Băutura pe care un chirurg cardiac o numește moartea lichidă” nu e alcoolul
Dr. Jeremy London, specialist cu certificări în chirurgie generală, vasculară și toracică, a publicat pe Instagram o listă cu patru lucruri pe care nu le consumă niciodată. Unul dintre ele a surprins pe toată lumea: nu e alcoolul, nu e cafeaua, sunt băuturile răcoritoare, notează Mirror. „Punct. Gata.” Mesajul medicului a fost fără echivoc. Despre băuturile carbogazoase, dr. London a spus că sunt „moarte lichidă”. Oamenii pur și simplu nu ar trebui să le bea. Fără excepții, fără moderație. Pe primul loc în lista sa se afla fumatul, pe care l-a descris ca fiind fără îndoială cel mai distructiv obicei pentru organism. Afectează plămânii, crește riscul de cancer, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Alcoolul a ocupat locul al doilea. Medicul l-a catalogat drept toxic pentru fiecare celulă din corp. A mărturisit că renunțarea la el a fost una dintre cele mai importante decizii din viața sa de adult. Pe locul patru s-au aflat pâinea, pastele și făinurile rafinate, pe care le-a legat direct de controlul greutății: 80% din rezultate țin de dietă, doar 20% de exercițiu fizic. De ce nu e doar zahărul vinovat Ulterior, într-un interviu pentru emisiunea Today, dr. London a nuanțat: a recunoscut că formularea „moarte lichidă” a fost gândită să atragă atenția, dar și-a menținut poziția. Problema nu este doar conținutul caloric ridicat, ci și faptul că oamenii nu conștientizează câte calorii primesc din băuturile îndulcite. Un alt specialist, dr. William Li, a susținut aceeași idee într-un podcast: consumul ridicat de sucuri carbogazoase este asociat cu boli metabolice, cardiovasculare și risc crescut de cancer. El a subliniat că problema nu este zahărul în sine, ci mixul de aditivi, coloranți, conservanți și stabilizatori – o expunere cronică, acumulată în timp. Ce recomandă specialiștii NHS recomandă evitarea completă a băuturilor carbogazoase cu zahăr în cazul copiilor, din cauza riscului de afectare dentară și supraponderalitate. Înlocuirea cu variante fără zahăr este acceptabilă, dar cea mai bună opțiune rămâne apa.
Dieta populară pentru slăbit care ar putea proteja creierul de Alzheimer și Parkinson
O dietă populară pentru slăbit, dieta ketogenică (keto), ar putea avea un beneficiu suplimentar important: protecția împotriva unor boli cerebrale precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington, arată un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia și citat de Science Alert. Echipa de cercetători a analizat zeci de studii anterioare care au investigat legătura dintre dieta keto și bolile neurodegenerative, dar și efectele generale ale unui regim alimentar bogat în grăsimi și proteine și sărac în carbohidrați asupra metabolismului. Potrivit concluziilor, problemele legate de procesarea glucozei – principalul „combustibil” al organismului – joacă un rol important în apariția mai multor afecțiuni ale creierului. Astfel, cercetătorii sugerează că dieta ketogenică ar putea influența pozitiv aceste mecanisme metabolice. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, au scris autorii lucrării, potrivit sciencealert. Aceștia subliniază însă că, deși rezultatele din studiile preclinice sunt promițătoare, există încă multe necunoscute legate de aplicarea pe termen lung în practică medicală. „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al dietei ketogenice în contexte clinice”, susțin autorii studiului. Ce este dieta keto și ce riscuri pot exista Dieta keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică numită cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, producând cetone care devin sursă alternativă de combustibil pentru creier. Această schimbare metabolică poate duce și la pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este folosită frecvent în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite cazuri, cum este epilepsia. Cercetătorii mai arată că există mai multe mecanisme posibile prin care dieta keto ar putea avea efecte neuroprotectoare. Unul dintre acestea este faptul că neuronii pot utiliza cetonele ca sursă alternativă de energie atunci când metabolismul glucozei este afectat, fenomen observat în unele studii asupra bolii Alzheimer. Acest proces ar putea contribui la stabilizarea funcției neuronale. Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma eficiența și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative. Totodată, dieta keto este una dintre cele mai greu de respectat, astfel că aderarea pacienților la acest regim ar putea fi o problemă. În plus, este asociată cu o serie de efecte secundare neplăcute: la unele persoane a fost legată de constipație, insomnie și colesterol crescut. Studii anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung și ar putea crește riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie cântărite atent în raport cu potențialele beneficii ale dietei.
Un singur fruct susține sănătatea inimii, creierului și intestinului. Nutriționiștii îl recomandă zilnic
Principalul avantaj al strugurilor vine din polifenoli: fitonutrienți cu proprietăți antioxidante puternice. Susțin sănătatea inimii, protejează creierul și reduc stresul oxidativ din organism. Nutriționista Avery Zenker spune că polifenolii din struguri includ acizi fenolici, antocianine, flavonoide și stilbeni. Toți contribuie la sănătatea cardiovasculară, cerebrală, imunitară și metabolică, scrie Real Simple. Strugurii purpurii, cei mai eficienți Nu toți strugurii sunt la fel. Cei purpurii conțin mai multe antocianine decât cei roșii și mult mai multe decât cei verzi. Au și o capacitate antioxidantă totală semnificativ mai mare. „Culoarea vibrantă a strugurilor violet indică un conținut puternic de antioxidanți”, spune Zenker. Antocianinele sunt cele care dau nuanța intensă, un indicator direct al valorii nutriționale. Cât trebuie să mănânci Nu este nevoie de cantități mari. Aproximativ 22 – 44 de boabe de struguri sunt suficiente pentru a beneficia de proprietățile lor. Matricea alimentară a strugurilor face ca nutrienții să interacționeze eficient între ei și să fie bine absorbiți de organism. Trei beneficii principale Nutriționista Michelle Routhenstein, specializată în cardiologie, afirmă că resveratrolul și proantocianidinele din struguri ajută vasele de sânge să se relaxeze, reduc tensiunea arterială și mențin niveluri sănătoase de colesterol. Pentru creier, antioxidanții din struguri protejează neuronii și pot reduce riscul bolilor neurodegenerative. Consumul regulat poate încetini declinul cognitiv legat de vârstă. La nivel intestinal, polifenolii îmbunătățesc echilibrul microbiomului digestiv. Sănătatea intestinului influențează, la rândul ei, inima și creierul – un cerc de beneficii care pornește de la un simplu fruct.
Medici fără Frontiere: Răspândirea Ebola în RD Congo este profund alarmantă
Vorbind la două săptămâni după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat focarul, directorul adjunct al MSF, Dr. Alan Gonzales, a declarat că niciodată până acum nu au fost înregistrate „atât de multe cazuri” atât de curând, potrivit BBC. Comentariile sale au venit în timp ce șeful OMS, doctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, a vizitat provincia Ituri din estul congolez – zona cea mai afectată – pentru a supraveghea eforturile de izolare a virusului. Cel puțin 246 de decese în RD Congo În RD Congo există acum peste 1.000 de cazuri suspecte de Ebola și cel puțin 246 de decese. Țara vecină, Uganda, a raportat nouă cazuri confirmate și un deces. „La două săptămâni după declararea focarului de Ebola în provincia Ituri, situația este profund alarmantă”, a declarat Gonzalez într-un comunicat emis sâmbătă. „Niciodată până acum o epidemie de Ebola nu a înregistrat atât de multe cazuri atât de curând după declararea sa”, a spus el, subliniind că echipele sale de pe teren „asistă la un răspuns care nu a reușit încă să țină pasul cu răspândirea rapidă a epidemiei”. „Realitatea de astăzi este că nimeni nu cunoaște adevărata amploare și gravitate a acestei epidemii. Zilnic sunt raportate noi cazuri suspecte, însă sute de probe rămân netestate.” Gonzalez a adăugat că eforturile de izolare și livrările de ajutor umanitar sunt întârziate de „constrângeri majore”, inclusiv închiderea frontierelor și a aeroporturilor. OMS a avertizat în repetate rânduri că conflictul în curs din RD Congo a împiedicat semnificativ răspunsul la epidemia de Ebola.
Sting: Dispariția muncii fizice alimentează masculinitatea toxică: Bărbații și-au pierdut direcția pentru energie
Artistul britanic a făcut declarațiile într-un interviu acordat înaintea revenirii musicalului său „The Last Ship” pe scena din West End, spectacol inspirat de declinul șantierelor navale din nordul Angliei, mai precizează The Guardian. Muzicianul spune că tot mai puțini bărbați folosesc astăzi munca fizică și activitatea manuală în viața de zi cu zi, iar această schimbare ar putea avea efecte sociale și psihologice mai profunde decât se credea. Sting in spectacolul The Last Ship. Sursa foto: Youtube/Metropolitan Opera „Lucrez cu mâinile în fiecare zi ca muzician și sunt norocos. Este un lucru rar pentru bărbații moderni să își folosească mâinile și forța pentru a face ceva. Am pierdut ceva acolo”, a spus Sting. Artistul afirmă că nu are „răspunsuri clare”, dar crede că o parte din tensiunile și toxicitatea actuală din societate ar putea veni din faptul că mulți bărbați și-au pierdut „direcția pentru energie” și sentimentul utilității sociale. Musicalul său vorbește despre prăbușirea unei lumi industriale „The Last Ship” urmărește ultimele zile ale unui șantier naval inspirat de Swan Hunter din Wallsend, localitatea în care Sting a crescut înainte de declinul industrial al Marii Britanii din anii ’70 și ’80. Spectacolul explorează criza identitară a muncitorilor care își pierd meseria și sensul comunității odată cu închiderea șantierelor navale. „Britania și-a construit bogăția în minele de cărbune, în oțelării, în fabrici și șantiere navale. Toate aceste competențe au fost aruncate la gunoi”, a spus Sting, criticând transformarea economiei britanice într-una dominată aproape exclusiv de servicii. „Nu romantizez acea lume” Artistul insistă însă că nu încearcă să idealizeze munca grea și periculoasă din șantierele navale. Sting spune că industria era extrem de dură, cu accidente frecvente, expunere la azbest și substanțe toxice și condiții dificile de muncă. Totuși, el spune că oamenii aveau atunci un sentiment puternic de comunitate și mândrie profesională. „Munca era grea și periculoasă, dar oamenii puteau să privească în urmă și să spună: «Eu am construit asta»”, a explicat muzicianul. Comentariile lui Sting apar într-un context mai larg în care sociologi, psihologi și politicieni discută tot mai des despre schimbările rolului masculin în societățile occidentale. În multe state europene și nord-americane, dispariția industriilor tradiționale și automatizarea au afectat puternic locurile de muncă dominate istoric de bărbați. În paralel, rețelele sociale au amplificat dezbaterile despre singurătate masculină, radicalizare online, frustrare economică și identitate socială. Mai multe studii recente au arătat că tinerii bărbați sunt printre cele mai vulnerabile categorii la conținut extremist sau agresiv online, pe fondul sentimentului de lipsă de perspectivă și apartenență. Sting revine în West End după un drum dificil pe Broadway „The Last Ship” a debutat inițial în Chicago și apoi pe Broadway în 2014, unde a avut recenzii mixte și nu a reușit succesul altor musicaluri britanice inspirate din povești regionale. Între timp însă, producția a fost rescrisă și modificată, iar Sting spune că spectacolul și-a găsit în sfârșit „vocea”. Artistul va apărea personal în noua producție programată la Theatre Royal Drury Lane din Londra în această toamnă.
Când începe omul să devină conștient? Neurologii caută cele mai pertinente răspunsuri încă de la bebeluși
Neurocercetătorul dr. Joel Frohlich descrie începutul conștiinței ca pe o „frontieră” științifică. „Nu au existat prea multe cercetări despre momentul în care începe conștiința – surprinzător de puține”, declară el pentru BBC Science Focus. „Multă vreme, conștiința a fost domeniul de competență al filosofilor. În neuroștiințe, cercetarea era aproape un tabu până acum 10 sau 20 de ani”. Dar acum, neurocercetătorii au dezvoltat câteva modalități ciudate și minunate de a încerca să înțeleagă cum este să fii un nou-născut sau un bebeluș nenăscut și de a răspunde la întrebarea: când începe conștiința? Dovezi că bebelușii sunt conștienți Conform unei lucrări realizate de Frohlich și de filosoful profesor Tim Bayne, răspunsul la această mare întrebare se găsește cel puțin la cinci luni. Probabil. La această vârstă, bebelușii prezintă suficiente dovezi – nu doar că sunt treji, ci și că experimentează cu adevărat lumea. Concluzia lor provine din ceea ce ei numesc o abordare „bazată pe clustere”: în loc să caute un singur marker al conștiinței, ei identifică un set întreg de indicii – modele de activitate cerebrală, răspunsuri la stimuli, semne de conștientizare. „Nu ar trebui să avem încredere deplină în niciun marker în sine”, spune Frohlich. „Dar dacă vedem o convergență de mini-markeri, acesta este un indicator destul de bun că ar putea apărea conștiința”. Deci, înseamnă asta că bebelușii sub cinci luni nu sunt conștienți? Ei bine, aici devine cu adevărat interesant: deși bebelușii mai mici nu prezintă toate semnele de conștiință, ei prezintă anumiți markeri. Și, în mod intrigant, indicii similare ar putea fi prezente și la fetuși. Care sunt cele mai importante indicii ale conștiinței? Unul dintre cei mai importanți markeri ai unui creier conștient, potrivit neurocercetătorilor precum Frohlich, este rețeaua modului implicit. Aceasta este o rețea de regiuni ale creierului care este activă atunci când ești în repaus – când visezi cu ochii deschiși, îți amintești sau te gândești la viitor. Neurocercetătorii au descoperit, prin utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (RMN), un tip de scanare a creierului, că nou-născuții au o formă simplistă de rețea mod implicit. Apoi, există efectul local-global. Este destul de simplu: conform lui Frohlich, capacitatea de a observa când un model se schimbă este un semn al memoriei de lucru și, eventual, al conștiinței. De exemplu, aceste secvențe: Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-BIP Bip-bip-bip-bip Bip-bip-bip-bip Ați observat o schimbare în ultima secvență? Felicitări! Acesta ar putea fi un semn că sunteți conștient. „Aș putea să vă antrenez creierul, după multe repetări ale acestui model de secvență, să se aștepte ca tonul final din cadrul acestei secvențe de patru tonuri să fie deviant”, explică Frohlich. „Apoi, dacă dau o nouă secvență care rupe acel model – ar putea fi doar patru tonuri identice – chiar dacă nu există nicio deviantă locală în cadrul acelei secvențe, există o deviantă globală; ceva care a rupt modelul”. Deși Frohlich a văzut dovezi ale acestui efect local-global la nou-născuți, alte cercetări au mers mai departe. Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania, au găsit dovezi ale acestuia la fetușii aflați la termen. Au plasat aparate peste burta femeilor însărcinate pentru a măsura câmpurile magnetice emise de semnalele cerebrale fetale – o tehnică numită magnetoencefalografie. Lumini proiectate în uter Un alt marker potențial al conștiinței este comportamentul și atenția. Oamenii de știință pot observa că bebelușii mici – cel puțin de la patru luni, potrivit lui Frohlich și Bayne – pot alege unde își îndreaptă atenția. Și, din nou, există dovezi că și fetușii pot face acest lucru. Într-o lucrare din 2017, profesorul Vincent Reid și alți cinci neurocercetători de la Universitatea din Lancaster au proiectat trei lumini – aranjate ca doi ochi și o gură – în uterul femeilor însărcinate și au folosit ultrasunete pentru a măsura reacțiile fetușilor la acestea. Neurocercetătorii au mutat aceste lumini peste burtica sarcinii și au observat că fetușii își mișcă capul pentru a se uita la ei. „Nimeni nu este de acord cu adevărat dacă fătul vede ceva care arată ca o față sau mai degrabă ca o pată de lumină”, spune Frohlich. Însă, spune el, o echipă de neurocercetători din Torino, Italia, a replicat independent acest experiment, urmărind mișcările ochilor fetali mai degrabă decât rotirea capului, și a descoperit că și lentilele ochilor fetali au urmărit luminile asemănătoare feței. Cât de devreme ar putea începe conștiința? Toate acestea înseamnă că diversele teste pe care neurologii le pot face sugerează că bebelușii – și poate chiar fetușii – au un anumit nivel de conștiință. Dar dacă conștiința începe înainte de naștere, acest lucru ar putea ridica întrebări cu privire la etica avortului. Cu toate acestea, Frohlich spune că nu este nevoie să ne facem griji. „Ceea ce este cu adevărat important de înțeles aici este că vorbim doar despre ultimul trimestru de sarcină, care este de obicei după limitele legale privind avortul în majoritatea jurisdicțiilor”, spune el. „Majoritatea avorturilor care au loc sunt mult mai devreme decât atât, de obicei în primul trimestru de sarcină”. Orice avort mai devreme decât al treilea trimestru ar preceda dezvoltarea părții creierului care procesează semnalele senzoriale: talamusul, supranumit poarta către conștiință. „Talamusul nici măcar nu stabilește conexiuni – sinapse – cu cortexul cerebral până la începutul celui de-al treilea trimestru sau între 24 și 26 de săptămâni de gestație”, spune Frohlich. „Până atunci, nu există o conștiință cu adevărat plauzibilă – cel puțin așa cum o știm noi; plină de senzații din lumea exterioară”. Totuși, munca unor neurocercetători precum Frohlich ar putea avea implicații profunde asupra modului în care decidem ce alte entități sunt considerate conștiente. Pe măsură ce inteligența artificială apare și devine din ce în ce mai sofisticată, Frohlich spune că ar putea fi util ca oamenii de știință să dezvolte o „teorie a conștiinței”. „Dacă putem spune, la oameni, «Conștiința începe la această vârstă», atunci am putea extrapola la alte sisteme, pe baza oricăror criterii pe care le folosim pentru a ajunge la această concluzie pentru noi înșine”, spune el.
Kanye West susține că a stabilit un record de audiență la concertul din Istanbul
„Vreau doar să vă spun că tocmai am doborât recordul, 118.000 de oameni, cea mai mare reprezentație pe stadion din toate timpurile”, le-a transmis artistul fanilor prezenți la eveniment. La concert au participat spectatori veniți din mai multe țări, inclusiv din Rusia, Kazahstan, Marea Britanie, Statele Unite, state europene și din Orientul Mijlociu. Pe scenă au urcat și artiști precum Yener Cevik, Mavi, Sena Sener, Pera și Motive, iar rapperul Travis Scott a avut o apariție-surpriză alături de Kanye West. Show-ul, care a durat aproximativ două ore, a inclus celebra scenă „Planet Earth”, efecte speciale cu lumini, fum și artificii. Artistul a interpretat unele dintre cele mai cunoscute piese ale sale, printre care „Runaway”, „Power”, „Stronger” și „Heartless”. Potrivit publicației Turkiye Today, concertul a fost transmis live pe canalul oficial de YouTube al lui Ye și a atras milioane de vizualizări în primele minute. În paralel, pe rețelele sociale a devenit viral un videoclip în care un fan își cere partenera în căsătorie în timpul interpretării piesei „Runaway”.
Fragilitatea la bătrânețe poate anunța probleme grave de sănătate. Ce spun specialiștii
Fragilitatea, considerată unul dintre cele mai importante semne ale îmbătrânirii, poate deveni un predictor pentru spitalizare, dizabilitate, recuperare după boală sau operații, internare în aziluri și chiar deces. Specialiștii spun însă că aceasta poate fi încetinită sau chiar ameliorată prin măsuri simple precum mișcarea regulată, alimentația corectă și menținerea legăturilor sociale, scrie Science Alert. Adulții în vârstă care suferă de fragilitate au o rezervă fiziologică redusă, ceea ce înseamnă că organismul lor face mai greu față bolilor, accidentelor sau stresului. Astfel, problemele aparent minore, cum ar fi o infecție pulmonară, o schimbare de tratament sau câteva zile petrecute la pat, pot duce rapid la pierderea independenței. În schimb, o persoană mai robustă se poate recupera mult mai ușor după afecțiuni serioase. Specialiștii spun că îmbătrânirea diferă mult de la o persoană la alta. Un om de 82 de ani poate rămâne activ și independent, în timp ce altcineva de aceeași vârstă poate avea dificultăți chiar și să se ridice de pe scaun. Tot mai mulți medici consideră că fragilitatea, și nu vârsta în sine, influențează felul în care oamenii îmbătrânesc. Din acest motiv, verificarea fragilității a devenit o procedură obișnuită în multe unități medicale pentru persoanele de peste 65 de ani. Cum este evaluată fragilitatea Există două metode principale prin care medicii analizează fragilitatea. Prima o tratează ca pe un sindrom fizic caracterizat prin slăbiciune, oboseală, mers lent, scădere involuntară în greutate și activitate fizică redusă. Persoanele care prezintă unul sau două dintre aceste semne sunt considerate „pre-fragile”, iar cele cu mai multe simptome sunt încadrate ca fragile. A doua metodă privește fragilitatea ca pe o acumulare de probleme de sănătate în timp. Bolile cronice, dificultățile de mișcare, problemele de memorie, pierderea auzului sau a vederii, alimentația slabă și izolarea socială reduc capacitatea organismului de a face față unor situații precum căderile, infecțiile sau internările. Fragilitatea poate fi ameliorată Deși mult timp s-a crezut că fragilitatea este permanentă, cercetările arată că aceasta poate evolua în ambele direcții. Fragilitatea este văzută acum ca un spectru, de la fragilitate ușoară, la moderată sau severă. În unele cazuri, starea se poate agrava, dar în altele poate fi întârziată sau chiar îmbunătățită. O analiză realizată pe peste 42.000 de adulți vârstnici a arătat că, într-o perioadă de aproape patru ani, aproximativ 14% și-au îmbunătățit starea de sănătate, aproape 30% au devenit mai fragili, iar peste jumătate au rămas stabili. Medicii spun că semnele timpurii, precum oboseala, încetinirea ritmului sau pierderea în greutate, reprezintă un moment important pentru intervenție. Activitatea fizică regulată, mai ales exercițiile de rezistență precum greutățile, benzile elastice sau exercițiile cu greutatea corpului făcute de cel puțin două ori pe săptămână, poate ajuta la încetinirea fragilității.
Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative
O dietă folosită în mod obișnuit pentru slăbit ar putea avea și un efect neașteptat asupra sănătății creierului, potrivit unei noi analize științifice, scrie Science Alert. Cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, au analizat mai multe studii anterioare privind dieta ketogenică și posibila ei legătură cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Dieta keto presupune reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, iar în acest proces organismul își schimbă modul în care produce energie. Echipa de cercetare a analizat și modul în care această dietă influențează metabolismul glucozei, adică felul în care corpul folosește și stochează zahărul, care este un proces important în funcționarea creierului. Problemele legate de utilizarea glucozei sunt asociate cu mai multe boli ale creierului, iar cercetătorii spun că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea acestor afecțiuni. Totuși, ei spun că există și limitări importante în ceea ce privește aplicarea ei ca tratament. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. Aceștia adaugă că: „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al [dietei ketogenice] în contexte clinice.” Cum funcționează dieta keto Dieta keto funcționează prin determinarea organismului să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest proces poartă numele de cetoză, o stare metabolică în care corpul produce cetone pentru energie. Mecanismul poate duce la pierdere în greutate și este deja folosit în unele cazuri medicale, de exemplu în tratamentul epilepsiei. Cercetătorii spun că există mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea influența și bolile neurodegenerative, nu doar metabolismul. De exemplu, atunci când creierul are un deficit de energie, cetonele pot funcționa ca sursă alternativă, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazuri de Alzheimer. De asemenea, studiile pe animale au arătat că cetonele pot reduce inflamația în boli precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” numit autofagie și pot susține bacteriile intestinale asociate cu o funcționare mai bună a creierului. „Dieta ketogenică poate servi ca o intervenție metabolică complementară care susține tratamentele specifice bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuția la gestionarea simptomelor”, scriu cercetătorii.
Nava de croazieră unde a izbucnit focarul de hantavirus este autorizată să se întoarcă pe mare după ce a fost curățată și dezinfectată
Nava de croazieră Hondius, care a stârnit îngrijorare la nivel mondial din cauza unui focar de hantavirus la bord, a primit autorizație de întoarcere pe mare sâmbătă, după ce a fost supusă unei curățări și dezinfecții temeinice, potrivit Le Figaro. „Din perspectiva sănătății publice, nu mai există obstacole pentru revenirea în serviciu a navei Hondius”, a anunțat agenția municipală de sănătate din Rotterdam pe site-ul său web, în urma unei inspecții finale de vineri. În timpul acestor verificări, experții în prevenirea infecțiilor „au stabilit că Hondius a fost curățat eficient și că dezinfecția a fost efectuată în conformitate cu directivele stabilite”, a adăugat agenția de sănătate. La rândul său, linia de croazieră Oceanwide Expeditions, proprietara navei, a declarat săptămâna aceasta că nava va pleca în curând din Rotterdam, odată ce inspecțiile vor fi finalizate, și își va relua programul de croazieră pe 13 iunie. Echipajul navei a fost în carantină Nava MV Hondius, care naviga din Ushuaia, Argentina, către arhipelagul Capului Verde, a avut călătoria întreruptă după moartea a trei pasageri din cauza unui focar de hantavirus, un virus rar pentru care nu există vaccin sau tratament specific. Pasagerii au fost evacuați în Tenerife, în Insulele Canare spaniole, înainte de a fi repatriați cu avionul în țările lor respective. Nava cu pavilion olandez și-a încheiat călătoria pe 18 mai la Rotterdam, cel mai mare port din Europa, unde restul echipajului a fost pus în carantină. OMS a identificat până în prezent 13 cazuri confirmate sau probabile legate de acest focar, inclusiv cele 3 decese.