Soprana Irina Baianț, despre prestația Alexandrei Căpitănescu: Se simte studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei
„Nu este un artist “ambalat” într-o singură rețetă. Ea are un tip de voce care nu trece pur și simplu pe lângă tine. Are metal, are dramatism, dar și fragilitate în același timp, iar combinația asta este foarte rară la un artist atât de tânăr”, a se arată în mesajul publicat, duminică, pe Facebook, de soprana Irina Baianț. Irina Baianț spune că și-a dat seama, încă de când lucra cu Alexandra Căpitănescu la Vocea României, că „are instinct scenic și o curiozitate reală pentru nuanță, nu doar pentru a cânta bine”. „Se simte că are studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei. Iar asta, pe o scenă ca Eurovision Song Contest, unde totul e foarte expus și foarte rapid consumat, face diferența”, a scris Baianț. Soprana a precizat că, vocal, Alexandra Căpitănescu „are unul dintre acele timbre pe care le recunoști după câteva fraze. Nu doar o voce puternică, ci o voce cu identitate”. Baianț mai scrie că „partea lirică și teatrală” adusă de cântăreață în piesă i-a amintit sopranei că „vocea nu trebuie să fie doar entertainmnet, precizând că „poate să creeze tensiune, atmosferă, poveste”. „Cred că ea are exact tipul acesta de expresie, mai cinematică, mai dramatică, foarte europeană ca estetică”, a scris soprana. Baianț mai scrie că „genul acesta de amestec între forță contemporană și inflexiuni clasice poate deveni o semnătură foarte puternică pentru ea, dacă o dezvoltă inteligent în timp”. Alexandra nu și-a subțiat personalitatea artistică Soprana a mai precizat că Alexandra Căpitănescu „nu și-a subțiat personalitatea artistică doar ca să fie mai ușor de înțeles” și precizează că a avut curajul să participe la concurs cu propria identitate, fără să se „autocenzureze”, afirmând că a „avut un curaj pe care nu mulți îl au la început de drum”. „Eurovisionul este un spațiu foarte greu, unde presiunea poate să înghită un artist foarte repede. Iar ea a ales să fie intensă, diferită și foarte prezentă emoțional. Și cred că exact asta a făcut lumea să vorbească despre ea: nu faptul că a încercat să copieze ceva ce există deja, ci că a avut curajul să aducă într-un concurs atât de expus o parte din identitatea ei vocală reală”, a scris soprana. Reamintim că Alexandra Căpitănescu a avut o prestație foarte apreciată la Eurovision de artiștii autohtoni români, dar și din străinătate. Ea a venit acasă cu un scor deosebit de bun, clasându-se pe locul al 3-lea. Cu toate acestea, ediția Eurovision de anul acesta a concursului a fost una controversată, în urma celor trei puncte acordate de juriul din Republica Moldova, decizie care a stârnit critici din partea artiștilor români, dar și a unor personalități din Moldova, deopotrivă.
Compozitorul piesei României la Eurovision: Nu am vrut să transmitem niciun mesaj greșit sau periculos
„În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru toată susținerea pe care ne-ați arătat-o și transmis-o tuturor în perioada asta. A fost minunat. Nici nu vă dați seama cât de mult contează aceste lucruri”, a spus Călin Grăjdan. Compozitorul a vorbit despre parcursul piesei „Choke Me” și despre reacțiile apărute în jurul acesteia. „În calitate de autor al piesei, pot să spun că e o piesă care a avut curaj să existe, care a avut putere, asumare. E un pic ciudat că, pe tot parcursul ăsta, piesa a fost înțeleasă și greșit de unii oameni. Vă confirm că nu am vrut să transmitem niciun fel de mesaj greșit sau periculos și nu îndemnăm pe nimeni la absolut nimic din ce s-a scris pe aici”, a declarat el. „Muzica este despre public” Piesa „Choke Me” este compusă de Alexandra Căpitănescu, Călin Grăjdan, Elvis Silitră şi Ştefan Condrea. Grăjdan a spus că momentul Eurovision a fost cu atât mai important pentru el cu cât a fost trăit alături de oameni cu care lucrează de mult timp. „Piesa n-a putut fi posibilă și fără ceilalți doi autori. E vorba de Elvis Silitră și Ștefan Condrea, cu care fac muzică de o viață. Faptul că am trăit asta împreună a fost un lucru foarte mișto pentru noi”, a spus el. Compozitorul a explicat că piesa s-a născut firesc, fără ca echipa să pornească de la ideea unui rezultat la Eurovision. „N-am ce să vă zic prea spectaculos, pentru că s-a născut ca oricare altă piesă, cu chef de făcut muzică în ziua respectivă. Nu ne-am propus să obținem rezultate, ne-am propus doar să ajungem la oameni”, a spus Călin Grăjdan. El a adăugat că, din punctul său de vedere, muzica trebuie privită în primul rând prin relația cu publicul, nu prin punctajele primite într-o competiție. „Muzica este despre public și oamenii care o ascultă, sub nicio formă despre notele dintr-un concurs. Cred că acolo e foarte important să ajungem. Și Alexandra, cu ocazia participării la Eurovision, cred că a obținut lucrul ăsta ca lumea, mult mai mult decât s-ar fi așteptat oricine”, a mai spus compozitorul.
Epidemia de obezitate împarte planeta în două: scad cazurile în țările bogate și cresc în cele sărace. Care este motivul
Omenirea trăiește de 40 de ani sub presiunea unei „epidemii globale de obezitate”, un val de creștere în greutate care mărește riscul de tumori, boli cardiovasculare, metabolice și neurologice. Termenul de „epidemie” a fost introdus de comunitatea științifică în anii ’90, pe fondul creșterii prevalenței obezității, și este folosit și astăzi pentru a descrie una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale. Organizația Mondială a Sănătății o numește „globezitate”, scrie El Pais. Ideea unei pandemii neinfecțioase care se răspândește inevitabil pe glob s-a fixat în imaginarul colectiv, însă o nouă cercetare publicată miercuri în revista Nature, un reper al științei mondiale, nuanțează această perspectivă și deschide o fereastră spre optimism. Studiul arată că, deși această afecțiune este mai răspândită acum decât la sfârșitul secolului XX, în ultimii ani ritmul de creștere a încetinit sau chiar s-a inversat în regiunile mai favorizate ale planetei. Acolo unde continuă să crească accelerat este în țările mai sărace. Descoperirea unei traiectorii diferite a obezității la nivel global oferă o rază de speranță în fața acestei amenințări. „Acest lucru oferă o perspectivă mai optimistă, sugerând că se fac progrese și pune sub semnul întrebării ideea larg acceptată că trăim o epidemie globală de obezitate, ceea ce ar putea simplifica excesiv diversitatea situațiilor din diferite țări”, susține Majid Ezzati, cercetător la Imperial College din Londra și autor al studiului, într-un comunicat. Oamenii de știință afirmă că tendința către obezitate „nu este inevitabilă” și atribuie încetinirea epidemiei în țările bogate unui amestec de factori sociali, economici și tehnologici care influențează accesul la diferite alimente. În ceea ce privește apariția medicamentelor revoluționare anti-obezitate, precum Ozempic, autorii consideră că acestea sunt prea recente pentru a fi influențat deja tendințele, dar admit că vor juca un rol important în evoluția viitoare a prevalenței obezității. Potrivit acestei cercetări, care a analizat datele a 232 de milioane de persoane din 200 de țări între 1980 și 2024, nivelurile de obezitate au evoluat în ritmuri diferite în lume în ultimii 45 de ani. În anii ’80, prevalența acestei afecțiuni a început să crească în țările bogate și s-a extins la nivel global, dar în ritmuri și intensități diferite, desenând traiectorii foarte eterogene. Înainte de noul mileniu, de exemplu, prevalența obezității la copii din țările cu venituri mari era în creștere, dar această tendință a încetinit, s-a oprit sau chiar s-a inversat ulterior. Danemarca a fost prima țară care a reușit să încetinească fenomenul la începutul anilor ’90; au urmat Islanda, Elveția, Belgia și Germania. Până la mijlocul anilor 2000, creșterea obezității la copii stagnase în mare parte din țările bogate. Doar Australia, Finlanda și Suedia au continuat să înregistreze creșteri susținute ale obezității infantile. Îmbunătățirile în țările cu venituri mari au fost observate mai întâi la copii și, aproximativ un deceniu mai târziu, la adulți. Mai întâi la femei și apoi la bărbați. Autorii subliniază că, până în 2024, în unele țări, precum Spania și Italia, ritmul de creștere a obezității la adulți a devenit negativ, ceea ce înseamnă că afecțiunea era în scădere. Pentru Albert Goday, endocrinolog la Spitalul del Mar, această cercetare aduce „puțină lumină la capătul tunelului pandemiei de obezitate”, dar această rază de speranță nu trebuie să ducă la relaxare: „Se vede că acea creștere continuă a obezității s-a atenuat în unele regiuni. Dar ne putem relaxa pentru că epidemia este sub control? Nu. Dacă aceasta ar fi concluzia, ar fi greșit… Prevalența rămâne foarte ridicată”, avertizează expertul. Potrivit Ministerului Sănătății din Spania, 15% dintre adulți și 7% dintre copii suferă de obezitate. Studiul publicat în Nature subliniază că, chiar și în aceste tendințe de scădere, țările bogate au încetinit fenomenul la niveluri foarte diferite. Stabilizarea sau inversarea în Europa Occidentală și Japonia s-a produs la prevalențe de 4%–15% la copii și 11%–23% la adulți. În schimb, în țările bogate de limbă engleză, precum Statele Unite și Noua Zeelandă, stabilizarea s-a produs la niveluri mult mai ridicate: între 25% și 43% la adulți și între 7% și 23% la copii. Această fază de stagnare sau inversare a creșterii obezității a fost majoritară în țările bogate, dar nu generalizată: studiul arată că, în Finlanda și în rândul femeilor din Norvegia și Belgia, creșterea nu s-a oprit în acești 45 de ani. Prăpastia inegalității Cercetarea scoate în evidență, totodată, o prăpastie uriașă de inegalitate care continuă să se adâncească. Astfel, în ciuda progreselor din țările bogate, în regiunile mai sărace obezitatea a crescut constant în ultimele decenii. În 2024, ritmul de creștere a fost cel mai mare din istorie în 84 de țări pentru femei și în 109 pentru bărbați, majoritatea fiind state cu venituri mici sau medii. Camille Lassale, cercetătoare la ISGlobal, afirmă că acest studiu ilustrează „tranziția epidemiologică” prin care trece lumea: „Țările cu venituri medii și mici încep să aibă probleme specifice țărilor bogate”. Acest fenomen este legat de globalizare și de schimbările în stilul de viață, care duc la adoptarea unor obiceiuri occidentale, de la alimentație până la activitatea fizică. Și în țările sărace, creșterea obezității are loc în contexte foarte diferite. În 2024, nivelurile din Africa de Est, în țări precum Etiopia sau Rwanda, erau sub 5%, în timp ce în Europa Centrală sau America Latină ajungeau la 30%–40%. În toate aceste regiuni, obezitatea este în creștere, dar punctul de plecare diferă semnificativ. În America de Sud, tendința este clar ascendentă, iar prevalența a depășit deja nivelurile din unele țări bogate. De exemplu, în Peru, 19% dintre băieți erau obezi în 2024, iar ritmul de creștere este în continuare foarte ridicat. Creșteri accelerate au fost observate și în rândul fetelor din Columbia, Brazilia, Bolivia, Paraguay, Argentina și Uruguay. La adulți, obezitatea continuă să crească rapid în Peru și Brazilia, pentru ambele sexe, dar și în rândul bărbaților din Ecuador și Bolivia. Aceste creșteri rapide au loc în țări unde prevalența este deja foarte ridicată. În Chile, de exemplu, 26% dintre fete și 31% dintre băieți sunt obezi, iar la adulți procentul ajunge la 47% la femei și 35% la bărbați. În Mexic, un
Alexandra Căpitănescu s-a întors acasă după locul trei obținut la Eurovision: România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit | GALERIE FOTO
„A fost o experiență extraordinar de frumoasă, dar și foarte grea. Mă bucur că ne-am clasat pe locul trei și că am fost locul doi la public, ceea ce înseamnă că suntem, cum s-ar spune în anii trecuți, câștigătorii inimilor”, a declarat Alexandra Căpitănescu, la revenirea în țară. „Publicul mereu are dreptate” Alexandra Căpitănescu a spus că, dincolo de punctajele acordate de jurii, cel mai important pentru ea a fost sprijinul publicului. „Cred că asta este mult mai important decât niște note acordate. În general, e foarte subiectivă sau obiectivă treaba asta cu dat note muzicii și artei, dar eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul și cred că publicul mereu are dreptate. Intuiția publicului e cea mai puternică”, a afirmat artista. Ea a vorbit și despre importanța echipei, spunând că performanța de la Eurovision nu ar fi fost posibilă fără oamenii care au lucrat alături de ea. „Singură n-aș fi putut să fac asta. De fapt, n-am fi reușit să facem performanța asta. Ca un sfat pentru viitorii participanți de la Eurovision, dragilor, aveți nevoie de o echipă, aveți nevoie de oameni în care să vă puneți toată încrederea, fiindcă singur e foarte, foarte greu”, a spus Alexandra Căpitănescu. „România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit, un popor care își sprijină talentele. Mulțumim industriei muzicale și artiștilor care ne-au sprijinit”, a mai spus artista. Reprezentanta României a concurat cu piesa „Choke Me” și a obținut 296 de puncte. România a fost devansată de Bulgaria, care a câștigat competiția, și de Israel, aflat pe locul al doilea.
Ministrul Culturii de la Chișinău vrea explicații după votul dat României de juriu
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații. „Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md. Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei. „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir. Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
Reacția lui Mihai Trăistariu la prestația României la Eurovision: România a excelat. Bravo, Alexandra! Bravo, România!
Mihai Trăistariu a transmis un mesaj amplu după performanța României la Eurovision 2026, unde țara s-a clasat pe podium. Acesta a felicitat-o pe Alexandra Căpitănescu și a articulat strategia pe care Românie ar trebuia să o folosească și la viitoarele ediții. „România a excelat aseară la Eurovision după ani și ani de încercări fără succes ! Am spus mereu un singur lucru : țara noastră a avut rezultate de top DOAR atunci când a trimis voci foarte bune. Nu poți face experimente la un concurs de asemenea anvergură. Ca să fii sigur că treci de votul politic și de alte ciudățenii, la Eurovision, doar o voce foarte bună poate ridica întregul moment și s-o aducă în față. Bravo, Alexandra! Bravo, România”, se arată ăn mesajul publicat de Trăistariu pe Facebook. Referindu-se la clasament, artistul a remarcat că România a fost apreciată de public, dar mai puțin de juriu, criticând statele vecine. „Nu înțeleg, totuși, de ce la votul juriului România a primit așa puține puncte : locul 13. Juriile sunt formate din muzicieni iar muzicienii iubesc vocile bune! România a dat 10 puncte Moldovei. Iar Moldova a dat 3 puncte României. Aici vor fi discuții, probleme, scandaluri. Dar Ucraina ne-a dat doar 3 puncte, Bulgaria tot 3 și Moldova tot 3. Na ! Cică vecinii !!!!!!!! Vecinii nu mai sunt ceea ce-au fost ! Vecinii îți dau în cap ! Nu te mai vor bine ! Și câte sacrificii financiare facem noi pentru Ucraina … și câți bani trimitem în Moldova”, mai spune artistul. În concluzie, Trăistariu a subliniat necesitatea participării la Eurovision. „România trebuie să nu se mai retragă NICIODATĂ de la Eurovision ! Și să aleagă bine ! Vor fi ani și ani ! Mai buni sau mai puțin buni… Dar, dacă trimiți o voce ca lumea… nu te faci de râs !!!”, conchide artistul.
Fiul lui Mihu din Toate pânzele sus” și băiatul profesoarei de canto a Alexandrei | Povestea trupei care a dus România pe locul 3 la Eurovision
Mulți nu mai creditează Eurovisionul cu anvergura de altă dată, însă, cu toate astea, nu pot să nu-și admită interesul pentru participarea României la acest concurs. De fiecare dată. În privința prestației Alexandrei Căpitănescu, și presa de specialitate (sau nu neapărat de specialitate), și experții domeniului au așezat-o între termenii cei mai pozitivi cu putință. Onorabilul loc trei a mai fost ocupat la Eurovision de-a lungul timpului, de artiști de anvergură de la noi: Luminița Anghel, Sistem, Paula Seling, Ovi. Cine sunt cei patru băieți Thomas Trupa Alexandrei Căpitănescu s-a format după ce artista a câștigat „Vocea României”, în 2023, la îndemnul Mădălinei Cârcotă, profesoara de canto care o pregătește vocal pe Alexandra de mai mulți ani, încă de dinainte de marele concurs de talente. Ba chiar unul dintre membrii trupei, clapistul Thomas Cârcotă, este fiul Mădălinei Cârcotă. Familia Cârcotă este prezentă, prin urmare, pe două planuri în trupă: în culise, prin profesoara care a ghidat-o pe Alexandra, și pe scenă, prin fiul ei. Luca La tobe îl găsim pe Luca-Alexandru Șofron, 20 de ani, fiul actorului Cristian Șofron, cunoscut publicului român ca marinarul Mihu din „Toate pânzele sus”. Tatăl său mărturisea că Luca „a intrat atât de bine în zona asta” a muzicii încât se temea că băiatul va abandona tot pentru baterie – și nu s-a înșelat. Luca a povestit că atunci când Alexandra a venit cu propunerea Eurovision, reacția trupei a fost de uimire totală: „Eram toți șocați. Unde? Ce facem?” Bogdan și Matei Bogdan Stoican acoperă chitara, compoziția și producția, fiind unul dintre pilonii creativi ai trupei, în timp ce Matei-Mihail Cohal asigură linia de bas și contribuie și el la producția muzicală. Împreună, cei cinci au construit un proiect care a depășit rapid granițele scenei locale – concerte, festivaluri, colaborări și, în cele din urmă, scena de la Viena, unde România a obținut sâmbătă cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani.
Cele 516 puncte care au așezat Bulgaria pe harta Eurovision / Europa este Bangaranga, titrează presa bulgară
Dara a câștigat ediția aniversară, a 70-a, a Concursului Eurovision pentru Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, aducând, astfel, țării sale prima victorie din istoria participării sale. O victorie pe care nimeni n-a anticipat-o. Ba chiar, marii specialiști în Eurovision, cei care urmăresc concursul de decenii și casele de pariuri au dat ca favorită Finlanda, eliminând din start multe țări, printre care și Bulgaria. Ei bine, surpriza a fost cu atât mai mare, cu cât nimeni nu a văzut-o venind. Bangaranga – electro-popul cu influențe folclorice care a rupt Eurovisionul Piesa „Bangaranga” a fost lansată în 28 februarie anul acesta și a fost selectată prin votul publicului și al juriului pentru participarea la Eurovision. Single-ul e un dance-pop / electro-pop cu influențe balcanice subtile, care nu te lovesc în moalele capului, dar sunt acolo. Autorii – Dara (Darina Yotova), Anne Judith Wik, Cristian Tarcea și Dimitris Kontopoulos. Un lucru, poate, interesant: în repetițiile pentru Eurovision, producția scenică a integrat elemente inspirate din tradiția bulgară Kukeri, una dintre cele mai spectaculoase și vechi tradiții ritualice din Bulgaria – un amestec de carnaval, ritual agrar și exorcizare simbolică, specifice zonei balcanice. Vorbim de un mix foarte bine dozat de simboluri folclorice și staging ultramodern – un concept vizual curajos, dar în profund acord cu spiritul european al Eurovision – să-ți afirmi identitatea, să nu te topești printre culturi. Presa internațională și rețelele de socializare au reacționat excelent Presa internațională a reținut energia debordantă, coregrafia intensă, reacția excelentă a publicului. Pe Reddit, comunitatea fanilor Eurovision a remarcat „stagingul incredibil de inteligent” și a constatat că „Dara vinde fiecare secundă din moment”. Presa internațională reține, de asemenea, interpretarea rafinată și dinamica alertă. Piesa bifează, practic, tot ce cere Eurovisionul ultrapostmodern: să aibă un refren memorabil, să aibă un beat bun de dat la radio, să aibă o identitate etnică clară, fără a deveni „folclor demonstrativ”, să aibă un staging cinematic și, bineînțeles, să fie autentic. The Guardian a descris piesa ca fiind un „club hit bulgar cu potențial mare”. Întrebată, într-una din intervențiile din timpul voturilor, ce este „Bangaranga”, Dara, cântăreața de 27 de ani, a explicat cu un optimism debordant că asta înseamnă „o stare de spirit, curajul de a-ți urma visul”. Imediat după terminarea concursului, presa bulgară a titrat imediat: „Istoric! DARA plasează Bulgaria pe primul loc la Eurovision, Europa este „Bangaranga”.
Eurovision 2026 – Bulgaria este marea câștigătoare a ediției cu numărul 70 / România – într-un onorabil Top 3
UPDATE Bulgaria este marea cîștigătoare a ediției cu numărul 70 a Eurovisionului 2026, după ce mai mulți specialiști au avansat Finlanda drept favorit. România se situează într-un onorabil top 3, după Israel, a cărui participare a fost mult contestată. De altfel, de contestații nu a dus lipsă nici piesa României, „Chocke me”, pe care experții au desființat-o spunând că promovează un mesaj periculos. Despre piesa Darei, cântăreața din Bulgaria, aceasta spunea, întrebată fiind ce înseamnă „Bangaranga”, că este o stare de spirit, o atitudine, un vis către care te duci cu curaj. Știrea inițială Sunt clipele votului în Marea Finală a Eurovisionului 2026. România este prezentă, după patru ani, cu o scenă care a scandalizat mult și care fusese, la un moment dat, considerată ca având un mesaj periculos. 25 de țări se luptă în această seară pentru marele trofeu. Totul se întâmplă pe Wiener Stadhalle din Viena. Această ediție a Eurovision este în mod particular marcată de absența a cinci țări, printre care Spania, Irlanda și Olanda, care s-au retras din competiție în semn de protest pentru participarea Israelului. Favorit covârșitor la marele trofeu este considerat duoul finlandez. Marea Finală Eurovision – noaptea care încheie cea de-a 70-a ediție 25 de piese. O singură seară. Un singur câștigător. Telespectatorii din țările neparticipante pot urmări show-ul live pe canalul oficial de YouTube Eurovision Song Contest. Cine concurează? 35 de țări au intrat în competiție la cea de-a 70-a ediție Eurovision, dar după Semifinala 1 (marți, 12 mai) și Semifinala 2 (joi, 14 mai), au rămas 25 de finaliști. Ordinea de intrare pe scenă a fost stabilită în noaptea de joi, imediat după încheierea celei de-a doua semifinale. În această seară s-au ascultat piesele: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Marea Britanie: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein
Un studiu al cântecelor de la Eurovision din 1956 încoace arată creșterea conținutului politic
Pentru acest studiu, psihologul și muzicologul Markus Foramitti a analizat aproape 1.800 de cântece participante la concurs din 1956 până în prezent. Deși dragostea este tema predominantă – prezentă în aproape două treimi dintre piese în acest an – analiza arată că versurile tind să fie din ce în ce mai simple și să includă un limbaj și conotații negative, notează EFE. În același timp, cresc lent versurile cu tentă politică, în timp ce temele festive își mențin o prezență constantă de-a lungul anilor. Cercetarea, comandată de postul public austriac ORF cu ocazia festivalului organizat în această săptămână, subliniază că evoluția către un ton și un limbaj „negativ” în cântecele Eurovision este mai lentă decât în alte topuri internaționale. „Probabil acest lucru are legătură cu faptul că la Eurovision există mai multă cenzură. De exemplu, se folosesc mai puține înjurături și mai puțini termeni sexuali”, a declarat Foramitti, citat de ORF. Versuri mai puțin complexe, dar mai atractive Totuși, la fel ca în topurile muzicale americane, și la Eurovision se observă o scădere a complexității versurilor. Potrivit cercetătorului, acest lucru se explică prin faptul că publicul preferă, în general, conținuturi muzicale mai simple, deoarece sunt mai ușor de procesat, înțeles și cântat. În același timp, Foramitti a subliniat că algoritmii principalelor platforme de streaming favorizează piesele care captează rapid atenția. „Este mult mai ușor atunci când există de la început un «hook», un element repetitiv care îi face pe oameni să continue să asculte piesa”, a explicat psihologul. În ediția actuală, această tendință se reflectă, de exemplu, în piesa grecească „Ferto”, care ocupă locul al doilea în proiecțiile caselor de pariuri. Conținutul politic nu este permis, potrivit regulamentului festivalului Conform regulilor festivalului, conținutul politic este interzis în cântece, astfel că majoritatea referințelor din acest domeniu apar în mod simbolic, istoric sau indirect. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este piesa „1944”, interpretată de ucraineanca Jamala, câștigătoarea din 2016, care abordează deportarea tătarilor din peninsula Crimeea, ordonată de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La ediția din 2024 de la Malmö (Suedia) au existat controverse legate de piesa israeliană „Hurricane”, care face referire la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Din cauza răspunsului militar al Israelului la aceste atacuri în Gaza, soldat cu peste 70.000 de morți și calificat de criticii săi drept „genocid”, prezența Israelului provoacă tensiuni în Eurovision încă de atunci. Din acest motiv, cinci țări, printre care și Spania, au decis să boicoteze festivalul în acest an.