Luna Plină transformă monumentele Greciei într-o uriașă scenă culturală. Intrare gratuită la 126 de obiective
Evenimentul principal este programat pentru vineri, 28 august, când Ministerul grec al Culturii organizează o nouă ediție a manifestărilor dedicate Lunii Pline și patrimoniului cultural al țării. Programul, coordonat de Direcția Generală pentru Antichități și Patrimoniu Cultural, ajunge în acest an la cea de-a 27-a ediție, relatează publicația The Independent. Printre obiectivele incluse se numără și Muzeul Acropolei din Atena, care își va prelungi programul până la miezul nopții. Muzeul va putea fi vizitat între orele 09:00 și 24:00, iar publicul va avea acces atât la colecțiile permanente, cât și la expoziția temporară „Inspirations. Ancient Greek Art living in Italy”. Concerte, spectacole și tururi până la miezul nopții La 61 dintre obiectivele participante sunt programate manifestări culturale între orele 19:30 și 24:00. Vizitatorii vor putea asista la spectacole de teatru, concerte și reprezentații de dans, dar și la expoziții și tururi ghidate. Orașul antic Abdera, Odeonul lui Agrippa din Atena și Castelul Mendenitsa din regiunea Ftiotida se numără printre locurile unde vor fi organizate evenimente muzicale. Manifestările nu se limitează însă la seara de 28 august. O serie de activități sunt prevăzute și în alte seri din intervalul 26-30 august. „Pentru al 27-lea an consecutiv, Luna Plină din august reunește siturile arheologice, muzeele și monumentele Greciei într-o mare sărbătoare a culturii”, a transmis Ministerul grec al Culturii. Instituția îi invită pe vizitatori să participe pe 28 august și să descopere „magia nopții și atmosfera specială pe care lumina Lunii o creează în monumentele țării”. O oportunitate pentru românii aflați în vacanță în Grecia Evenimentul poate fi de interes și pentru numeroșii turiști români care aleg Grecia pentru vacanțele de vară, în special pentru cei care se vor afla la Atena sau în apropierea obiectivelor participante la sfârșitul lunii august. Programul oferă posibilitatea vizitării patrimoniului elen într-un interval orar neobișnuit și, în numeroase cazuri, însoțit de spectacole și alte evenimente culturale gratuite.
Șef de stat, implicat într-o provocare pentru copii: Lăsați telefoanele și deschideți o carte
Maia Sandu le-a reamintit copiilor provocarea lansată la începutul verii, când i-a îndemnat să lase din când în când telefoanele și tabletele deoparte și să deschidă o carte. „Mai țineți minte provocarea pe care v-am lansat-o la începutul verii? V-am îndemnat să lăsați din când în când telefoanele și tabletele deoparte, să deschideți o carte și să porniți într-o călătorie a imaginației”, a transmis Maia Sandu. Președinta Republicii Moldova spune că este curioasă să afle ce au citit copiii în ultimele luni și ce povești i-au impresionat. „Vara se apropie de sfârșit și sunt foarte curioasă să aflu unde v-au purtat cărțile în aceste luni. Ce ați citit? Ce personaj v-a plăcut cel mai mult? Ce poveste v-a făcut să râdeți, să visați sau să descoperiți ceva nou?”, a scris Maia Sandu. Copiii sunt invitați să-i scrie președintei Cei care vor să participe la provocare îi pot trimite Maiei Sandu un mesaj la adresa [email protected]. Copiii sunt rugați să spună cum se numesc, câți ani au și de unde sunt, câte cărți au citit în această vară și, mai ales, ce i-a impresionat cel mai mult. Maia Sandu anunță că, la începutul lunii septembrie, se va întâlni la Președinție cu cei mai înrăiți cititori. „Aștept cu drag mesajele voastre. Iar apoi, la începutul lui septembrie, cu cei mai înrăiți cititori ne vom întâlni la Președinție și vom vorbi despre cărțile și poveștile care ne-au însoțit în această vacanță”, a transmis șefa statului moldovean.
Dormi 8 ore și tot te trezești obosit? Explicația specialiștilor
Un material publicat de Cleveland Clinic, realizat cu contribuția unui specialist în medicina somnului, explică de ce unele persoane se trezesc obosite după o noapte lungă. Printre factorii care pot influența starea de dimineață se numără tulburările de somn, stresul, mediul în care dormim, alimentația și anumite probleme medicale. Nu contează doar câte ore dormim Pentru majoritatea adulților, recomandarea generală este de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, însă numărul de ore petrecute în pat nu garantează automat un somn odihnitor. Sleep Foundation explică faptul că o persoană poate sta opt ore în pat, dar să nu beneficieze de opt ore de somn de calitate. Trezirile frecvente, chiar și cele de care nu suntem conștienți, foiala sau dificultatea de a adormi pot fragmenta somnul. În aceste situații, dimineața poate veni cu aceeași senzație de oboseală cu care ne-am culcat. Stresul poate „fura” din calitatea somnului O altă explicație poate fi stresul. Chiar dacă adormim la o oră rezonabilă și respectăm un program aparent normal, stresul și grijile pot afecta calitatea odihnei. Potrivit Sleep Foundation, somnul de slabă calitate poate fi asociat cu stresul, obiceiurile de somn nepotrivite, anumite medicamente, afecțiuni medicale sau tulburări de somn. Unul dintre semnele unui somn de calitate redusă este tocmai trezirea cu senzația că nu ne-am odihnit suficient. Și mediul în care dormim poate avea un rol important. Lumina, zgomotul sau o temperatură nepotrivită pot provoca micro-treziri pe parcursul nopții, fără ca persoana să-și amintească dimineața că s-a trezit. Cleveland Clinic atrage atenția inclusiv asupra meselor consistente luate prea aproape de ora de culcare, care pot afecta procesul de adormire și calitatea somnului. De ce te simți „buimac” imediat după trezire Uneori, problema nu este că ai dormit prost, ci momentul în care te-ai trezit. Inerția somnului este starea de amețeală, dezorientare sau lipsă de energie care poate apărea imediat după trezire. Fenomenul este normal și poate fi mai pronunțat atunci când alarma întrerupe anumite etape ale somnului. De aceea, senzația de oboseală din primele minute după trezire nu înseamnă automat că somnul a fost insuficient. Dacă însă starea persistă și apare constant pe parcursul zilei, situația merită analizată mai atent. Când oboseala poate ascunde o problemă Dacă o persoană se trezește în mod repetat obosită, deși doarme suficient, cauza poate fi uneori o tulburare de somn. Apneea obstructivă de somn, de exemplu, poate împiedica obținerea unui somn cu adevărat odihnitor și este asociată cu somnolență și oboseală în timpul zilei. Insomnia, sindromul picioarelor neliniștite și alte tulburări pot afecta, la rândul lor, continuitatea și calitatea somnului. Mayo Clinic enumeră printre tulburările de somn frecvente insomnia, apneea de somn și sindromul picioarelor neliniștite. Oboseala persistentă nu este însă întotdeauna legată exclusiv de somn. Potrivit Mayo Clinic, aceasta poate fi asociată și cu anumite medicamente, stilul de viață, lipsa activității fizice sau unele afecțiuni medicale. Ce poți face dacă te trezești constant obosit Un program de somn cât mai regulat, un dormitor întunecat, liniștit și confortabil și evitarea obiceiurilor care perturbă somnul pot contribui la îmbunătățirea odihnei. Specialiștii recomandă să fie urmărită nu doar durata somnului, ci și felul în care ne simțim după trezire și pe parcursul zilei. Dacă oboseala sau somnolența se repetă în ciuda unui program suficient de somn și începe să afecteze activitățile de zi cu zi, este recomandată discutarea problemei cu un medic pentru identificarea cauzei.
Actrița Hayden Panettiere a încetat din viață la doar 36 de ani. Artista era cunoscută pentru rolurile din serialele Heroes și Nashville
„Cu profundă tristețe, anunțăm trecerea în neființă, în împrejurări tragice, a iubitei noastre Hayden”, a transmis tatăl actriței, citat de NBC News. Cauzele morții nu au fost anunțate, iar reprezentanta sa, Kasey Kitchen, a menționat că o anchetă privind decesul este în desfășurare. „Este în curs o anchetă. Ar trebui să aflăm mai multe mâine”, a declarat Kitchen. Sănătate mintală și pierderile unor apropiați În ultimii ani, Panettiere a vorbit public despre problemele sale legate de depresia postnatală și dependență. Ea a explicat că aceste dificultăți au contribuit la decizia de a renunța, în 2018, la custodia fiicei sale, Kaya Evdokia Klitschko, pe care o avea împreună cu fostul boxer ucrainean Wladimir Klitschko. De asemenea, în cursul acestui an, actrița a publicat volumul de memorii, „This Is Me: A Reckoning”, în care a făcut dezvăluiri despre viața personală și relațiile sale. Panettiere a vorbit, de asemenea, despre pierderea fratelui său mai mic, Jansen, care a murit în mod neașteptat în 2023, în urma unei afecțiuni cardiace nediagnosticate. În 2024, actrița descria durerea provocată de moartea acestuia și impactul pe care l-a avut asupra sa. Carieră de peste trei decenii Născută și crescută în Palisades, New York, Hayden Panettiere și-a început cariera artistică încă din copilărie. A apărut în reclame de televiziune de la vârsta de 11 luni, iar la patru ani a început să joace în seriale precum „One Life to Live” și „Guiding Light”. Panettiere a avut apariții în producții precum „A Bug’s Life”, „Remember the Titans” și „Bring It On: All or Nothing”. A devenit cunoscută publicului larg prin rolul Claire Bennet din serialul „Heroes”, iar unul dintre cele mai importante roluri ale carierei sale a fost cel al cântăreței Juliette Barnes din serialul „Nashville”. „Ea a fost o lumină incredibilă și o forță a naturii care a adus iubire și bucurie incomensurabile tuturor celor care au cunoscut-o și milioanelor de oameni care au urmărit-o pe ecran”, mai spunea tatăl ei.
Copacii bătrâni ar putea proteja sănătatea mai mult decât cei nou plantați. Ce arată un studiu din Chicago
Cercetătorii au analizat suprafața acoperită de coroanele copacilor și peste 220.000 de decese, iar rezultatele indică o legătură între evoluția vegetației urbane și rata mortalității. Cercetarea, publicată pe 5 august în revista „GeoHealth”, a urmărit cartierele din Chicago între 2011 și 2021. Oamenii de știință au constatat că nu numărul de copaci dintr-o zonă era cel mai important indicator, ci modul în care suprafața acoperită de coroanele acestora se modifica de la un an la altul. Legătura observată de cercetători Cartierele în care suprafața acoperită de copaci a scăzut constant au înregistrat, în general, o creștere a ratei mortalității. Efectul a fost mai pronunțat în zonele cu temperaturi ridicate, scrie Live Science. În schimb, în cartierele în care suprafața acoperită de coroane a crescut, rata mortalității a avut tendința să scadă. Fiecare creștere anuală cu un punct procentual a suprafeței acoperite de coroanele copacilor a fost asociată cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Cele mai importante asocieri au fost observate în cazul deceselor provocate de boli cardiovasculare și respiratorii, dar și al unor afecțiuni de sănătate mintală. Cercetătorii au combinat datele obținute prin satelit privind suprafața acoperită de coroanele copacilor cu peste 220.000 de certificate și înregistrări de deces. Analiza statistică a ținut cont și de factori precum temperatura din timpul verii, poluarea aerului, veniturile populației și segregarea rezidențială. De ce copacii maturi ar putea fi mai importanți pentru sănătate Copacii contribuie la răcirea orașelor prin umbrirea asfaltului și a clădirilor, dar și prin eliberarea vaporilor de apă, care contribuie la reducerea temperaturii aerului. Cercetătorii consideră însă că beneficiile arborilor pentru sănătate ar putea depăși protecția împotriva căldurii. Pierderea suprafeței acoperite de coroane a fost asociată cu o mortalitate mai ridicată din mai multe cauze, nu doar din cele asociate direct temperaturilor extreme. Zonele South Side și West Side din Chicago au înregistrat unele dintre cele mai mari pierderi ale suprafeței acoperite de copaci, dar și temperaturi mai ridicate și rate mai mari ale mortalității. Cartierele de lângă lac au rămas, în schimb, mai răcoroase și au avut rate mai reduse ale mortalității. Copacii bătrâni ar putea salva vieți în orașele aglomerate Cercetătorii au realizat și o simulare în care suprafața acoperită de coroanele copacilor din Chicago ar crește anual cu 0,03%, un ritm apropiat de cel actual, în condițiile în care orașul plantează aproximativ 14.000 de copaci pe an. Modelul a estimat că o asemenea creștere ar putea preveni aproximativ 105 decese în fiecare an. Cercetătorii subliniază însă că această cifră reprezintă o estimare statistică și nu o predicție exactă. Studiul nu demonstrează că pierderea copacilor provoacă în mod direct creșterea mortalității, ci identifică o asociere între cele două fenomene. De asemenea, datele satelitare pot omite copacii foarte tineri, ale căror coroane sunt încă mici. Concluzia cercetării este că protejarea copacilor maturi deja existenți ar putea fi cel puțin la fel de importantă ca plantarea unora noi, deoarece arborii tineri au nevoie de timp pentru a dezvolta coroane suficient de mari pentru a produce aceleași beneficii.
Cristian Mungiu, despre noul său film Fjord: Lumea nu este binară, iar cinematografia nu trebuie să fie nici ea
„Lumea nu este binară, iar cinematografia nu trebuie să fie nici ea. Consider important să continuăm să producem filme care solicită spiritul critic, care îl fac pe spectator să conștientizeze că adevărul său nu este neapărat și al celorlalți”, a declarat regizorul Cristian Mungiu într-un interviu publicat duminică de publicația franceză Madame Figaro. Filmul „Fjord”, inspirat de un caz real petrecut în Norvegia, explorează confruntarea dintre valori culturale și norme sociale diferite. Mungiu spune că a ales Norvegia, țară deseori prezentată drept un model de progres social, tocmai pentru a pune sub semnul întrebării anumite certitudini. „Și aceste țări pot fi convinse că modul lor de funcționare, atât de des elogiat, este singurul care merită, uitând să țină cont de diferențele culturale”, afirmă regizorul. Migrație și stereotipuri Cineastul vorbește și despre propria experiență ca român și despre stereotipurile cu care se confruntă culturile din Europa de Est. „Când vii dintr-o «țară mică», lumea capitalistă occidentală are tendința să te trateze ca pe un cetățean de categoria a treia, fără să știe nimic despre cultura ta”, spune Mungiu. Mungiu subliniază că migrația nu înseamnă doar mutarea fizică într-o altă țară. „Nimeni nu a anticipat în asemenea măsură efectele nocive pe termen lung ale globalizării. Este minunat să le permitem oamenilor să trăiască în afara țării lor, dar nu călătorim doar cu valizele. Ducem cu noi și un sistem de valori, uneori foarte diferit de normele societăților care ne primesc. Ce facem cu asta: trebuie să-i obligăm să se conformeze sau, dimpotrivă, să acceptăm diversitatea? Nu există un răspuns simplu la această întrebare. Particularitățile noastre sunt o bogăție, dar este imposibil să facem abstracție de legile și codurile care guvernează societățile în care evoluăm”, a afirmat el. „Fjord” i-a adus lui Cristian Mungiu anul acesta cel de-al doilea Palme d’Or din carieră, după trofeul câștigat în 2007 pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
Îmbătrânirea ar putea începe în măduva osoasă. Cercetătorii au descoperit cum celulele stem din sânge influențează întregul organism
Un nou studiu realizat pe șoareci arată că celulele stem hematopoietice îmbătrânite pot produce mai multe celule imunitare care favorizează inflamația cronică și afectează organe aflate la distanță. Cercetarea, publicată în revista Nature Aging, indică un rol important pentru proteina SIRT3, care pare să ajute celulele stem din sânge să își mențină funcționarea într-un mod mai sănătos pe măsură ce organismul îmbătrânește, scrie Science Alert. Îmbătrânirea celulelor stem din sânge poate afecta întregul organism Măduva osoasă nu are doar rolul de a susține structura oaselor. În interiorul oaselor se află un țesut viu care produce în permanență celulele din sânge și o mare parte dintre celulele sistemului imunitar. Aceste celule ajung apoi în circulația sanguină și se deplasează către mușchi, plămâni, creier și alte organe. Cercetătorii au vrut să afle dacă îmbătrânirea celulelor stem care produc aceste celule poate contribui, la rândul său, la deteriorarea unor țesuturi aflate în alte părți ale corpului. Studiul sugerează că răspunsul ar putea fi afirmativ. Inflamația este un mecanism normal de apărare împotriva infecțiilor și rănilor. Atunci când persistă însă la niveluri scăzute timp de ani de zile, poate contribui la deteriorarea țesuturilor sănătoase și la apariția mai multor probleme asociate îmbătrânirii. Celulele stem îmbătrânite pot produce mai multe celule care favorizează inflamația Pentru experiment, cercetătorii au modificat genetic celule stem hematopoietice de la șoareci astfel încât acestea să producă mai multă SIRT3. Ulterior, celulele modificate sau celule stem obișnuite au fost transplantate în șoareci tineri al căror sistem imunitar fusese afectat. Transplanturile au refăcut sistemul sanguin și imunitar al animalelor, iar cercetătorii le-au urmărit până la vârsta de aproximativ doi ani, considerată înaintată pentru șoareci. Animalele care au primit celule stem cu un nivel crescut de SIRT3 aveau mai puține celule imunitare care favorizau inflamația. Diferențele nu s-au limitat însă la sânge. Șoarecii respectivi au prezentat o serie de rezultate mai bune la testele fizice și cognitive. Aceștia au alergat pe distanțe mai mari, au rezistat mai mult timp agățați de o suprafață inversată, au obținut rezultate mai bune la un test de memorie și au avut un control mai bun al glicemiei. De asemenea, cercetătorii au observat o structură pulmonară mai sănătoasă. Proteina SIRT3 ar putea proteja celulele stem de un proces asociat îmbătrânirii Pentru a verifica dacă efectele observate erau transmise către alte organe prin intermediul celulelor imunitare, cercetătorii au realizat un al doilea experiment. Celule imunitare produse de celulele stem cu nivel crescut de SIRT3 au fost transferate către alți șoareci tineri. Și aceste animale au prezentat îmbunătățiri în ceea ce privește funcția musculară, controlul glicemiei și structura plămânilor. Potrivit cercetătorilor, rezultatele celor două experimente sugerează că modificările apărute la nivelul celulelor stem din sânge pot ajunge să influențeze organe aflate la distanță prin intermediul celulelor imunitare pe care acestea le produc. Analizele suplimentare au indicat că SIRT3 poate împiedica celulele stem hematopoietice să intre într-un tipar în care produc în exces celule imunitare care favorizează inflamația. Descoperirea adaugă noi dovezi potrivit cărora sistemul responsabil de producerea celulelor sanguine ar putea avea un rol mai important în procesul de îmbătrânire decât se credea anterior. Cercetătorii avertizează însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Experimentele au fost realizate pe șoareci, folosind celule stem modificate genetic, iar procedura de pregătire pentru transplantul de măduvă osoasă ar fi putut influența, la rândul său, rezultatele. Studiul nu demonstrează că stimularea SIRT3 poate încetini îmbătrânirea, poate prelungi viața sau poate îmbunătăți starea de sănătate a oamenilor. Următorul pas este să se stabilească dacă mecanismul identificat la șoareci există și la oameni. Cercetătorii trebuie să afle în special dacă scăderea activității SIRT3 determină celulele stem hematopoietice umane îmbătrânite să producă mai multe celule imunitare care stimulează inflamația. Dacă mecanismul va fi confirmat și la oameni, celulele stem din sânge ar putea deveni, în viitor, o posibilă țintă pentru reducerea inflamației asociate îmbătrânirii. Deocamdată, însă, SIRT3 rămâne un subiect de cercetare și nu reprezintă un tratament împotriva îmbătrânirii.
Depresia, legată de reducerea unei zone-cheie a creierului. Descoperirea ar putea explica legătura cu demența
Un nou studiu identifică însă o posibilă piesă importantă a acestui puzzle: persoanele cu depresie prezintă un volum mai mic într-o regiune a hipocampului, structură cerebrală esențială pentru memorie și învățare. Cercetarea, publicată în revista științifică Translational Psychiatry, a analizat imagini obținute prin RMN și PET de la peste 2.000 de adulți cu vârste între 50 și 90 de ani, fără afectare cognitivă. Aproximativ o treime dintre participanți aveau depresie, scrie Science Alert. Hipocampul, zona afectată la persoanele cu depresie Cercetătorii au analizat mai multe regiuni ale hipocampului, o structură cerebrală cunoscută pentru rolul său în procesele de memorie, învățare și orientare. O regiune denumită CA23DG, formată din subcâmpurile hipocampale CA2 și CA3 și din girusul dentat, a prezentat un volum mai mic la persoanele cu depresie, comparativ cu cele fără depresie. Asocierea s-a menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală și nivelul de activitate fizică. „Depresia a fost asociată de mult timp cu un risc crescut de apariție a bolii Alzheimer, dar încă nu înțelegem pe deplin legătura biologică dintre cele două”, a explicat Danielle Luu, cercetătoare în neuroștiințe la University of Southern California și autoarea principală a studiului. Modificările observate nu par legate de principalii factori de risc Pentru a verifica dacă modificările observate ar putea fi asociate cu procesele caracteristice bolii Alzheimer, cercetătorii au inclus în analiză și nivelurile proteinelor beta-amiloid și tau, precum și prezența variantei genetice APOE ε4, asociată cu un risc crescut de Alzheimer. Rezultatele au arătat că legătura dintre depresie și volumul redus al regiunii CA23DG s-a modificat foarte puțin după introducerea acestor factori. Descoperirea ar putea indica existența unor mecanisme distincte prin care depresia și boala Alzheimer influențează creierul și memoria. Cu alte cuvinte, modificările observate la nivelul hipocampului în cazul depresiei ar putea reprezenta un fenomen diferit de procesele biologice asociate bolii Alzheimer. Depresia de lungă durată, asociată cu modificări mai pronunțate ale hipocampului Cercetătorii au observat și o asociere între durata depresiei și volumul regiunii CA23DG. Persoanele care avuseseră depresie o perioadă mai lungă prezentau o asociere mai puternică cu reducerea volumului acestei regiuni, chiar și atunci când simptomele actuale erau mai ușoare și ținute sub control. În schimb, persoanele cu simptome depresive mai severe, dar diagnosticate mai recent, nu prezentau aceeași asociere puternică. Rezultatele sugerează că durata depresiei ar putea fi un factor important în modificările structurale ale hipocampului, nu doar severitatea simptomelor la momentul evaluării. Cercetătorii avertizează că rezultatele nu indică o cauză O observație neașteptată a apărut atunci când cercetătorii au luat în calcul utilizarea antidepresivelor. Participanții care utilizau astfel de medicamente prezentau un volum redus atât în regiunea CA23DG, cât și în CA1. Autorii subliniază însă că acest rezultat nu înseamnă că antidepresivele provoacă modificări ale creierului. Este posibil ca persoanele cu forme mai severe sau mai persistente de depresie să fie mai predispuse să primească tratament medicamentos, ceea ce face dificilă separarea efectelor bolii de cele ale tratamentului. Studiul este observațional, astfel că rezultatele demonstrează o asociere, nu o relație de cauzalitate. Cercetătorii nu pot spune, pe baza acestor date, dacă depresia determină reducerea volumului hipocampului, dacă modificările cerebrale favorizează depresia sau dacă există alți factori implicați. Autorii studiului recomandă, de asemenea, ca persoanele care urmează tratament pentru depresie să nu își întrerupă sau modifice medicația pe baza acestor rezultate. Sunt necesare studii pe termen lung, care să urmărească pacienții înainte și după începerea tratamentului, pentru a clarifica relația dintre depresie, antidepresive și modificările hipocampului.
Cariile la copii, oprite în doar 10 secunde cu un tratament simplu. Ce au descoperit cercetătorii
Un tratament care se aplică în aproximativ 10 secunde ar putea opri cariile dentare la copii fără intervenție dentară și fără anestezie. Este vorba despre fluorura de diamină de argint (SDF), o soluție care elimină bacteriile și ajută la întărirea structurii dintelui afectat. Deși substanța este folosită de mai mult timp în stomatologie, cercetătorii încearcă să obțină mai multe dovezi privind eficiența și siguranța ei, în special în cazul copiilor mici. Un nou studiu clinic, realizat pe 830 de copii cu vârsta sub 6 ani și cu carii severe, arată rezultate încurajatoare, potrivit Science Alert. Cercetarea a fost realizată de specialiști din mai multe instituții din Statele Unite, iar rezultatele au fost publicate în revista JAMA Pediatrics. „Dacă vrem ca mai mulți copii și familii să beneficieze de acest tratament, avem nevoie de dovezi riguroase care să arate atât că funcționează, cât și că este sigur”, a declarat Margherita Fontana, cercetătoare în stomatologie la Universitatea din Michigan. SDF a oprit mai mult de jumătate dintre carii Studiul acesta a început în 2018 și s-a desfășurat în trei locații din Statele Unite. Cercetătorii au comparat tratamentul cu SDF cu un placebo. Rezultatele au arătat, de fapt, o diferență majoră. La șase luni după aplicare, SDF a oprit evoluția cariilor în 54% dintre cazuri, în timp ce tratamentul placebo a avut o rată de succes de 22,5%. „Din perspectiva sănătății publice, dacă dorim o implementare mai largă în Statele Unite, inclusiv în mediile medicale, avem nevoie de date colectate cu atenție în populațiile americane, iar acum le avem”, a explicat Fontana. Cercetătorii nu au găsit diferențe foarte mari în ceea ce privește durerile dentare între copiii care au primit SDF și cei din grupul placebo. Efectele secundare raportate au fost, în general, ușoare sau moderate și nu au putut fi asociate în mod direct cu tratamentul. Tratamentul durează doar câteva secunde Unul dintre principalele avantaje ale SDF este rapiditatea. Soluția poate fi aplicată pe dintele afectat în aproximativ 10 secunde și nu necesită găurirea dintelui, intervenție chirurgicală sau anestezie. Există însă și un dezavantaj care merită să fie menționat. Zona care este tratată capătă o culoare închisă, permanentă, ceea ce poate fi vizibil pe dinte. „Pentru aproape oricine, acest tratament poate opri cariile și infecția, precum și durerea pe care o provoacă. Acest lucru ar putea fi benefic pentru mulți oameni”, a spus Fontana. Datorită faptului că este rapid și neinvaziv, cercetătorii spun că tratamentul ar putea fi folosit nu doar în cabinetele stomatologice, ci și în unitățile de îngrijire primară. Pentru acest lucru, medicii ar trebui însă să fie instruiți să găsească cariile care pot fi tratate cu SDF și să aibă proceduri pentru trimiterea copiilor către stomatologi. „În medicină, medicii își doresc dovezi de înaltă calitate înainte de a-și schimba practica. Este important să existe date la care să se poată referi, deoarece copiii mici merg adesea la pediatri cu ani înainte de a merge vreodată la dentist.”, a declarat Fontana.
Amputarea părea inevitabilă. Proteza din titan care i-a salvat piciorul
Spitalul a reușit să evite amputarea unui picior grație implantului osos inovator, făcut la comandă pentru pacient în vârstă de 38 de ani, transmite Euronews. Este prima proteză personalizată din metamaterial de acest gen, o tehnologie dezvoltată inițial pentru sectorul aerospațial, care reproduce proprietățile mecanice ale osului printr-o structură din titan fabricată prin imprimare 3D. Proteza este făcută din titan și imită structura osului, permițând păstrarea piciorului și a genunchiului și evitând amputarea. Spre deosebire de protezele convenționale, acest implant nu înlocuiește osul cu o piesă solidă, ci recreează structura și rezistența acestuia printr-o rețea de tije fine din titan care distribuie sarcinile într-un mod similar țesutului osos. Urma să-și piardă piciorul. Medicii au creat o proteză care i l-a salvat Designul său ajută osul pacientului să crească și să integreze proteza, reducând riscul de respingere și complicații. În plus, deoarece este imprimat 3D și adaptat fiecărui pacient, durata operației se reduce aproape la jumătate. Implantul cântărește abia 300 de grame, dar simulările indică faptul că poate suporta peste 500 de kilograme, în comparație cu protezele convenționale, care cântăresc câteva kilograme și pot suporta doar 100-150 de kilograme. La un an după operație, pacientul este deja capabil să meargă. După aproape doi ani în care nu a pus greutate pe picior, el spune că a început în sfârșit să-și recâștige mobilitatea. Spitalul Gregorio Marañón a efectuat deja o a doua procedură similară și pregătește încă două implanturi personalizate, unul pentru încheietura mâinii și altul pentru stern. Obiectivul este de a implementa această tehnologie pentru a oferi medicină hiper-personalizată în cadrul sistemului public de sănătate.