Sindicaliștii au ieșit de la discuțiile tehnice de la Ministerul Sănătății. Președintele SANITAS: În principiu greva o să continue și miercuri

Președintele SANITAS, Iulian Pope, a declarat marți, la finalul discuțiilor tehnice de la Ministerul Sănătății, că „foarte multe lucruri rămân în continuare în analiză”, subliniind că există în continuare „destule ipoteze care duc la pierderi de venituri pentru colegii noștri și destul de mulți care vor fi pe acele sume tranzitorii”. „A fost doar o parte tehnică, nu a participat ministrul Sănătății, ceea ce înseamnă că nu s-au luat decizii. Am înțeles și cum susține Ministerul Sănătății o parte dintre propunerile noastre, dar în momentul ăsta nu există nicio garanție că aceste lucruri vor putea fi rezolvate”, a spus Pope. Întrebat dacă greva generală va continua și în următoarea zi, liderul Sanitas a răspuns: „În principiu, da, din păcate”. Apel la formarea unui Executiv cu puteri depline El a mai spus faptul că responsabilitatea pentru deblocarea situației aparține clasei politice și a făcut apel la formarea unui Executiv cu puteri depline și a subliniat că atât angajații din sănătate, cât și pacienții sunt afectați de actualul blocaj instituțional. „Cartea acum este la partidele politice. Știm toți că acest guvern nu poate lua decizii, nu poate propune proiecte de acte normative. Din păcate, suntem într-o situație ingrată, atât noi cât și pacienții noștri, și facem încă un apel la clasa politică să avem un guvern cu puteri depline, cu care să putem negocia și cu care să putem rezolva problemele din sistemul sanitar, cele generale și cele din sistemul de salarizare în special”, a declarat Iulian Pope. Președintele SANITAS a explicat faptul că greva este declanșată pe perioadă nedeterminată și va continua inclusiv pe parcursul nopții, chiar dacă activitatea este redusă în mod obișnuit în turele de noapte. Totodată, Iulian Pope a confirmat existența unor discuții cu alte organizații sindicale privind organizarea unor acțiuni comune, însă momentan nu a fost adoptată o decizie în acest sens. „Ne vom plia, pentru că în momentul ăsta lupta noastră este pentru toți bugetarii, nu doar pentru sistemul sanitar. Ne vom plia și, dacă vom hotărî împreună acțiuni comune, vom merge și pe această variantă. E prematur să vă spun doar despre discuții. Sunt discuții pe tema asta”, a mai spus Iulian Pope. Grevă generală în sistemul public de sănătate Federația SANITAS a declanșat, marți, 28 iulie, greva generală pe termen nelimitat în sistemul public de sănătate și de asistență socială. Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Sindicaliștii cer o deblocarea angajărilor, o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă.
UNESCO pune un oraș antic din Crimeea ocupată pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol

„Comitetul a constatat cu cea mai profundă îngrijorare că, din cauza ocupării temporare a Republicii Autonome Crimeea (Ucraina) de către Federația Rusă, statul parte nu este în măsură să asigure protecția sitului sau să garanteze conservarea sau gestionarea acestuia”, se arată într-un comunicat al UNESCO, remis după reuniunea Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO de la Busan (Republica Coreea). Observațiile făcute în ultimii ani au relevat o deteriorare semnificativă a autenticității și integrității obiectivului, cauzată de noi construcții și de săpături arheologice la scară largă, arată specailiștii UNESCO. De asemenea, Comitetul UNESCO a solicitat consolidarea cooperării internaționale pentru a preveni traficul ilicit de bunuri culturale provenite din Republica Autonomă Crimeea (Ucraina). Amenințări pentru patrimoniu Pe aceeași listă a patrimoniului mondial aflat în pericol au mai fost trecute centrul istoric al orașului Paramaribo (Surinam). „Comitetul a constatat că mai multe proiecte de construcție au fost realizate fără o evaluare a impactului lor asupra patrimoniului și fără a se ține seama de recomandările sale. Comitetul a considerat că noua sală a Adunării Naționale și parcarea Yogh afectează peisajul urban istoric al sitului și duc la o pierdere semnificativă a autenticității și integrității acestuia”, arată UNESCO. De asemenea, Comitetul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la ostilitățile în curs din Liban, care continuă să reprezinte o amenințare pentru situl Tir, și a stabilit că nu mai sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a asigura conservarea și protecția valorii universale excepționale a sitului. Procedură de urgență pentru alte trei situri Comitetul a mai decis să înscrie trei situri pe Lista Patrimoniului Mondial în urma unei proceduri de urgență. Este vorba de Peisajul migrator Boma-Badingilo (Sudanul de Sud), Castelele de pe Muntele Amel (Liban) și Sebastia (Statul Palestinei). „Aplicarea procedurii de urgență reflectă contextul actual, marcat de numeroase crize de natură diversă, inclusiv conflicte armate și schimbări climatice, care afectează grav patrimoniul și îl expun la amenințări serioase. Aceste trei situri au fost, de asemenea, înscrise în același timp pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol”. Peisajul migrator Boma-Badingilo este o vastă întindere de savană est-africană, care găzduiește cea mai mare migrație cunoscută de mamifere terestre din lume, iar biodiversitatea sa unică îl transformă într-un ecosistem de o importanță globală excepțională: „Comitetul a semnalat mai multe amenințări grave, în special dezvoltarea infrastructurii, braconajul comercial, precum și traficul și comerțul cu animale sălbatice, care afectează în mod direct populațiile numeroase de mamifere migratoare”. Castelele de pe Muntele Amel, în pericol Castelele de pe Muntele Amel din Liban mărturisesc evoluția sistemelor defensive din regiune, începând cu epoca cruciadelor și a dinastiilor islamice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit suferă în prezent daune grave. Potrivit Comitetului, conflictul în curs pune în pericol în mod direct conservarea sitului și necesită o intervenție urgentă. Sebastia păstrează mărturia arheologică a ocupării succesive a locului de către diferite civilizații, începând cel puțin din secolul al IX-lea î.e.n.: „Principala amenințare cu care se confruntă situl se referă la exproprierea planificată și crearea parcului național „Samaria” (Shomron), care ar putea diviza situl. Pe lângă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, situl se confruntă, de asemenea, cu presiuni legate de dezvoltare, amenajarea teritoriului, guvernanță și eroziunea vestigiilor”.
SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată

„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.
Filmul Odiseea își continuă triumful la box office-ul SUA. A atins deja 640 de milioane de dolari în încasări la nivel mondial

Filmul fenomen al lui Christopher Nolan , „Odiseea”, și-a păstrat primul loc în box office-ul nord-american pentru a doua săptămână în cinematografe, potrivit AFP. Încasările au scăzut cu doar 30% față de cei 124 de milioane de dolari încasați la deschidere, a remarcat analistul David Gross. Potențialul filmului „O dată sau de două ori pe an, un film are o premieră importantă și apoi rămâne în cinematografe săptămâni întregi… Odiseea demonstrează acest potențial, iar Christopher Nolan a mai făcut-o înainte”, a adăugat David Gross. Cu 353 de milioane de dolari suplimentari la nivel internațional, filmul a încasat deja 640 de milioane de dolari la nivel mondial. Adaptat după epopeea antică a lui Homer, acest film cu vedete îl urmărește pe eroul Ulise în timp ce se confruntă cu numeroase obstacole la întoarcerea sa din Războiul Troian. „Odiseea” este primul film filmat în întregime cu camere IMAX de 70 mm. Acest format produce o imagine mai mare, mai clară și mai luminoasă. Matt Damon și Anne Hathaway îi interpretează pe Ulise și Penelope. Totodată, Tom Holland îl interpretează pe fiul lor, Telemah. Filmul s-a confruntat cu mai multe controverse Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer. De asemenea, reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal. Libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii. Mai mult, controversa a depășit rapid granițele Greciei. Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”. Aceste afirmații au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului.
Peste 40% dintre români cred că evreii sunt o amenințare și sunt adepți ai teoriilor conspiraționiste, afirmă Institutul Elie Wiesel

Acestea promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau a unor importanți lideri ai mișcării legionare, potrivit raportului publicat, luni, de Institutul „Elie Wiesel”. Fenomenul a fost observat în special în mediul online, pe rețelele sociale sau platforme video, în cadrul cărora au circulat postări ce prezentau narațiuni antisemite clasice, dar și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori. În același timp, reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul „Elie Wiesel” la finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”. Numărul românilor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul evreilor în anumite profesii/ocupații” (35%) sau celor care învinovățesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%). 11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o amenințare”, un procent dublu față de anul 2021. 40% dintre români, adepți cred în teoriile conspirației De asemenea, peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Deși aceste mesaje au fost des dezmințite de presă sau instituții ale statului, mesajele continuă să se răspândească în spațiul public. Intens dezbătut în ultima perioadă a fost subiectul Legii Vexler, inițiată de deputatul și președintele FCER, Sivliu Vexler, care prevede combaterea antisemitismului și xenofobiei. Au existat și amenințări cu moartea, dar și mesaje violente cu substrat antisemit, direcționate deputatului sau chiar persoanelor publice care susțin această lege. În ceea ce privește reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr. Institutul acuză că unele primării refuză să redenumească străzi ale unor personaje controversate Institutul Național „Ellie Wiesel” mai acuză că Primăria Cluj-Napoca, Primăria Timișoara sau Primăria Municipiului București, refuză de ani buni redenumirea străzilor Radu Gyr și Mircea Vulcănescu sau a altor străzi denumite după personaje din trecutul fascist. Propagarea în spațiul public a mesajelor antisemite și pro-legionare a fost vizite în cadrul unor proteste a dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, dar și creații artistice sau culturale, realizarea de grafitty sau chiar vinderea cărților cu teme legionare pe internet. De asemena, potrivit institutului, există o tendință recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România. Este vorba despre festivalul de black metal neonazist din Buzău, care a fost anulat, înainte de desfășurarea sa.
Testarea anuală a testosteronului în armata SUA, criticată de experți. Terapia poate provoca infertilitate și alte riscuri

Specialiștii avertizează că măsura, deși urmărește îmbunătățirea capacității de luptă a personalului militar, ar putea duce la prescrierea inutilă a terapiei de substituție hormonală, cu efecte adverse importante, inclusiv infertilitate, risc crescut de cheaguri de sânge și accident vascular cerebral. Departamentul american al Apărării a anunțat că, începând cu 15 iulie, toți militarii activi și rezerviștii cu vârsta de peste 30 de ani vor beneficia anual de testarea nivelului de testosteron. Testarea anuală a testosteronului în armata SUA depășește recomandările medicale Potrivit experților citați de Live Science, inițiativa Pentagonului depășește recomandările actuale ale organizațiilor medicale privind screeningul hormonal în rândul bărbaților. Specialiștii avertizează că un rezultat izolat care indică un nivel scăzut al testosteronului nu este suficient pentru stabilirea unui diagnostic și nici pentru începerea tratamentului. Nivelul hormonului poate varia în funcție de factori precum somnul, activitatea fizică, stresul sau perioadele de antrenament intens, frecvente în cazul militarilor. Luke Cox, lector în știința sportului și exercițiului fizic la Universitatea Swansea din Marea Britanie, a declarat că una dintre principalele sale îngrijorări este modul în care vor fi efectuate aceste teste și interpretate rezultatele. Testarea putea duce la tratamente inutile Îngrijorările privind administrarea excesivă a terapiei de substituție cu testosteron nu sunt noi. Încă din 2019, cercetătorii din sistemul medical militar american atrăgeau atenția că unii militari primesc tratament fără a îndeplini criteriile medicale necesare. Potrivit unui raport publicat pe platforma Health.mil, aproape trei din fiecare 1.000 de militari bărbați beneficiază în mod necorespunzător de terapia cu testosteron. Autorii raportului avertizau că tratamentul administrat fără indicație medicală poate provoca efecte adverse precum agravarea apneei obstructive în somn, retenția de lichide și apariția edemelor. Aceste probleme pot afecta capacitatea militarilor de a participa la misiuni și pot reduce nivelul de pregătire operațională. Cu toate acestea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, susține că noua măsură urmărește optimizarea performanței fizice și protejarea sănătății militarilor pe termen lung. Un nivel scăzut nu înseamnă automat tratament Experții subliniază că terapia de substituție cu testosteron este recomandată doar în cazul bărbaților diagnosticați cu deficit hormonal, confirmat prin simptome specifice și prin cel puțin două analize efectuate dimineața, în zile diferite. În astfel de cazuri, tratamentul poate îmbunătăți dorința sexuală, starea de spirit, densitatea osoasă și masa musculară. În schimb, la persoanele care au valori normale ale hormonului, administrarea suplimentară de testosteron nu și-a demonstrat beneficii semnificative. Medicii recomandă, înainte de inițierea terapiei, identificarea eventualelor afecțiuni care pot determina scăderea temporară a testosteronului, precum apneea în somn sau alte probleme medicale tratabile. Testarea poate afecta fertilitatea militarilor Unul dintre cele mai importante riscuri asociate terapiei cu testosteron este afectarea fertilității masculine. Potrivit medicului Joshua Halpern, urolog specializat în medicină reproductivă la Facultatea de Medicină Feinberg a Universității Northwestern, administrarea hormonului determină creierul să reducă producția naturală de testosteron la nivelul testiculelor. În consecință, scade sau chiar se oprește producerea spermatozoizilor, ceea ce poate provoca infertilitate. Specialiștii avertizează că refacerea fertilității după întreruperea tratamentului poate dura chiar și câțiva ani. În plus, terapia poate determina apariția eritrocitozei (n.r. o creștere excesivă a numărului de globule roșii), fenomen asociat cu un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge și de accident vascular cerebral. Alte reacții adverse pot include dezvoltarea țesutului mamar la unii bărbați și alte dezechilibre hormonale. Experții consideră că noul program de testare poate identifica cazurile reale de deficit de testosteron, însă avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, iar tratamentul trebuie prescris exclusiv în urma unei evaluări medicale complete.
O nebunie: Copie a filmului Odiseea, postată pe X și vizualizată de milioane de oameni

Peste 2 milioane de vizualizări în două ore și jumătate O publicație din industria cinematografică a relatat că un mesaj X încorporat cu o versiune de înaltă calitate a filmului a strâns 2,1 milioane de vizualizări în două ore și jumătate, sâmbătă. Ulterior, respectivul cont a fost suspendat. „Tot filmul «Odiseea» într-un tweet, așa cum a intenționat Nolan”, a glumit un utilizator. „Întregul film Odyssey într-un videoclip încorporat pe Twitter. O nebunie”, a scris un alt utilizator al aplicației. Nolan a filmat întregul film de trei ore pe peliculă de 70 mm, un format mare, de înaltă rezoluție. Acesta este conceput pentru ecrane IMAX gigantice, potrivit sursei. Altă postare ce conținea filmul, într-o rezoluție mai slabă O altă postare ce conținea filmul cu o rezoluție mai slabă a fost eliminată și ea după două ore de la publicare. Înainte de a fi ștearsă, a acumulat aproape 50.000 de vizualizări. Ca răspuns, studioul de film a declarat că „am aflat de postarea neautorizată a filmului și am inițiat imediat protocoalele de eliminare a acestuia”. „Tratăm cu seriozitate încălcarea drepturilor de autor. Vom lua toate măsurile adecvate pentru a ne proteja conținutul și drepturile de proprietate intelectuală”, a mai adăugat studioul. Filmul „Odiseea”, pe primul loc în box office-ul SUA Filmul fenomen al lui Christopher Nolan a încasat deja 640 de milioane de dolari la nivel mondial. Succesul său la box office este menținut pentru a doua săptămână în cinematografe, „Odiseea” situându-se pe primul loc. Adaptat după epopeea antică a lui Homer, filmul îl urmărește pe eroul Ulise în timp ce se confruntă cu numeroase obstacole la întoarcerea sa din Războiul Troian.
Rogobete despre de ce ne mor bebelușii în spitale: Unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos, în mod egal / Degeaba avem echipamente, dacă tăiem cu barda de sus până jos

Mortalitatea infantilă rămâne ridicată în România, iar cauza nu este infrastructura, în care s-a investit mult în ultimii ani, ci lipsa de resursă umană, eliminată din Sănătate în urma tăierilor fără discernământ aplicate de Guvernul Bolojan în ultimul an. Este opinia exprimată luni de Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății. Acesta acreditează ideea că deficitul de personal din Sănătate este principala cauză pentru care nou-născuții își pierd viața în România anului 2026. „Prin Planul Național de Redresare și Reziliență a existat o componentă importantă pentru dezvoltarea neonatologiei. Au fost investite aproape 200 de milioane pentru această componentă. Au fost înființate paturi noi. Inclusiv la Marie Curie există o construcție nouă și o extindere cu 12 paturi de ATI neonatologie, lucruri făcute prin PNRR”, explică Rogobete, care insistă pe ideea că, indiferent cât de mari sunt investițiile în infrastructura spitalicească, dacă nu există personal medical, activitatea este blocată, cu consecințe extrem de grave. „Degeaba avem paturi noi, dacă tăiem personal cu barda, de sus până jos” „Dacă, în ultimele 12 luni, viziunea, unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos în mod egal, aici este răspunsul. Degeaba avem, pentru prima dată după Revoluție, spitale noi, paturi moderne, echipamente de ultimă generație, dacă nu avem personal și dacă, în viziunea unora, economia se poate face de oriunde, se taie cu barda de sus până jos. Sunt oameni care nu înțeleg contextul, sunt oameni care nu au viziune pe termen lung și singurul obiectiv este să-și atingă gloria care a redus deficitul cu orice preț”, ironizează Rogobete măsurile administrației Bolojan. Infrastructura a recuperat din deficit, dar adevărata problemă e lipsa resursei umane Dar mortalitatea infantilă a fost constant ridicată în România, țară care ocupă un trist loc de frunte în Uniunea Europeană la acest capitol. Ideea lui Rogobete rămâne centrată pe lipsa acută de personal, la care, în anii anteriori, s-a adăugat și lipsa infrastructurii. Infrastructură care a reușit, totuși, să se redreseze: secțiile de Terapie Intensivă Neonatologie sunt mult mai bine echipate, numărul de paturi s-a mărit, peste o sută de paturi sunt dotate la capacitate maximă. Acum, adevărata problemă este lipsa medicilor: „Peste 36 de maternități au beneficiat de investiții majore pentru creșterea calității și siguranței actului medical. Peste 36 de maternități au avut paturi extinse, iar în total în România capacitatea secțiilor de ATI pentru nou-născuți s-a extins cu 94 de paturi, iar alte 124 de paturi existente au fost dotate la capacitate maximă. De ce avem această mortalitate? Pentru că nu avem resursă umană”, a declarat Alexandru Rogobete.
Odiseea lui Christopher Nolan și reinterpretarea istoriei

În ultimele zile au fost publicate numeroase cronici dedicate filmului Odiseea regizat de Christopher Nolan. Nu intenționez să adaug încă una. Cititorul interesat poate ajunge cu ușurință la ele. De asemenea, am publicat pe pagina mea de Facebook o analiză amplă consacrată acestui film, iar cei care doresc să parcurgă argumentația integrală sunt invitați să consulte acest text. În analiza despre care vorbesc, m-am limitat deliberat la două personaje feminine secundare. Am susținut că reinterpretarea Penelopei (de către actrița americană Anne Hathaway) mi se pare una dintre cele mai inspirate opțiuni ale regizorului, deoarece dezvoltă un personaj profund compatibil cu spiritul epopeii homerice, conferindu-i o complexitate psihologică modernă fără a-i altera funcția simbolică. În schimb, alegerea actriței kenyene Lupita Nyong’o pentru rolul Elenei din Troia nu poate fi explicată prin raportare la textul homeric, la iconografia Greciei antice sau la tradiția artistică europeană succesoare, reprezentând o opțiune contemporană de distribuție a regizorului, pe care o respectăm, dar o considerăm neinspirată. Această alegere controversată a provocat o dezbatere uriașă, ceea ce este un fapt esențialmente pozitiv, în special pentru popularizarea capodoperei homerice (în rândul celor care nu au citit-o). Elena din Troia, descrisă de tradiția homerică drept cea mai frumoasă femeie a lumii grecești, este așadar interpretată în filmul lui Christopher Nolan de o actriță de origine subsahariană. Alegerea a fost receptată de numeroși comentatori în cheia actualelor dezbateri privind reprezentarea și diversitatea în industria cinematografică americană. Dincolo de această polemică, opțiunea regizorală oferă un excelent prilej pentru câteva reflecții de sociologia artelor, o disciplină pe care o predau la Facultatea de Științe Politice (SNSPA). Pornind de aici, am discutat raportul dintre libertatea reinterpretării artistice și fidelitatea față de patrimoniul cultural din care o asemenea operă își revendică originea. Reacțiile stârnite de acea postare m-au făcut însă să înțeleg că adevărata miză a dezbaterii nu este filmul lui Christopher Nolan, ci felul în care societatea contemporană încearcă să înțeleagă și să-și reprezinte antichitatea grecească din care s-a născut civilizația europeană. Așadar, miza filmului este uriașă pentru sensibilitatea istorică europeană, căci sunt reprezentate cinematografic fundamentale acestei civilizații prin intermediul capodoperei homerice „Odiseea”. În spațiul public românesc, european și internațional au circulat, în ultima săptămână, argumente care depășesc cu mult cazul particular al „Odiseei”. S-a afirmat că reprezentările artistice moștenite din Antichitate nu ar avea nicio relevanță pentru cunoașterea societăților care le-au produs, că prezența elementelor mitologice ar transforma întreaga lume homerică într-o ficțiune fără nicio legătură cu realitatea istorică sau că personajele imaginare (precum Elena din Troia) pot fi reprezentate în orice manieră, fără ca funcția lor socială și contextul cultural din care provin să mai conteze. Dincolo de filmul lui Nolan, acestea sunt afirmațiile care merită discutate, deoarece privesc modul în care înțelegem trecutul și raportul nostru cu adevărul istoric. Convențiile artistice și adevărul istoric Prima și cea mai frecventă eroare întâlnită în dezbaterea despre „Odiseea” lui Christopher Nolan provine din interpretarea operelor de artă ale antichității grecești fără cunoașterea convențiilor culturale și tehnologiilor artistice în care acestea au fost create. O imagine desprinsă din contextul ei cultural încetează să mai fie un izvor istoric și devine pretextul unor confuzii arbitrare. În ultimele zile au circulat – inclusiv ca reacție la postarea mea (care a fost critică din punct de vedere estetic în raport cu personajul Elena din Troia) – numeroase fotografii ale unor vase grecești de ceramică decorate în tehnica figurilor negre. Ele au fost prezentate – inclusiv de colegi profesori – drept dovadă că societatea greacă din epoca homerică ar fi avut o componentă subsahariană importantă, întrucât personajele apar reprezentate cu chipuri negre. Argumentul ignoră însă chiar limbajul artistic al ceramicii grecești. Culoarea neagră aparține tehnicii de execuție, nu antropologiei personajelor. Negrul nu reprezenta culoarea pielii și nu avea semnificație etnică, ci era efectul unei convenții tehnice: siluetele erau acoperite cu un strat fin de argilă care, în urma unui proces controlat de ardere, căpăta culoarea respectivă care devenea caracteristică. De altfel, contrademonstrația este simplă. Printre cele mai cunoscute vase grecești – prezervate de marile muzee ale lumii – se află cele dedicate competițiilor olimpice. Nimeni nu a susținut vreodată până acum că acești atleți erau africani. Ei sunt greci, iar culoarea corpului exprimă convenția artistică a epocii despre care am făcut vorbire anterior. Patrimoniul grec oferă și contraexemple în mod fatal decisive. Există vase în care artiștii diferențiază deliberat fizionomia grecilor de cea a africanilor. Un astfel de recipient pentru ulei parfumat, datat în secolul al VI-lea î.Hr., prezintă două capete alăturate, unul grec și unul african. În dreptul chipului grec apare lizibilă inscripția kalos („frumos”). Nu este rolul nostru să judecăm standardele estetice ale unei civilizații dispărute. Rolul nostru este să le înțelegem însă și să le descriem cât mai fidel. În măsura în care patrimoniul artistic ne permite să reconstituim – cinematografic de pildă – aceste reprezentări, modificarea lor retrospectivă nu mai aparține cercetării istorice, ci reinterpretării contemporane. Acesta este, de fapt, primul principiu pe care îl propun: patrimoniul artistic trebuie interpretat în propriile sale coduri culturale. O civilizație are dreptul să fie înțeleasă înainte de a fi reinterpretată. Respectul față de trecut începe prin respectul față de izvoarele pe care trecutul ni le-a lăsat. Aplicată dezbaterii despre „Odiseea” lui Christopher Nolan, concluzia este limpede. Patrimoniul artistic al Greciei antice nu susține reprezentarea Elenei din Troia ca femeie de origine subsahariană. Dimpotrivă, izvoarele iconografice păstrate până astăzi arată că artiștii greci distingeau foarte clar între propriile standarde estetice și fizionomiile altor populații cunoscute. Alegerea realizată de Nolan aparține, desigur, libertății sale artistice. Ea nu poate fi însă justificată prin invocarea ceramicii grecești sau a patrimoniului artistic antic, deoarece acestea transmit un mesaj fundamental diferit. Mitologia nu anulează realitatea istorică Un al doilea argument întâlnit frecvent în dezbaterea despre „Odiseea” pornește de la existența elementelor supranaturale din epopeea homerică. Se afirmă că, din moment ce lumea lui Homer este populată de zei, ciclopi, sirene, vrăjitoarea Circe, Scylla și Charybda sau de intervențiile permanente ale Atenei și ale lui Poseidon, întreaga narațiune ar aparține exclusiv domeniului ficțiunii. În consecință, reprezentarea
Motivul pentru care căpșunile sunt printre cele mai bune fructe pentru sănătate și pierdere în greutate

Dincolo de faptul că sunt delicioase și răcoritoare, căpșunile sunt și printre cele mai nutritive fructe pe care le poți mânca, potrivit AOL. Căpșunile conțin fibre Căpșunile oferă o cantitate impresionantă de nutrienți în fiecare îmbucătură. Fibrele sunt un nutrient remarcabil. O singură cană de căpșuni conține aproximativ 3 grame de fibre, „ceea ce este util pentru digestie, promovând mișcările intestinale regulate și reducând riscul diferitelor boli gastrointestinale”, spune Elizabeth Klingbeil, nutriționist dietetician. Căpșunile oferă, de asemenea, mangan. Acesta susține sănătatea oaselor și îmbunătățește metabolismul, împreună cu folat, o vitamină B importantă pentru creșterea celulară și formarea ADN-ului. Iar conținutul de potasiu din căpșuni ajută la menținerea unor niveluri sănătoase ale tensiunii arteriale și a unei funcționări musculare adecvate, potrivit sursei. „Și căpșunile sunt o sursă puternică de vitamina C”, spune Laura Bellows, dietetician. Această vitamină este un nutrient cheie pentru susținerea producției de colagen, vindecarea rănilor și sănătatea părului și a pielii. De fapt, o cană de căpșuni oferă mai multă vitamina C decât o portocală. Căpșunile pot reduce inflamația Antioxidanții din căpșuni ajută la protejarea celulelor de stresul oxidativ. De asemenea, pot ajuta la reducerea inflamației în întregul corp. Astfel de compuși contribuie, de asemenea, la funcția imunitară generală și la sănătatea pe termen lung. O porție de 1 cană de căpșuni conține doar aproximativ 45 până la 50 de calorii. De asemenea, acestea oferă o combinație satisfăcătoare de apă și fibre, care încetinește digestia și promovează senzația de sațietate. Acest lucru poate ajuta oamenii să rămână sătui mai mult timp între mese, spune Klingbeil. „Căpșunile sunt ceea ce considerăm un aliment cu densitate energetică scăzută și densitate nutrițională ridicată, ceea ce înseamnă că obții o mulțime de nutrienți pentru o cantitate mică de calorii”, explică ea. Ajută la satisfacerea poftelor de zahăr Și pentru că aceste fructe sunt dulci în mod natural, ele pot ajuta la satisfacerea poftelor de alimente zaharoase. Ele servesc în același timp ca o alternativă mai sănătoasă la multe deserturi și gustări procesate, potrivit aceleiași surse. Totuși, deși conținutul de fibre este în general considerat benefic, acesta este și motivul pentru care „consumul multor căpșuni dintr-o dată poate provoca balonare, gaze sau diaree”, spune Bellows. Din același motiv, persoanele cu sisteme digestive sensibile sau afecțiuni precum sindromul de intestin iritabil ar trebui să fie deosebit de atente la dimensiunile porțiilor. Klingbeil avertizează, de asemenea, căpșunile se numără printre cele mai frecvente alergii la fructe, în special la copiii mici. Astfel de simptome pot varia de la mâncărimi ușoare sau urticarie până la reacții alergice mai grave în cazuri rare. Moderație pentru anumite persoane Bellows adaugă că aceste fructe conțin vitamina K, care poate afecta coagularea sângelui. De asemenea, ea recomandă moderație pentru persoanele predispuse la anumite tipuri de pietre la rinichi, deoarece căpșunile conțin oxalați. Aceștia sunt compuși ce pot contribui la formarea pietrelor la persoanele sensibile, mai arată sursa citată. Un alt aspect de avut în vedere este expunerea la pesticide. Din cauza pielii poroase, „căpșunile pot conține niveluri ridicate de reziduuri de pesticide”, avertizează Bellows. Secretul este să clătiți corespunzător căpșunile înainte de a le consuma pentru a reduce riscul.