Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative
O dietă folosită în mod obișnuit pentru slăbit ar putea avea și un efect neașteptat asupra sănătății creierului, potrivit unei noi analize științifice, scrie Science Alert. Cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, au analizat mai multe studii anterioare privind dieta ketogenică și posibila ei legătură cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Dieta keto presupune reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, iar în acest proces organismul își schimbă modul în care produce energie. Echipa de cercetare a analizat și modul în care această dietă influențează metabolismul glucozei, adică felul în care corpul folosește și stochează zahărul, care este un proces important în funcționarea creierului. Problemele legate de utilizarea glucozei sunt asociate cu mai multe boli ale creierului, iar cercetătorii spun că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea acestor afecțiuni. Totuși, ei spun că există și limitări importante în ceea ce privește aplicarea ei ca tratament. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. Aceștia adaugă că: „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al [dietei ketogenice] în contexte clinice.” Cum funcționează dieta keto Dieta keto funcționează prin determinarea organismului să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest proces poartă numele de cetoză, o stare metabolică în care corpul produce cetone pentru energie. Mecanismul poate duce la pierdere în greutate și este deja folosit în unele cazuri medicale, de exemplu în tratamentul epilepsiei. Cercetătorii spun că există mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea influența și bolile neurodegenerative, nu doar metabolismul. De exemplu, atunci când creierul are un deficit de energie, cetonele pot funcționa ca sursă alternativă, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazuri de Alzheimer. De asemenea, studiile pe animale au arătat că cetonele pot reduce inflamația în boli precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” numit autofagie și pot susține bacteriile intestinale asociate cu o funcționare mai bună a creierului. „Dieta ketogenică poate servi ca o intervenție metabolică complementară care susține tratamentele specifice bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuția la gestionarea simptomelor”, scriu cercetătorii.
Nava de croazieră unde a izbucnit focarul de hantavirus este autorizată să se întoarcă pe mare după ce a fost curățată și dezinfectată
Nava de croazieră Hondius, care a stârnit îngrijorare la nivel mondial din cauza unui focar de hantavirus la bord, a primit autorizație de întoarcere pe mare sâmbătă, după ce a fost supusă unei curățări și dezinfecții temeinice, potrivit Le Figaro. „Din perspectiva sănătății publice, nu mai există obstacole pentru revenirea în serviciu a navei Hondius”, a anunțat agenția municipală de sănătate din Rotterdam pe site-ul său web, în urma unei inspecții finale de vineri. În timpul acestor verificări, experții în prevenirea infecțiilor „au stabilit că Hondius a fost curățat eficient și că dezinfecția a fost efectuată în conformitate cu directivele stabilite”, a adăugat agenția de sănătate. La rândul său, linia de croazieră Oceanwide Expeditions, proprietara navei, a declarat săptămâna aceasta că nava va pleca în curând din Rotterdam, odată ce inspecțiile vor fi finalizate, și își va relua programul de croazieră pe 13 iunie. Echipajul navei a fost în carantină Nava MV Hondius, care naviga din Ushuaia, Argentina, către arhipelagul Capului Verde, a avut călătoria întreruptă după moartea a trei pasageri din cauza unui focar de hantavirus, un virus rar pentru care nu există vaccin sau tratament specific. Pasagerii au fost evacuați în Tenerife, în Insulele Canare spaniole, înainte de a fi repatriați cu avionul în țările lor respective. Nava cu pavilion olandez și-a încheiat călătoria pe 18 mai la Rotterdam, cel mai mare port din Europa, unde restul echipajului a fost pus în carantină. OMS a identificat până în prezent 13 cazuri confirmate sau probabile legate de acest focar, inclusiv cele 3 decese.
Tratament personalizat pentru cancerul de sân. Studiul care ar putea elimina chimioterapia pentru milioane de femei
Cercetarea sugerează că multe femei ar putea evita chimioterapia fără ca acest lucru să le afecteze șansele de supraviețuire sau riscul de recidivă. Rezultatele au fost prezentate în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), desfășurată la Chicago, una dintre cele mai importante conferințe medicale dedicate cancerului, scrie The Guardian. Ce au descoperit cercetătorii Studiul Optima a analizat datele a 4.429 de paciente cu vârsta de peste 40 de ani, diagnosticate cu cancer de sân hormon-pozitiv, cea mai frecventă formă a bolii la nivel mondial. Participantele au provenit din Marea Britanie, Australia, Norvegia, Suedia, Noua Zeelandă și Thailanda. Cercetătorii au utilizat testul genomic Prosigna, care analizează activitatea a 50 de gene din țesutul tumoral pentru a evalua riscul de reapariție a cancerului în următorii zece ani. Pe baza rezultatelor, medicii au putut decide dacă pacientele aveau nevoie de chimioterapie sau puteau urma doar terapie hormonală. Rezultate care pot schimba practica medicală Datele studiului arată că pacientele cu risc scăzut de recidivă au avut rezultate similare indiferent dacă au urmat sau nu chimioterapie. La cinci ani după tratament, 95% dintre femeile care au primit chimioterapie și terapie hormonală erau în viață și fără semne de recidivă. În cazul celor care au primit exclusiv terapie hormonală, procentul a fost de 94%. Potrivit profesorului Rob Stein, coordonatorul studiului și specialist în oncologie mamară la UCL, cercetarea demonstrează că multe paciente pot evita în siguranță chimioterapia și efectele sale adverse, fără a compromite eficiența tratamentului. Beneficii pentru paciente și sistemele medicale Chimioterapia este asociată frecvent cu efecte secundare precum căderea părului, greață, oboseală, insomnie și erupții cutanate. În unele cazuri, aceasta poate provoca infertilitate, menopauză precoce sau probleme cognitive pe termen lung. Specialiștii consideră că utilizarea testelor genomice pentru alegerea tratamentului reprezintă un pas important către medicina personalizată. În același timp, reducerea administrării inutile a chimioterapiei ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor din sistemele de sănătate. Cercetarea a fost finanțată de Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate și Asistență Medicală din Marea Britanie, compania Veracyte și mai multe organizații caritabile. Experții susțin că rezultatele ar putea schimba modul în care este tratat cancerul de sân hormon-pozitiv în următorii ani.
Guvernul intervine în patrimoniul cultural: Muzeul Național de Istorie are un nou manager, iar clădirile degradate vor fi demolate
Prima măsură marchează o nouă etapă pentru Muzeul Național de Istorie a României, care va avea un manager numit în urma unui concurs, după ani în care instituția a fost condusă de interimari. Această schimbare aduce un nivel crescut de responsabilitate administrativă și deschide calea pentru actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile aflate în administrarea muzeului. Hotărârea de guvern este necesară deoarece inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu mai reflectă situația reală. În acest context, Ministerul Culturii, împreună cu Muzeul Național de Istorie a României, vor actualiza aceste valori în conformitate cu legislația în vigoare. Clarificarea situației juridicevunor imobile din portofoliul INCFC A doua hotărâre adoptată de Executiv vizează clarificarea situației juridice a unor imobile din portofoliul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Măsura presupune actualizarea valorii de inventar și trecerea unor bunuri imobile din domeniul public în domeniul privat al statului. Decizia este motivată de starea tehnică degradată a clădirilor, lipsa utilităților necesare funcționării, încadrarea acestora în clasa de risc seismic I, precum și de recomandările privind desființarea lor. După mai bine de 12 ani în care aceste imobile au generat costuri fără beneficii pentru INCFC, și în urma unor demersuri repetate, inclusiv expertize de specialitate și obținerea autorizațiilor de desființare, hotărârea de guvern vine să rezolve o problemă administrativă veche și să închidă un capitol marcat de litigii și cheltuieli inutile.
Manuscrisul pierdut al Regelui Arthur reapare după 700 de ani. Prețul uriaș cerut pentru relicva medievală
Experții spun că documentul este una dintre cele mai vechi versiuni cunoscute ale legendelor arthuriene și ar putea fi vândut pentru până la 2,7 milioane de dolari, arată CNN. Manuscrisul, cunoscut sub numele de „Clermont-Tonnerre Grail”, a fost scris între anii 1290 și 1310 în franceza veche și face parte din celebrul ciclu medieval „Lancelot-Grail”. Documentul este considerat unul dintre cele mai timpurii texte care povestesc aventurile Regelui Arthur, ale Cavalerilor Mesei Rotunde și căutarea Sfântului Graal. Potrivit casei de licitații Christie’s, manuscrisul nu a fost expus public niciodată și nici studiat în profunzime până acum. Merlin care se transformă în cerb și pagini decorate cu aur Cartea medievală este scrisă pe pergament și conține 126 de ilustrații bogate decorate cu foiță de aur. Printre imaginile cele mai spectaculoase apar scene cu Merlin schimbându-și forma, inclusiv transformarea într-un cerb uriaș, dar și episoade clasice cu Arthur și cavalerii săi. Specialiștii spun că manuscrisul oferă o imagine rară asupra modului în care erau prezentate legendele arthuriene în Evul Mediu, cu mult înainte ca poveștile să fie reinterpretate în literatura modernă și la Hollywood. Un obiect care a trecut prin mâinile cavalerilor și colecționarilor Experții de la Christie’s spun că documentul are o proveniență extrem de bine documentată și a trecut prin mâinile mai multor personaje fascinante de-a lungul secolelor. Printre foștii proprietari s-ar fi numărat un cavaler din secolul al XV-lea, un pasionat colecționar medieval și industriașul francez Jean Lebaudy, decorat pentru fapte de eroism în ambele războaie mondiale. Manuscrisul este păstrat într-o copertă de catifea verde adăugată în secolul al XVII-lea, cu inscripția aurită „Roman de Artus”. Manuscrisul cărții „Clermont-Tonnerre Grail” – Regele Arthur. Foto: Christie’s Images Ltd. 2026 Potrivit lui Eugenio Donadoni, directorul departamentului de manuscrise medievale și renascentiste de la Christie’s, documentul este „aproape necunoscut” chiar și pentru mulți specialiști. Acesta spune că există doar trei manuscrise similare aflate încă în colecții private și că exemplarul scos acum la licitație este cel mai vechi dintre ele. „Este o redescoperire extraordinară a uneia dintre cele mai importante povești medievale occidentale”, a explicat Donadoni. Legenda Regelui Arthur continuă să fascineze și după sute de ani Poveștile despre Regele Arthur, Merlin și Cavalerii Mesei Rotunde rămân unele dintre cele mai influente mituri ale culturii occidentale. De-a lungul secolelor, ele au inspirat cărți, filme, seriale, jocuri video și studii academice, iar interesul pentru artefactele medievale autentice legate de legenda arthuriană continuă să crească în rândul colecționarilor și muzeelor. Licitația organizată de Christie’s va avea loc la Londra pe 8 iulie și este așteptată să atragă atât instituții culturale, cât și colecționari privați din întreaga lume.
Marilyn Monroe la 100 de ani / Radiografia toracică, scrisori și rochia Happy birthday, mr. President – scoase la licitație, iar sumele se anunță amețitoare
100 de ani se împlinesc pe 1 Iunie de la nașterea lui Marylin Monroe și, pentru că tot ce e legat de ea vinde, casele de licitații și-au anunțat deja intențiile. Marylin Monroe avea 36 de ani când a murit și a lăsat în urma ei un mister care nu s-a stins nici până astăzi. Și dovada cea mai concretă a acestui fapt nu vine dintr-un film, dintr-o expoziție sau dintr-o carte, vine din sălile de licitații, unde obiectele care i-au aparținut ajung să valoreze averi. Iar centenarul nașterii sale a declanșat și un fenomen: „vara lui Marilyn”, adică expoziții, proiecții de film, o carte oficială de aniversare și două licitații majore, organizate simultan de cele mai importante case de profil din lume. Pentru că, da, tot ce e legat de Monroe vinde. Două case de licitații, sute de obiecte, milioane de dolari Heritage Auctions a scos la licitație o colecție de artefacte personale ale actriței – scrisori de mână, fotografii, îmbrăcăminte, opere de artă și accesorii. Obiectele acoperă o perioadă de aproximativ șapte ani, între 1955 și 1962, și sunt descrise ca un arhivă care „spune povestea vieții lui Monroe în propriile ei cuvinte și în cuvintele celor mai apropiați de ea în ultimii șapte ani din viața sa.” „Marilyn Monroe rămâne una dintre cele mai durabile și influente figuri din cultura populară americană, o prezență care a modelat generații și continuă să ne captiveze și astăzi”, spune Joe Maddalena, vicepreședinte executiv la Heritage Auctions. „Aceasta nu este pur și simplu o colecție de artefacte familiare, ci o arhivă remarcabilă de materiale primare care oferă o perspectivă proaspătă asupra lumii sale interioare.” Julien’s Auctions, casa care a gestionat de-a lungul deceniilor unele dintre cele mai iconice piese Monroe – inclusiv rochia „Happy Birthday, Mr. President” – organizează și ea licitația „100 Years of Marilyn”, programată pentru 4 iunie 2026 în inima Hollywood-ului. Împreună, cele două licitații prezintă peste 190 de obiecte legate de actriță, de la rochii de seară, scrisori personale și scenarii de film, până la machiaj folosit, documente medicale și obiecte din locuința sa. Scrisorile și o altă Marilyn Cel mai tulburător lot al licitației Heritage nu vine din lumea glamourului, ci din viața privată a actriței. Printre obiectele cele mai surprinzătoare se numără documente niciodată văzute public, care aruncă lumină asupra lumii interioare a lui Monroe – explorând relațiile sale romantice, temerile legate de o sarcină pierdută și reflecțiile sale asupra mortalității. Licitația include și trei scrisori niciodată văzute, scrise de psihiatrul lui Monroe, Ralph Greenson, care conțin o relatare detaliată a zilei care a precedat moartea actriței. Prețul de pornire pentru acest lot: 50.000 de dolari. O altă scrisoare a lui Monroe – denumită „Straits of Dire” – pornește de la 20.000 de dolari. La baza colecției de la Heritage se află o arhivă provenită din colecția lui Norman și Hedda Rosten, prieteni apropiați și confidenți ai lui Monroe. S-au cunoscut printr-un prieten comun în 1955 și au împărțit șapte ani intensi împreună. Scrisorile din această colecție citesc ca niște pagini de jurnal – o Marilyn nefiltrată, vulnerabilă, departe de imaginea publică. Radiografiile – lotul care a șocat lumea Dincolo de scrisori și haine, licitația „100 Years of Marilyn” de la Julien’s a stârnit o controversă aparte. La vânzare au mers și radiografiile private ale actriței – imagini ale toracelui și pelvisului, realizate în 1954 de ginecologul Dr. Leon Krohn la spitalul Cedars of Lebanon din Hollywood. Documentele poartă numele Marilyn DiMaggio, deoarece actrița era atunci căsătorită cu legendarul jucător de baseball Joe DiMaggio. Tot din același pachet fac parte radiografiile intestinului gros și stomacului din 1952, comandate de cardiologul actriței, Dr. Myron Prinzmetal. Problemele de sănătate – în special endometrioza și sarcinile pierdute – au urmărit-o pe Monroe toată viața. Fiecare radiografie pornește de la aproximativ 2.000 de dolari, dar ofertanții au ridicat deja sumele semnificativ. Geanta de 200.000 de dolari și machiajul din ultimul film Julien’s estimează că o geantă de seară aurie care i-a aparținut actriței ar putea atinge 200.000 de dolari. Tot în licitație intră și un fragment de faianță din baia lui Monroe de pe Fifth Helena Drive din Los Angeles – ultima sa locuință – pentru care există deja o ofertă de 1.000 de dolari. Printre alte obiecte notabile se numără o rochie de seară din mătase ivoire semnată Jeanne Lanvin din anii ’50, scenariul adnotat al filmului neterminat „Something’s Got to Give”, contractul din 1949 cu agenția William Morris, carnetul de membru al Sindicatului Actorilor din 1956 și un bilet de la farmacia Schwab’s legat de șederea sa la Beverly Hills Hotel. De la licitație nu lipsesc nici rujul Max Factor folosit în timpul filmărilor la „Something’s Got to Give” și o rimel Helena Rubinstein din jurul anului 1962 – ultimele obiecte de machiaj ale actriței. „O descoperire, nu o vânzare” Brian Chanes, director senior la Heritage Auctions, a subliniat caracterul unic al colecției: „Marilyn este pur și simplu o icoană. Oamenii o adoră și astăzi. Acest material nu a mai fost cumpărat și vândut de-a lungul deceniilor. Este o descoperire.” Când ești divă în imaginarul colectiv la 100 de ani de la nașterea ta Și este, în egală măsură, o oglindă a timpului nostru: la 100 de ani de la nașterea ei, Marilyn Monroe nu este mai puțin prezentă în imaginarul colectiv decât era în 1962. Fascinația nu s-a stins, s-a transformat. Din mit în arhivă, din icoană în lot de licitație. Și lumea continuă să plătească, cu generozitate, pentru orice fărâmă din viața celei care a înțeles, mai bine decât oricine, că a fi văzută înseamnă a exista.
Atlantykron, proiectul fondat de Alexandru Mironov la Capidava, primește recunoaștere UNESCO
Recunoașterea vine după un proces național de selecție organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO și reprezintă una dintre cele mai importante validări internaționale primite până acum de proiectul educațional românesc. Academia de vară Atlantykron Atlantykron este organizat anual pe insula „Inelul de Piatră”, în apropiere de Capidava, și reunește de peste trei decenii oameni din domenii foarte diferite: știință, tehnologie, cultură, literatură, artă, educație sau explorare spațială. Proiectul a început în 1990 ca o tabără de creație și science-fiction inițiată de un grup de tineri pasionați de anticipație și viitor, coordonați de Alexandru Mironov, alături de Sorin Repanovici și scriitorul Aurel Cărășel. În timp, Atlantykron s-a transformat într-o academie de vară interdisciplinară care a atras mii de participanți și invitați din România și din străinătate. Specialiști NASA, cosmonauți și scriitori SF au ajuns în tabăra Atlantykron Organizatorii spun că în cei 36 de ani de existență, Atlantykron a avut aproximativ 400 de participanți anual și peste 10.000 de invitați, cursanți și organizatori. Pe insulă au ajuns de-a lungul timpului cercetători, profesori universitari, artiști, inventatori, cosmonauți și specialiști NASA. Printre invitații celebri ai proiectului se numără cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, inginerul NASA Ravi Prakash, dar și scriitorii SF Norman Spinrad, Joe Haldeman și Robert Sheckley. Atlantykron a găzduit inclusiv teleconferințe cu specialiști NASA și evenimente importante precum Eurocon 2001. UNESCO validează componenta educațională și culturală Potrivit comunicatului oficial, procesul de evaluare a analizat impactul proiectelor desfășurate, relevanța activităților pentru domeniile UNESCO și compatibilitatea cu valorile promovate de organizație. Prin noul statut, Asociația Atlantykron va putea utiliza oficial denumirea de „Asociație pentru UNESCO” și identitatea vizuală aprobată de UNESCO. Organizatorii spun că recunoașterea confirmă rolul proiectului în promovarea educației alternative, dialogului intercultural, creativității și dezvoltării durabile. „Atlantykron este un laborator viu de idei, creativitate și prietenie între generații”, a declarat coordonatorul general al academiei, Sorin Repanovici. Ediția din 2026 are tema „Orizonturi. Dincolo de limite” Ediția cu numărul 37 a Academiei Atlantykron va avea loc între 31 iulie și 7 august 2026 și va purta tema „Orizonturi. Dincolo de limite”. Organizatorii anunță că programul complet și invitații speciali vor fi prezentați în perioada următoare. În ultimii ani, Atlantykron a devenit unul dintre puținele proiecte românești de educație alternativă care au reușit să îmbine cultura, știința și tehnologia într-un format comunitar și interdisciplinar, într-o perioadă în care tot mai multe inițiative similare dispar sau se mută exclusiv online.
Mark Zuckerberg și soția sa prezintă un atlas de proteine pentru a accelera cercetarea biomedicală
Conceput ca un motor de căutare, acest model prezentat de Mark Zuckerberg și soția sa poate prezice, proiecta sau descoperirea – molecule mari care îndeplinesc o varietate de funcții în cadrul organismelor – economisind cercetători luni sau chiar ani, potrivit Biohub. Accesibil online, acesta este oferit gratuit laboratoarelor din lume pentru a facilita dezvoltarea de noi tratament, a explicat organizația de cercetare non-profit, relatează Le Figaro . „Proteinele sunt motorul vieții. Miliarde de secvențe ale acestora au fost catalogate, dar biologia care stă la baza majorității lor rămâne necunoscută. Astăzi, dezvăluim un model care va schimba acest lucru”, a declarat Alex Rives, cercetătorul șef al Biohub, într-un videoclip. Cea mai recentă încercare de a revoluționa cercetarea biomedicală utilizată inteligența artificială This inițiativă tehnologică este cea mai recentă încercare de a revoluționa cercetarea biomedicală utilizată inteligența artificială. Înainte de Biohub, DeepMind de la Google actualizase un alt atlas de proteine, mai mic. Bazat pe analiza a aproximativ 2,8 miliarde de secvențe genetice din toată lumea vie, modelul Biohub le-a permis cercetătorilor fundației să creeze molecule terapeutice „în câteva zile”, comparativ cu lunile sau anii necesari în prezent. Odată create și testate în laborator, o mare parte din aceste molecule au funcționat conform previziunilor, a mai declarat compania. „Alți oameni de știință sunt impresionați de rezultate”, relatează revista științifică Nature. Experimentul a fost descris într-un studiu publicat online miercuri, dar care încă trebuie revizuit critic de către oameni de știință externi. Organizația speră că acest atlas ar putea, în special, accelera descoperirea unor molecule eficiente împotriva anumitor tipuri de cancer sau boli autoimune. Modelele bazate pe inteligență artificială dezvoltată astăzi „ar putea oferi în sfârșitul comunității științifice o modalitate de a răspunde la cele mai dificile și urgente întrebări din domeniul sănătății umane”, permițând, de exemplu, „simularea și înțelegerea sistemului imunitar”, a afirmat recent Priscilla Chan într-un articol de opinie din revista Time.
Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.
Europa riscă să devină un focar pentru virusul chikungunya, pe fondul extinderii habitatelor țânțarilor
Europa și America de Nord ar putea deveni noi zone de risc pentru virusul chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea habitatelor țânțarilor, arată un nou studiu publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology. Cercetarea, realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă de țânțari. Asta reprezintă peste 21% din suprafața terestră a lumii. „Dar arătăm că, conform modelelor de schimbări climatice, virusul se va extinde în continuare spre nord în regiunile temperate, în special nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est”, a declarat Dr. Ye Xu, coautor al studiului. Cum modifică clima comportamentul țânțarilor? Cercetătorii explică faptul că virusul chikungunya era transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, prezent în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. În ultimii ani, însă, schimbările climatice și mobilitatea populației au favorizat răspândirea altor specii de țânțari purtători ai virusului. În timpul epidemiei din Oceanul Indian din 2005-2006, specialiștii au identificat o mutație care a făcut virusul mai adaptabil la țânțarul tigru asiatic. „Deoarece acest țânțar poate tolera condiții mai reci mai bine decât țânțarul febrei galbene, încălzirea i-ar putea permite să se stabilească în locuri care înainte erau prea reci”, a spus Dr. Yang Wu, coautor al studiului. Potrivit cercetării, temperaturile cuprinse între 18 și 28 de grade Celsius accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor de patru până la cinci ori. Cât de departe se pot răspândi țânțarii? Studiul arată că transmiterea locală a chikungunya a fost raportată deja în 114 țări, iar peste trei sferturi din populația lumii este expusă riscului. Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 la mie. Pentru a evalua evoluția viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geo-localizate și au folosit 16 scenarii climatice elaborate de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU. Concluzia a fost că Europa centrală și de nord-est, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est ar putea deveni principalele puncte fierbinți pentru răspândirea virusului până în anul 2100. În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate sunt asociate în principal călătoriilor din zone tropicale și subtropicale. În 2025, la nivel mondial au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. „Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat Dr. Xu. Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, creșterea măsurilor de control al țânțarilor și elaborarea unor planuri de intervenție înainte de apariția focarelor.