. Zvonurile anterioare susțineau că noul model va măsura 10,1 mm, comparat cu 10,8 mm ai lui Pixel 10 Pro Fold. Chiar și așa, Galaxy Z Fold8 rămâne opțiunea mai suplă și ușoară, cu mențiunea că Pixel 11 Pro Fold ar putea fi mai „ușor” cu portofelul. Randările arată și telefonul în noua versiune de culoare „verde mai închis”, pe care am văzut-o și în alte imagini scăpate pe internet. Totuși, designul rămâne în mare parte neschimbat pentru al treilea an consecutiv, ceea ce ar putea fi mai problematic decât înainte. Samsung a lansat deja duetul Galaxy Z Fold 8/Fold 8 Ultra, iar Apple urmează cu un Phone Ultra pliabil, așteptat nu mai târziu de luna septembrie. Niciuna dintre aceste companii nu se bazează exclusiv pe o nouă opțiune de culoare pentru a-și face telefoanele mai atractive, așa că Google ar putea avea probleme cu promovarea noului LED Pixel Glow ca și element de inovație principal. Același Evan Blass a distribuit și câteva imagini cu noua versiune verde închis a căștilor Pixel Buds Pro 2, plus o imagine cu un nou ceas Pixel. Probabil că este…Pixel Watch 5 , despre care se zvonește că va fi și el lansat pe 12 august. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Miruță susține că a luptat pentru energia pe bază de cărbune
Ministrul interimar al Apărării susține, într-un mesaj publicat pe contul său de socializare, că a pledat mereu pentru ca România să renunțe la angajamentul față de Bruxelles de a lichida unitățile termice pe cărbune. Miruță a difuzat inclusiv un colaj cu mai multe intervenții publice ale sale în favoarea argumentului că nu a fost de acord cu închiderea termocentralelor pe cărbune. Loading … Reamintim că închiderea acestora a fost asumată de colegul său, Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, cel care a inclus acest demers nefast pentru securitatea energetică a țării ca jalon în PNRR. România a închis unități de producție fără a pune ceva în schimb „România a închis capacități de producere a energiei electrice fără a pune ceva în schimb. Acolo unde astăzi ar trebui să fie aproape gata noi surse de energie care să le ia locul celor scoase – Ișalnița (850 MW) și Turceni (475 MW) – este islaz comunal. Pasc vacile. Eu am luptat pentru ca energia pe bază de cărbune să nu fie scoasă din sistem înainte de a avea ceva pus în loc. Am spus-o atunci. Am susținut-o public. Am depus și un proiect de lege în Parlament: să nu închizi nicio sursă de energie pe bază de cărbune până când nu pui înainte altceva în schimb. PLX 121/2023. Și PSD are o mare parte de vină, spune ministrul userist Ministrul arată că și PSD poartă o vină pentru criza energetică și a acționat împotriva mineritului. Social-democrații au închis „coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui”, mai spune Radu Miruță. Astăzi, realitatea arată cât de corectă a fost această poziție. PSD a urlat de mama focului pentru mineri. Fără însă să facă ceva. Dimpotrivă, acțiunile PSD au fost împotriva mineritului. A înfundat proiectul în Parlament și a continuat să închidă nebunește. Ne-au arătat doar machete, dar au închis coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui, cu îndeplinirea tuturor obligațiilor legale. Nu, Comisia Europeană nu te obligă să închizi fără să pui ceva în schimb. România nu produce suficientă energie verde În finalul mesajului său, Radu Miruță amintește că țara noastră are nevoie de energie verde, fără rezerve, însă din păcate nu producem suficientă pentru a asigura mixul energetic. Problema energiei verzi nu este că nu ne place. Dimpotrivă. România trebuie să investească masiv în energie verde. Problema este că energia verde nu este suficientă și nu se produce oricând avem nevoie de ea. Au pedalat cu închiderile și au stagnat cu punerea altor capacități în loc. „Vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei ” Iar astăzi, vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei. Da, Dunărea a scăzut foarte mult. Încercăm operațiuni de moment pentru a crește debitul la Cernavodă, astfel încât reactorul 2 să mai poată fi răcit. Dar seceta nu explică totul. Adevărata problemă este decizia de a închide înainte de a construi. Eu am spus că este greșit. Am luptat să nu se facă această greșeală. Astăzi, când vedem efectele, se dovedește că nu era vorba despre nostalgie după cărbune. Era vorba despre realism energetic. Iar când mulți miniștri ai Energiei nu știu nici acum diferența dintre MW și MWh, consecințele încep să fie din ce în ce mai usturătoare”.
România poate deveni un hub regional de energie nucleară
Acționarii Nuclearelectrica au votat, miercuri 15 iulie, pentru continuarea proiectului american de la Doicești, după ce premierul interimar Ilie Bolojan ceruse stoparea acestuia. Centrala nucleară va fi prima de acest gen dotată cu reactoare modulare mici (SMR) din Europa, investiția finală urmând să ajungă la 6-7 miliarde de euro. Proiectul a generat vii discuții în spațiul public, atât pro cât și contra. Gândul a stat de vorbă cu expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru a afla mizele acestei decizii pentru sistemul energetic național. Centrala nucleară de la Doiceşti (județul Dâmbovița) se bazează pe tehnologia reactoarelor mici modulare (SMR). Loading … Deși în Statele Unite tehnologia modulelor este considerată încă în fază experimentală, în România proiectul centralei mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a fost întâmpinat cu destul entuziasm. Dar a întâmpinat și o opoziție dură, cea mai vehementă fiind a premierului Bolojan, care a cerut stoparea investiției.„Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a spus oficialul. Proiectul nuclear va fi realizat cu tehnologia americanilor de la NuScale şi posibil cu banii a două instituţii financiare americane, scrie ZF. Primul proiect european de reconversie a unei foste mine de cărbune într-un proiect cu zero emisii Reactor nuclear. Sursa: Hepta Proiectul presupune construcţia unei centrale nucleare modulare cu o capacitate instalată de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti. Noua centrală va utiliza tehnologia NuScale Power, prin punerea în funcţiune a 6 reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Energia generată de centrala de la Doiceşti va contribui la tranziţia verde (proiectul paneuropean Green Deal). Dar şi la menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, printr-un mix unic între emisii zero de CO2 în atmosferă şi livrare de energie în bandă, indiferent de condiţiile meteorologice sau momentul zilei, explică inițiatorii proiectului. Unul dintre aspectele majore legate de proiectul de SMR (small modular reactors) este că, dacă investiţia se va finaliza, va constitui primul exemplu la nivel european de conversie a sitului unei foste centrale pe cărbuni într-un proiect cu zero emisii, având deja o componentă de energie solară. Cosmin Păcuraru: România dispune de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei În viziunea expertului în energie și geopolitică energetică Cosmin Păcuraru, în ciuda controverselor, centrala poate ajuta țara noastră se impună ca un veritabil hub regional de energie nucleară. „Nu am înțeles motivele pentru care au fost luate (până zilele trecute) poziții contrare interesului industriei energetice naționale, poziții care împiedică România să devină un hub de energie nucleară important în regiune. Ceea ce s-a hotărât ieri in CA-ul Nuclearelectrica este normal. Țara noastră dispune de o experiență îndelungată în domeniu, de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei și de potențialul real de a deveni furnizor de specialiști pentru statele care au încheiat acorduri cu NuScale. Standarde extrem de riguroase de la autoritățile de reglementare ale SUA Proiectul SMR NuScale beneficiază de avize și aprobări solide atât din partea autorităților americane, cât și române. Tehnologia NuScale este prima (și singura până acum) soluție SMR care a primit aprobarea completă de design din partea Nuclear Regulatory Commission (NRC) din SUA, atât pentru varianta de 50 MWe, cât și pentru cea upratată de 77 Mwe – cel care se va face la Doicești. Aceste standarde extrem de riguroase validează maturitatea tehnologică și reduc semnificativ riscurile de licențiere. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală În România, CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare) a aprobat documentul de bază de licențiere în august 2023. Iar în iulie 2024 a fost depusă cererea de autorizare pentru design și amplasament, procesul aflându-se în etape suplimentare (inclusiv transmiterea capitolelor tehnice în 2025). Aceste avize, alături de decizia finală de investiție aprobată de acționarii Nuclearelectrica în 2026 și de susținerea financiară americană (EXIM, DFC), confirmă conformitatea proiectului cu cele mai înalte standarde internaționale de siguranță, securitate și reglementare”, explică expertul. Tehnologia NuScale oferă energie curată, stabilă și predictibilă În opinia specialistului, tehnologia NuScale o completează perfect pe cea a centralele clasice de la Cernavodă și are avantajul unui grad sporit de securitate. „Proiectul SMR cu tehnologia NuScale reprezintă o soluție strategică și validă pentru securitatea energetică a României, oferind energie curată, stabilă și predictibilă. Reactoarele modulare mici completează perfect centralele clasice de la Cernavodă. Deși costurile primului reactor sunt ridicate, implementarea mai multor module reduce semnificativ costul unitar prin fabricație modulară în serie, timp de construcție mult mai scurt, flexibilitate de amplasare și scalabilitate (se pot adăuga module treptat, în funcție de necesități). Siguranța este sporită prin sisteme pasive de răcire, iar timpul de pornire-oprire este mult mai redus comparativ cu reactoarele clasice”, completează Cosmin Păcuraru. Un SMR amplasat lângă București ar fi o soluție pentru criza energetică a Capitalei Specialistul atrage atenția că acest tip de reactor nuclear ar putea contribui la soluționarea crizei energetice a Capitalei. Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa: Shutterstock „Un aspect insuficient discutat în dezbaterea publică este posibilitatea recuperării energiei termice reziduale de la aceste reactoare. Un SMR amplasat în proximitatea Bucureștiului (de exemplu, la ELCEN) ar putea produce simultan energie electrică și termică, oferind o flexibilitate operațională deosebită. Aceasta ar reprezenta o soluție majoră pentru criza energetică a Capitalei, care înregistrează consumuri ce depășesc frecvent 1.400 MWh, în condițiile în care ELCEN nu mai produce astăzi nici 1 MWh electric. (Mă intreb de ce Ministerul Energiei nu se sesizează la prostul management de acolo, unde – cred că – nimeni de directorat sau CA nu este de meserie”. Producție continuă care ar ajuta la decarbonizarea economiei În egală măsură, mai spune Cosmin Păcuraru, centtala nucleară și-ar amortiza costurile relativ repede, asigurând o producție energetică permanentă și emisii de CO2 minime. „Spre deosebire de sursele regenerabile intermitente, SMR-urile asigură producție continuă 24/7, cu densitate energetică superioară și emisii de CO₂ minime pe tot ciclul de viață, contribuind esențial la decarbonizarea economiei, electrificarea termiei și a transporturilor. Criticile politizate privind costurile și durata de viață sunt contrazise de date reale: amortizare pe 60 de ani, LCOE (Costul Echilibrat al Energiei
Consilerul guvernatorului BNR, după evaluarea Fitch
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la Digi24 că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși acesta a el neschimbat, consilierul lui Mugur Isărescu precizează că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk” Loading … România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. Eugen Rădulescu: „Decizia inițială a Fitch a fost de retrogradare” Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a argumentat că decizia inițială era de retrogradare. „Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.red. pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Chestiunea aceasta eu o identific sub numele de Extracție de rente din sectorul public. Ea se manifestă pe o scară incredibil de mare, începând cu jaful, avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit. Iar aici nu e vorba numai de sumele uriașe care s-au pierdut. E vorba că se generează un anumit sistem incredibil de pernicios. Atunci când știi că ești într-un sat fără câini, nu umbli cu bățul la tine”, a spus consilierul guvernatorului BNR. „Am scăpat milimetric” Eugen Rădulescu a subliniat că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, consilierul spune că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. Foto: Facebook / Eugen Rădulescu
Cronica unui colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate
Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune. O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace. Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă. Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă. În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Useriștii criticau hidrocentralele, dar făceau lobby mascat pentru parcurile eoliene Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene. De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”. „Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres. Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei. Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, esye explicația oficială a autorităților. 7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR. În plină criză energetică, România ține închise 7 hidrocentrale/ Sursa FOTO: zhd.ro Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW Bumbești-Livezeni – 65,2 MW Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW Pașcani (Siret) – 9,4 MW Cerna-Belareca – 14,7 MW Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
SUMMER WELLîmplinește15 ani. Festivalul care a transformat muzica într-un univers cultural revine în august
Există festivaluri la care mergi pentru un concert. Și există Summer Well – locul în care muzica este doar începutul. În al doilea weekend din august (7-9 august), Domeniul Știrbey Vodă din Buftea devine din nou punctul de întâlnire al celor care caută mai mult decât un line-up. La 15 ani de la prima ediție, Summer Well continuă să definească un mod diferit de a experimenta cultura contemporană, reunind muzică, artă, design, arhitectură temporară, gastronomie și comunități creative într-un festival care și-a construit propriul univers. Anul acesta, peste 20 de artiști, trei scene și o serie de experiențe curatoriate transformă fiecare colț al domeniului într-un spațiu cu identitate proprie. Nu este doar despre cine urcă pe scenă, ci despre atmosfera dintre concerte, descoperirile întâmplătoare și energia colectivă care face ca fiecare ediție să fie diferită. Trei scene. Trei universuri. Un singur soundtrack al verii. Orange Main Stage aduce numele care definesc ediția aniversară. De la intensitatea inconfundabilă a lui Nick Cave & The Bad Seeds la energia explozivă a Palaye Royale, sensibilitatea lui Charlotte Cardin și vibe-ul cinematic al lui Two Feet, scena principală propune un line-up construit pentru momente care rămân cu tine mult după ultimul encore. Lor li se alătură și nume precum DE’WAYNE, Noga Erez sau Jalen Ngonda, trei dintre cele mai interesante voci ale muzicii contemporane, acoperind o paletă largă de genuri muzicale. Sunset Stage by ING x VISA este spațiul dedicat celor care urmăresc scena muzicală înainte ca aceasta să ajungă în mainstream. Indie, electronic, alternative și proiecte experimentale coexistă într-un line-up care pune reflectorul pe noua generație de artiști și pe direcțiile în care se îndreaptă muzica internațională. Pe această scenă va urca și 2hollis, fenomenul alternativ al noii generații, dar și proiecte muzicale precum ZEP, Chalk sau duo-ul napolitan Nu Genea. Electro Punk Club revine pentru al doilea an și continuă să fie una dintre cele mai spectaculoase experiențe ale festivalului. Creat împreună cu colectivul Space Objekt, spațiul funcționează ca un club imersiv inspirat de estetica underground a Los Angeles-ului anilor ’70. Fațade neon, instalații vizuale, electronică, punk și o energie care transformă fiecare noapte într-un performance colectiv, cu referințe la locuri legendare precum Madam Wong’s și Hong Kong Cafe. Aici îi veți găsi pe britanicii The Molotovs, punkistele coreene Sailor Honeymoon, precum și reprezentanți ai scenei alternative locale, Getchoo și Armand Popa. După concerte începe o altă poveste La Summer Well, experiența nu se oprește când se sting luminile scenei principale. Pe parcursul festivalului, activările de brand se transformă în spații culturale și sociale, iar petrecerile curatoriate special pentru ediția aniversară extind experiența până târziu în noapte — precum seria de afterparty-uri găzduite de glo™. Muzică, instalații vizuale, performance-uri și intervenții artistice creează în fiecare seară un nou context de întâlnire și explorare, într-un playground urban în care granițele dintre club, galerie și festival devin tot mai greu de definit. 15 ani de Summer Well Într-un peisaj în care festivalurile se schimbă constant, Summer Well și-a păstrat identitatea: un eveniment construit în jurul curiozității, al comunităților creative și al experiențelor care merg dincolo de muzică. Ediția aniversară marchează 15 ani în care festivalul a devenit unul dintre cele mai importante repere ale verii, un loc unde cultura pop, estetica contemporană și muzica se întâlnesc firesc. În luna august, Domeniul Știrbey Vodă devine din nou locul în care soundtrack-ul verii se ascultă, dar mai ales se trăiește. Programul complet și detaliile logistice sunt disponibile pe site-ul oficial www.summerwell.ro și pe pagina de Instagram a festivalului @summerwellfest. Summer Well 2026 este un festival Orange, susținut de o serie de parteneri care dau formă și vibe universului festivalului: glo™, ING, Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Bacardi, Martini, Hendrick’s Gin, Jack Daniel’s, Mega Image, Pepsi, Fashion Days, alpro, Transalpina, vitamin aqua, Lay’s, e-on, FABIZ, Bucharest Business School, biciclop, syoss, Persil, Sensodyne, InterContinental Athénée Palace, alka, Secom. Abonamentele pot fi achiziționate de pe summerwell.ro, la prețul de 513 lei + taxe. De asemenea, sunt disponibile și bilete de o zi la prețul de 351 lei + taxe pentru vineri și sâmbătă, iar pentru duminică costul biletului este de 426 lei + taxe.
Din cauza temperaturilor extreme, recolta de struguri ar putea începe mai devreme ca niciodată în Spania
Temperaturile extreme și seceta împing podgoriile din Rioja către una din cele mai timpurii recolte din istorie, semn clar al impactului încălzirii globale asupra agriculturii, transmite Mediafax Spania. Căldura doborâtoare din această vară afectează puternic viile din nordul Spaniei, în special din celebra regiune viticolă Rioja. Loading … Producătorii se pregătesc pentru o recoltă de struguri neobișnuit de timpurie, după cum notează presa spaniolă. Temperaturile ridicate, combinate cu lipsa ploilor, încă din luna mai, au accelerat maturarea strugurilor și au redus semnificativ cantitatea estimată a recoltei. Un viticultor experimentat spune că nu a mai trăit asemenea vremuri și ecunoaște că metodele tradiționale de lucru nu mai sunt eficiente în noile condiții climatice. El remarcă însă și capacitatea viței-de-vie de a se adapta la stresul extrem. 2026, anul dezechilibrului pentru viticultorii spanioli În unele zone, primele soiuri ar putea fi recoltate chiar la mijlocul lunii august, iar culesul ar putea fi în plină desfășurare până la finalul lunii. Diferențele dintre regiunile mai calde și cele mai răcoroase s-au redus simțitor, ceea ce indică un ciclu agricol tot mai uniform, dar și mai dezechilibrat. Experții spun că 2026 va fi anul dezechilibrului între nivelul de zahăr și maturitatea fenolică a strugurilor, ceea ce ar putea afecta calitatea vinului. De asemenea, seceta prelungită a compromis așteptările pentru o recoltă bogată. Chiar dacă ploile recente au adus local cantități semnificative de apă, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa lunile de secetă extremă. Schimbările climatice devin o realitate tot mai dificilă pentru viticultorii din Spania, care sunt nevoiți să își adapteze rapid practicile pentru a face față unor condiții fără precedent în istoria agriculturii acestei țări.