Inteligența Artificială ar putea identifica riscul de cancer de vezică urinară cu 5 ani înainte de diagnostic | Ce au descoperit cercetătorii britanici
Cercetarea, realizată de o echipă condusă de specialiști de la Universitatea din Plymouth, arată că analiza cu ajutorul IA a unui număr mare de informații medicale ar putea contribui, în viitor, la identificarea mai precisă a persoanelor care prezintă un risc crescut de cancer de vezică urinară. AI a analizat aproape 70.000 de dosare medicale Cercetătorii au analizat datele medicale a aproape 70.000 de pacienți din Țara Galilor, colectate între 1995 și 2020 din baza de date SAIL. Modelul de inteligență artificială, denumit PRECISE-AGZ, a evaluat 48.261 de posibili indicatori din istoricul medical al pacienților. Printre informațiile analizate s-au numărat fumatul, activitatea fizică, tratamentele administrate, alte boli și simptomele înregistrate în dosarele medicale. În urma analizei, sistemul a identificat 38 de caracteristici relevante pentru estimarea riscului de cancer de vezică urinară. Rezultatele au arătat că modelul a identificat corect aproximativ 85% dintre pacienții care aveau cancer de vezică urinară. În cazul persoanelor care nu aveau boala, clasificarea a fost corectă în aproximativ 91% dintre cazuri. Unele semnale apăreau cu până la cinci ani înainte Unul dintre cele mai interesante rezultate este că anumite informații din dosarele medicale puteau fi asociate cu riscul de cancer de vezică urinară cu mult timp înainte de confirmarea bolii. Potrivit cercetătorilor, unele dintre semnalele identificate de model puteau fi observate în istoricul medical cu până la cinci ani înainte de diagnostic, în timp ce combinația de indicatori utilizată pentru estimarea riscului putea contribui la identificarea pacienților cu risc cu până la 12 luni înainte de diagnostic. Asta nu înseamnă că IA îți spune cu 5 ani înainte că o să ai cancer Autorii subliniază însă că acest lucru nu înseamnă că AI poate spune în prezent că o persoană va dezvolta cancer peste cinci ani. Este vorba despre identificarea unor tipare statistice în datele medicale, care ar putea ajuta la recunoașterea mai devreme a persoanelor ce necesită investigații. Sângele în urină rămâne un semnal important Hematuria (prezența sângelui în urină) este unul dintre principalele semne care determină medicii să investigheze posibilitatea existenței unui cancer de vezică urinară. Problema este că hematuria poate apărea și în cazul altor afecțiuni, precum pietrele la rinichi sau bolile prostatei. Studiul sugerează că semnificația acestui simptom poate fi diferită în funcție de restul istoricului medical al pacientului. La bărbați, de exemplu, asocierea dintre sângele în urină și hiperplazia benignă de prostată a fost legată, în analiza modelului, de un risc mai redus de cancer de vezică urinară. AI nu s-a limitat însă la simptomele cunoscute. Modelul a analizat combinații de factori medicali care nu sunt utilizate în mod obișnuit împreună pentru estimarea riscului. Au apărut și asocieri medicale neașteptate Printre rezultatele care necesită cercetări suplimentare se numără asocierile dintre riscul estimat de cancer de vezică urinară și anumite boli sau tratamente. Pacienții cu Parkinson sau demență au prezentat un risc mai redus în analiza modelului, în timp ce utilizarea îndelungată a Tamoxifenului, medicament folosit în tratamentul cancerului de sân, a fost asociată cu un risc mai mare. Cercetătorii avertizează că aceste rezultate nu demonstrează că respectivele boli sau tratamente provoacă ori previn cancerul de vezică urinară. Sunt doar asocieri observate în date, care trebuie investigate pentru a se vedea dacă există explicații biologice. Cum ar putea fi folosit sistemul Modelul a împărțit pacienții în trei categorii, în funcție de probabilitatea estimată de apariție a bolii: risc scăzut, sub 7%, risc incert, între 7% și 55%, și risc ridicat, de peste 55%. O astfel de clasificare ar putea fi folosită în viitor pentru a identifica mai precis persoanele care ar trebui trimise la investigații. În prezent, confirmarea cancerului de vezică urinară necesită investigații precum cistoscopia, procedură prin care medicul examinează interiorul vezicii urinare cu ajutorul unui instrument prevăzut cu o cameră. Dacă modelul va fi validat în studii suplimentare, cercetătorii consideră că acesta ar putea ajuta la selectarea pacienților care au nevoie de investigații și, eventual, la reducerea unor proceduri invazive efectuate inutil. AI nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largă Rezultatele sunt promițătoare, însă cercetarea se află încă în etapa de evaluare. Una dintre principalele limite este faptul că toate datele analizate provin dintr-o singură bază de date din Țara Galilor. Performanța modelului trebuie verificată pe alte populații și în alte sisteme medicale înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă. Studiul a fost publicat în revista IEEE Transactions on Biomedical Engineering. Cercetătorii consideră că analiza automatizată a dosarelor medicale ar putea deschide o nouă direcție pentru depistarea mai timpurie a cancerului de vezică urinară. Deocamdată însă, modelul este un instrument de cercetare, nu un test medical disponibil pacienților. De ce este importantă cercetarea Cancerul de vezică urinară este al nouălea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial. În 2022 au fost înregistrate aproximativ 614.000 de cazuri noi, iar boala a provocat în jur de 220.000 de decese. În prezent nu există un program de screening de rutină pentru cancerul de vezică urinară destinat populației generale. Tocmai de aceea, metodele care ar putea ajuta medicii să recunoască mai devreme persoanele cu risc reprezintă o direcție importantă de cercetare.
Tim Curry, celebru pentru rolul din The Rocky Horror Picture Show, a murit la vârsta de 80 de ani
Cauza decesului nu a fost comunicată imediat, actorul se confrunta de mai mult timp cu probleme de sănătate, suferind un atac cerebral în 2012, relatează Reuters. Cel mai faimos rol al carierei sale a fost cel de debut: excentricul om de știință Dr. Frank N. Furter din comedia muzicală horror „The Rocky Horror Picture Show” (1975), unde a jucat alături de Susan Sarandon și Barry Bostwick. Personajul, un savant excentric, „un dulce travestit din Transilvania transsexuală”, așa cum spunea într-o secvență, îmbrăcat în lenjerie intimă neagră, ciorapi cu portjartier și machiaj strident, a transformat pelicula într-un fenomen de cult mondial, proiectat la miezul nopții în fața unor spectatori costumați în personajele filmului. Curry a avut o activitate importantă și pe scenă, fiind nominalizat de trei ori la Premiile Tony. Printre rolurile sale de pe Broadway s-au numărat Mozart în „Amadeus”, în 1981, precum și interpretări în „My Favorite Year” și „Monty Python’s Spamalot”, unde l-a jucat pe Regele Arthur. Actorul a apărut în numeroase filme, fiind distribuit frecvent în roluri de personaj negativ. Printre producțiile în care a jucat se numără „Clue”, „Legend”, „Annie”, „The Three Musketeers”, „Home Alone 2: Lost in New York”, „The Shadow”, „Muppet Treasure Island” și „Charlie’s Angels”. Născut la 19 aprilie 1946, în satul Grappenhall din Cheshire, Tim Curry a studiat teatrul la Universitatea din Birmingham. Pe lângă actorie, a fost cântăreț și compozitor și a cântat inclusiv alături de propria trupă rock, lansând mai multe albume.
Ce sunt nitrații din apă și de ce contează sursa apei pe care o bem | De ce nu sunt același lucru cu nitrații din legume
Nitrații sunt un subiect care poate crea confuzie. Aceeași substanță poate apărea în legume, în anumite produse din carne procesată și în apa potabilă, însă contextul în care ajunge în organism este diferit. De aceea, atunci când vorbim despre nitrați, nu este suficient să întrebăm dacă sunt „buni” sau „răi”. Contează de unde provin, cu ce alte substanțe ajung în organism și cât de des suntem expuși. Nitrații sunt compuși naturali formați din azot și oxigen. Plantele au nevoie de azot pentru a crește, motiv pentru care legume precum spanacul, rucola, sfecla roșie și salata pot conține cantități relativ mari de nitrați. Nitrații pot ajunge însă și în apă. Îngrășămintele agricole, gunoiul de grajd, sistemele septice și apele uzate pot permite compușilor cu azot să pătrundă în sol, în pânza freatică și în râuri. Aici apare una dintre diferențele importante: o legumă bogată în nitrați nu trebuie privită în același mod ca apa contaminată cu nitrați. De ce nitrații din legume sunt diferiți de cei din apă Legumele nu aduc în organism doar nitrați. Ele conțin fibre, vitamina C, antioxidanți și alți compuși vegetali, iar beneficiile consumului de legume și fructe depășesc riscurile potențiale asociate expunerii la nitrații proveniți din aceste alimente. În plus, nitrații pot fi transformați în organism în oxid nitric, o moleculă implicată în circulația sângelui și funcționarea vaselor de sânge. Apa este un caz diferit. Nu vine la pachet cu fibre, vitamina C sau antioxidanți și nu este consumată doar ocazional, ca un anumit aliment. O bem zilnic, o folosim la gătit, pentru ceai și cafea, pentru cuburi de gheață sau pentru prepararea formulei pentru bebeluși. Dacă apa conține nitrați, expunerea poate deveni astfel una repetată, de-a lungul întregii zile. Dar nitrații din carnea procesată? Nitrații și nitriții sunt utilizați în unele produse din carne procesată pentru conservare și siguranța alimentară. Însă aici trebuie făcută din nou diferența între substanța în sine și alimentul în ansamblu. Consumul ridicat de carne procesată este asociat cu un risc mai mare de cancer, în special cancer colorectal, însă acest lucru nu înseamnă că nitrații sau nitriții, luați separat, explică întregul risc. Contextul general al consumului de carne procesată este cel care trebuie luat în considerare. Cu alte cuvinte, nitrații nu reprezintă o singură poveste, indiferent de sursă. Nitrații dintr-o porție de legume, cei utilizați în anumite alimente procesate și nitrații din apa potabilă trebuie analizați în contexte diferite. Ce se poate întâmpla dacă bem apă cu prea mulți nitrați Una dintre principalele probleme de sănătate asociate cu concentrațiile ridicate de nitrați din apa potabilă este methemoglobinemia, cunoscută și sub denumirea de „blue baby syndrome”. Există un standard de 50 mg/l pentru nitrații din apa potabilă. Acesta are tocmai rolul de a proteja împotriva acestei afecțiuni. O cercetare daneză de amploare a urmărit 54.804 de adulți fără demență timp de aproximativ 27 de ani. Studiul a găsit o asociere între un consum mai mare de nitrați proveniți din apa de la robinet și un risc mai mare de demență. În schimb, un consum mai mare de nitrați proveniți din plante a fost asociat cu rate mai mici de apariție a demenței. Este însă foarte importantă o precizare: acest studiu nu demonstrează că nitrații din apa potabilă provoacă demență. A fost un studiu observațional, care poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect. Prin urmare, cea mai clară problemă de sănătate asociată cu nivelurile ridicate de nitrați din apă este methemoglobinemia, în timp ce legătura cu demența reprezintă deocamdată o asociere observată într-un studiu și necesită cercetări suplimentare. De ce este importantă sursa apei Apa poate părea perfect normală chiar dacă are nitrați. Aceștia nu modifică, în mod obișnuit, aspectul, gustul sau mirosul apei la concentrații tipice. Spre deosebire de sedimente, apa tulbure sau anumite gusturi și mirosuri, prezența nitraților nu poate fi observată cu simțurile. De aceea, sursa apei contează. În cazul apei din rețeaua publică, consumatorii pot verifica informațiile privind calitatea apei furnizate în zona lor. Pentru apa provenită din surse private, testarea este cu atât mai importantă, mai ales că aceste surse nu sunt administrate în același mod ca rețelele publice. Riscul poate fi deosebit de relevant pentru gospodăriile care folosesc apă din surse private, locuiesc în apropierea zonelor agricole sau folosesc aceeași apă pentru băut și gătit în fiecare zi. Fierberea apei nu elimină nitrații Un detaliu important este că fierberea apei nu reprezintă o soluție pentru eliminarea nitraților. Fierberea poate contribui la reducerea anumitor contaminanți biologici, însă nu îndepărtează substanțele dizolvate precum nitrații. Dacă apa este fiartă mult timp și o parte din apă se evaporă, concentrația substanțelor dizolvate poate chiar să crească. De aceea, dacă problema identificată prin testare este prezența nitraților, este necesară o metodă de tratare concepută pentru acest tip de contaminant. Organizația Mondială a Sănătății enumeră printre tehnologiile capabile să elimine nitrații schimbul ionic, osmoza inversă, denitrificarea biologică și electrodializa. Nu orice nitrat trebuie privit la fel Nitrații nu sunt pur și simplu „otrava din apă” și nici o substanță care trebuie eliminată din alimentație. Sursa face diferența În legume, nitrații vin împreună cu fibre, vitamina C și alți compuși vegetali, iar consumul acestor alimente face parte dintr-o dietă sănătoasă. În carnea procesată, nitrații și nitriții apar într-un context alimentar care trebuie privit cu mai multă atenție, mai ales în cazul consumului ridicat. În apă, problema este diferită: apa este consumată în mod repetat, iar nitrații nu pot fi detectați prin gust, miros sau aspect. De aceea, înainte de a ne întreba dacă nitrații sunt periculoși, întrebarea mai utilă este: din ce sursă provin și cât de multă expunere avem în fiecare zi?
Biletele la Eurovision 2027 de la Burgas ar putea ajunge la 360 de euro iar pe piața neagră ar putea trece de 1.400
Prețurile oficiale pentru Burgas nu au fost însă anunțate încă de Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), astfel că aceste valori sunt doar o estimare bazată pe ediția precedentă a Eurovision. La Viena, cele mai ieftine bilete pentru repetițiile de după-amiază au costat 15 euro, în timp ce un bilet pentru un loc din Golden Circle, chiar în fața scenei, la marea finală, a ajuns la 360 de euro. Pe piața neoficială de revânzare, unele bilete foarte căutate au fost oferite ulterior pentru aproximativ 1.400 de euro. Biletele pentru Eurovision 2027 nu sunt încă puse în vânzare Organizatorii nu au anunțat deocamdată prețurile biletelor pentru Eurovision 2027 și nici categoriile de locuri, sectoarele sau data la care vor începe vânzările. Site-ul oficial Eurovision îi avertizează deja pe fani că biletele pentru ediția de la Burgas nu sunt disponibile în acest moment și că orice ofertă apărută înaintea anunțului oficial trebuie tratată cu mare atenție. La Burgas sunt programate trei spectacole televizate: cele două semifinale, pe 11 și 13 mai 2027, și marea finală, pe 15 mai. Fiecare dintre acestea va fi precedată de două spectacole preliminare, ceea ce înseamnă un total de nouă reprezentații. Finala de la Viena s-a vândut în doar 14 minute Ediția Eurovision din 2026 a demonstrat cât de mare este cererea pentru biletele la concurs. Biletele pentru finala de la Viena s-au epuizat în doar 14 minute după începerea vânzării, pe 13 ianuarie. Cele două semifinale au fost sold out în aproximativ 20 de minute, iar biletele pentru toate cele nouă spectacole s-au epuizat în prima oră. Ulterior au fost puse în vânzare și bilete suplimentare, însă ritmul inițial al vânzărilor a arătat diferența uriașă dintre numărul de fani interesați și capacitatea efectivă a arenei. Arena Burgas nu va putea primi 15.000 de spectatori la Eurovision Arena Burgas are o capacitate nominală de aproximativ 15.000 de persoane, însă numărul spectatorilor la spectacolele Eurovision este estimat să fie mai apropiat de 10.000. Capacitatea finală nu poate fi stabilită până când nu va fi proiectată configurația completă a evenimentului, inclusiv scena, zona pentru artiști, camerele de televiziune, coridoarele tehnice și platformele pentru echipamente. Motivul este că Eurovision nu funcționează ca un concert obișnuit Spectacolul este construit în primul rând pentru televiziune, iar o parte importantă din spațiul arenei este ocupată de echipamentele necesare transmisiunii. Camerele au nevoie de poziții speciale, luminile sunt amplasate pentru cadrele televizate, iar scena și restul instalațiilor sunt proiectate în funcție de ceea ce va vedea publicul de acasă. Astfel, capacitatea nominală a unei arene nu se transformă automat în numărul de locuri disponibile pentru Eurovision. De ce biletele pot deveni atât de scumpe La Viena, diferența dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe bilete a fost determinată inclusiv de tipul spectacolului. Repetițiile de după-amiază au oferit cea mai ieftină variantă, cu bilete de la 15 euro. În schimb, finala live, în special locurile apropiate de scenă, a avut cele mai mari prețuri. Pentru fanii interesați în primul rând de spectacolul scenic, o repetiție poate fi astfel o alternativă mult mai accesibilă. Cei care vor să fie în arenă exact în momentul în care este anunțat câștigătorul concurează însă pentru cele mai căutate bilete. Piața neoficială poate împinge prețurile la mii de euro Cererea internațională foarte mare și numărul limitat de locuri creează condiții favorabile pentru revânzarea biletelor. La edițiile anterioare, unele bilete au ajuns pe piața secundară la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. Pentru Eurovision 2026 au fost raportate oferte de aproximativ 1.400 de euro pentru bilete foarte căutate. Este important însă că un astfel de preț nu este stabilit de Eurovision. Este suma solicitată de un vânzător individual pe piața neoficială. Organizatorii recomandă fanilor să cumpere bilete doar prin canalele oficiale și să fie atenți la ofertele apărute înainte de începerea vânzărilor. Deocamdată, pentru Eurovision 2027 de la Burgas, niciun preț oficial nu a fost anunțat. Suma de 360 de euro reprezintă doar un reper bazat pe cel mai scump bilet vândut la finala de la Viena și nu trebuie considerată prețul stabilit pentru ediția din Bulgaria.
FDA aprobă o nouă terapie țintită pentru cancerul pancreatic metastatic | Medicamentul a prelungit supraviețuirea într-un studiu clinic
Noul medicament este administrat sub formă de comprimat o dată pe zi și reprezintă o nouă opțiune de tratament pentru pacienții cu boală avansată. Aprobarea FDA vine după rezultatele unui studiu clinic randomizat, deschis și multicentric, în care au fost incluși 500 de adulți cu adenocarcinom pancreatic metastatic tratați anterior. În cadrul studiului, pacienții care au primit Rasonque au avut o supraviețuire generală mediană de 13,2 luni, comparativ cu 6,7 luni în cazul chimioterapiei standard. Cum acționează noul medicament Rasonque este un inhibitor al proteinei RAS, o proteină care joacă un rol important în dezvoltarea tumorilor. Medicamentul este conceput să țintească mai multe forme ale acestei proteine, care reprezintă un factor important în creșterea tumorilor la pacienții cu adenocarcinom pancreatic. Tratamentul a fost aprobat pentru adulții cu adenocarcinom pancreatic metastatic care au primit cel puțin o terapie sistemică anterior sau care nu sunt candidați pentru tratament sistemic cu mai multe medicamente. Un cancer agresiv, diagnosticat adesea târziu Adenocarcinomul pancreatic reprezintă aproximativ 90%-95% dintre cazurile noi de cancer pancreatic diagnosticate anual în Statele Unite, potrivit datelor citate de FDA de la National Cancer Institute. Deși cancerul pancreatic reprezintă aproximativ 3,2% din totalul diagnosticelor de cancer din SUA, acesta este responsabil pentru o proporție mult mai mare a deceselor provocate de cancer. FDA indică drept factori importanți diagnosticarea frecventă într-un stadiu avansat, evoluția agresivă a bolii și opțiunile terapeutice limitate. Tocmai în acest context, rezultatele obținute cu daraxonrasib sunt considerate importante pentru pacienții cu boală metastatică care au puține opțiuni de tratament. Medicamentul a fost aprobat mai devreme decât termenul estimat FDA a acordat medicamentului desemnarea Breakthrough Therapy, statutul de Orphan Drug și evaluare prioritară pentru această indicație. Cererea a fost analizată și prin intermediul programului Commissioner’s National Priority Voucher, conceput pentru accelerarea evaluării unor terapii considerate prioritare pentru sănătatea publică. Potrivit FDA, aprobarea a fost acordată cu 6,5 luni înainte de termenul asociat taxei de utilizare, autoritatea subliniind astfel viteza procesului de evaluare. În luna mai, FDA permisese deja inițierea unui program de acces extins pentru Rasonque, astfel încât anumiți pacienți să poată primi medicamentul experimental înainte de aprobarea oficială, în condițiile prevăzute de reglementările americane. Ce reacții adverse poate provoca FDA menționează printre cele mai frecvente reacții adverse ale tratamentului erupțiile cutanate, diareea, stomatita, greața, oboseala, vărsăturile, durerile abdominale, edemele, scăderea apetitului și hemoragia. Aprobarea a fost acordată companiei Revolution Medicines. Rezultatele nu înseamnă că noul medicament reprezintă un tratament curativ pentru cancerul pancreatic metastatic, însă oferă o nouă opțiune terapeutică într-un domeniu în care nevoia de tratamente mai eficiente rămâne ridicată. Datele prezentate de FDA arată în special diferența observată în studiul clinic în ceea ce privește supraviețuirea generală mediană: 13,2 luni cu daraxonrasib față de 6,7 luni cu chimioterapia standard.
Tratament revoluționar: o singură injecție ar putea reduce colesterolul rău pentru un an
Efectul s-a menținut timp de până la un an, potrivit studiului. Tratamentul este administrat intravenos și acționează prin modificarea permanentă a unei gene implicate în reglarea colesterolului. Cercetătorii au raportat că, până în prezent, nu au fost observate probleme grave de siguranță. Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa revistă medicală The New England Journal of Medicine și oferă speranțe că, în viitor, pacienții ar putea renunța la administrarea zilnică a medicamentelor pentru scăderea colesterolului. De ce trebuie redus colesterolul „rău” Reducerea colesterolului LDL este importantă deoarece limitează acumularea plăcilor de grăsime în artere și, implicit, poate reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral, scrie Science Focus. Deși statinele pot produce reduceri similare ale colesterolului, acestea trebuie administrate în mod obișnuit zilnic, pe termen lung. În schimb, VERVE-102 este concepută ca o intervenție unică, cu efect de durată. „Este încă devreme, dar acesta este un moment extrem de important”, a declarat profesorul Riyaz Patel, cadru medical la University College London și cardiolog consultant la Barts Health și UCL Hospitals, unul dintre coordonatorii locali ai studiului. Ar putea lupta împotriva bolilor cardiovasculare Potrivit acestuia, rezultatele arată că tehnologia poate funcționa, contribuie la scăderea colesterolului și, până în prezent, nu a ridicat probleme majore de siguranță. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii mai ample și de o monitorizare pe termen lung înainte ca terapia să poată fi considerată un tratament obișnuit. Dacă viitoarele teste vor confirma eficiența și siguranța sa, o singură administrare ar putea, într-o zi, să ofere protecție de lungă durată împotriva bolilor cardiovasculare.
După 23 de ani de la lansare, se pregătește continuarea filmului How to Lose a Guy in 10 Days
Hudson, care a interpretat-o în filmul original pe Andie Anderson, o editorialistă de revistă, va produce continuarea pentru Paramount alături de producătoarea americană Stacey Sher, ale cărei proiecte includ filme premiate precum „Pulp Fiction”, „Erin Brockovich” și „Django Unchained”, a confirmat pentru CNN o sursă apropiată proiectului. Studioul caută în prezent un scenarist, a declarat sursa, iar în această etapă incipientă a dezvoltării nu mai sunt implicate alte persoane din distribuție sau echipa filmului. Variety a fost prima publicație care a relatat despre proiect. Nu este clar deocamdată dacă Hudson sau Matthew McConaughey, care a jucat alături de ea în rolul lui Benjamin Barry, un agent de publicitate de succes, își vor relua rolurile. Lansat în 2003, „How to Lose a Guy in 10 Days” urmărește povestea lui Andie, o editorialistă care primește o misiune jurnalistică prin care trebuie să demonstreze că poate determina un bărbat să se despartă de ea în 10 zile. Experimentul jurnalistic se transformă însă într-o relație în care cei doi încearcă să-și dea seama dacă vor ajunge sau nu împreună. Benjamin pune un pariu cu șeful său că o poate face pe Andie să se îndrăgostească de el. Încasări de 180 de milioane de dolari Filmul a avut încasări de aproape 180 de milioane de dolari la nivel mondial la momentul lansării, potrivit Variety. În ultimii ani, Hudson și McConaughey au răspuns cu reținere atunci când au fost întrebați dacă se pregătește o continuare. În 2024, în timpul unei apariții în emisiunea „Watch What Happens Live” de la Bravo, Hudson a fost întrebată dacă s-a gândit să-și reia rolul alături de McConaughey. Actrița a spus că studiourile „se gândesc mereu la asta”. Ce spune Kate Hudson „Tot ce contează ar fi scenariul și dacă lui Matthew și mie ne-ar plăcea scenariul. Cred că amândoi suntem complet deschiși, doar că nu s-a întâmplat niciodată”, a spus Hudson. În iunie, în perioada finalelor NBA dintre New York Knicks și San Antonio Spurs, Hudson a publicat pe Instagram două imagini din film cu Andie și Benjamin la un meci, alături de mesajul „Déjà vu”. Cu doar câteva săptămâni în urmă, McConaughey a dezvăluit că „How to Lose a Guy in 10 Days” este comedia sa romantică preferată dintre toate filmele la care a lucrat. Succesul filmului „The Devil Wears Prada 2” Anunțul privind continuarea vine la doar câteva luni după succesul de box office al filmului „The Devil Wears Prada 2”, o altă producție îndrăgită de la începutul anilor 2000, care a readus pe ecrane distribuția originală: Meryl Streep, Anne Hathaway, Stanley Tucci și Emily Blunt. Proiectul este dezvoltat în contextul în care Paramount încearcă să-și unească studioul de film și operațiunile de televiziune cu WBD, compania-mamă a CNN, HBO, Discovery, studioul Warner Bros. și alte active.
Poți să ai insuficiență cardiacă chiar dacă ai testele normale | Noua definiție a insuficienței cardiace
Un rezultat considerat „normal” la una dintre cele mai folosite măsurători ale funcției inimii nu exclude automat insuficiența cardiacă, avertizează experții internaționali care au revizuit definiția acestei boli. Noua definiție universală a insuficienței cardiace a fost elaborată de experți ai American Heart Association, American College of Cardiology, European Society of Cardiology și World Heart Federation, împreună cu alte organizații medicale din Statele Unite, Europa și Japonia. 55 de milioane de persoane afectate Documentul actualizat, publicat în revista Circulation, urmărește să ofere un limbaj comun pentru definirea și clasificarea insuficienței cardiace la nivel internațional. Insuficiența cardiacă apare atunci când o modificare structurală sau funcțională împiedică inima să pompeze sau să primească sângele în mod corespunzător. Boala afectează la nivel mondial peste 55 de milioane de persoane și reprezintă una dintre principalele cauze de spitalizare. Un rezultat „normal” nu exclude întotdeauna boala Una dintre principalele modificări aduse de noul consens privește modul în care medicii interpretează fracția de ejecție. Aceasta reprezintă procentul din sângele aflat într-un ventricul pe care inima îl elimină la fiecare contracție. În special fracția de ejecție a ventriculului stâng este folosită de decenii pentru evaluarea funcției cardiace și pentru clasificarea pacienților cu insuficiență cardiacă. Experții atrag însă atenția că valoarea acestui parametru nu trebuie interpretată izolat. O fracție de ejecție aflată peste un anumit prag nu exclude automat insuficiența cardiacă, iar diagnosticul nu ar trebui stabilit sau respins doar pe baza unei singure valori. Fracția de ejecție poate varia Dr. Mary Norine Walsh, cardiolog și co-președinte al grupului care a elaborat documentul, a explicat că experții recomandă renunțarea la interpretarea excesiv de rigidă a valorilor fracției de ejecție. Autorii noului consens subliniază că pragurile folosite în prima definiție universală, publicată în 2021, au fost stabilite în mod convențional. În plus, fracția de ejecție poate varia în funcție de factori precum vârsta, sexul și originea etnică. Prin urmare, o valoare considerată normală pentru o anumită persoană nu are neapărat aceeași semnificație clinică în toate situațiile. Medicii vor să afle și de ce s-a îmbolnăvit inima Noua clasificare propune o schimbare mai amplă: insuficiența cardiacă nu ar trebui descrisă doar prin cât de bine pompează inima, ci și prin cauza care a dus la apariția bolii și prin modul în care aceasta evoluează. Experții propun astfel 18 categorii de cauze, în locul unor clasificări mai generale utilizate anterior. Printre cauzele luate în considerare se numără: îngustarea sau blocarea arterelor coronare hipertensiunea arterială bolile valvelor inimii tulburările de ritm cardiac infecțiile și inflamațiile bolile ereditare afecțiunile metabolice și nutriționale sarcina stresul extrem anumite tratamente împotriva cancerului Importanța acestor cauze poate varia de la o regiune la alta, iar unele dintre ele pot fi trecute cu vederea atunci când clasificarea este prea generală, notează specialiștii. Identificarea cauzei poate fi importantă deoarece, în unele situații, aceasta poate deschide posibilități pentru prevenție, tratament și chiar remisia bolii. Pentru stabilirea diagnosticului pot fi luate în calcul mai multe tipuri de informații, inclusiv investigații imagistice, analize de sânge și, în anumite cazuri, teste genetice. Insuficiența cardiacă se poate ameliora O altă schimbare importantă este modul în care este privită evoluția bolii. Noua definiție descrie insuficiența cardiacă drept o afecțiune care se poate modifica în timp. Starea unui pacient se poate agrava, dar poate exista și o perioadă de ameliorare sau chiar de remisie, indiferent de categoria în care se încadrează fracția de ejecție. Astfel, clasificarea nu ar trebui să fie privită ca o etichetă permanentă aplicată pacientului în momentul diagnosticului. Prevenția ar putea începe înaintea diagnosticului Experții acordă o atenție mai mare și factorilor de risc. O analiză citată în noul document arată că aproape 85% dintre persoanele diagnosticate ulterior cu insuficiență cardiacă aveau înregistrat cel puțin un factor de risc potențial tratabil sau modificabil în cei cinci ani anteriori diagnosticului. Autorii consideră că această informație ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a persoanelor aflate la risc și la intervenția înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat. Noua definiție nu este însă un ghid medical și nu stabilește singură tratamentul pacienților. Este un document de consens, menit să ofere un sistem comun pentru definirea insuficienței cardiace, identificarea cauzelor și descrierea evoluției bolii. Viitoarele recomandări clinice urmează să fie dezvoltate pornind de la această definiție actualizată. Scopul final al experților este ca insuficiența cardiacă să nu mai fie descrisă doar printr-o singură cifră obținută la un test, ci printr-o evaluare mai completă a pacientului: cum funcționează inima, de ce a apărut problema și cum se schimbă aceasta în timp.
Dolly Parton, legenda muzicii country, a murit la 80 de ani
Dolly Parton, cântăreață, compozitoare și actriță americană, a murit la vârsta de 80 de ani, după o carieră care s-a întins pe mai multe decenii și a transformat-o într-una dintre cele mai importante figuri ale muzicii country, potrivit publicației People. Vestea a fost anunțată de nepotul artistei într-un videoclip publicat pe Instagram pe 25 august. Moartea lui Dolly Parton survine la doar patru zile după ce artista oferise un nou mesaj despre starea sa de sănătate. Într-un interviu acordat PEOPLE, ea spusese că se confruntă cu probleme medicale cărora nu le acordase suficientă atenție în perioada în care a avut grijă de soțul ei, Carl Dean, care a murit în martie 2025. O carieră construită în șase decenii Dolly Parton s-a născut în 1946, în Tennessee, într-o familie numeroasă și modestă. A început să cânte și să compună încă din copilărie, iar după absolvirea liceului s-a mutat la Nashville, unde avea să-și construiască întreaga carieră. Debutul său discografic a venit în 1967, cu albumul Hello, I’m Dolly. În anii care au urmat, Parton a devenit una dintre cele mai importante artiste country, cu hituri precum „Jolene”, „9 to 5” și „I Will Always Love You”. „I Will Always Love You”, scrisă inițial de Parton ca un cântec de despărțire de partenerul său profesional Porter Wagoner, a devenit un fenomen internațional după ce Whitney Houston a înregistrat propria versiune pentru filmul The Bodyguard, în 1992. Parton a avut succes și la Hollywood. A jucat în filme precum 9 to 5, The Best Little Whorehouse in Texas, Rhinestone și Steel Magnolias. De-a lungul carierei, a câștigat 11 premii Grammy, un Emmy, numeroase distincții din industria country și un Oscar onorific. A fost inclusă în Country Music Hall of Fame în 1999 și în Rock & Roll Hall of Fame în 2022. Potrivit PEOPLE, Parton a vândut peste 160 de milioane de albume la nivel mondial, fiind considerată cea mai bine vândută artistă country din toate timpurile. Ultimii ani au fost marcați de probleme de sănătate În ultimii ani, Parton a continuat să lucreze, dar a început să aibă probleme de sănătate care au determinat-o să-și reducă activitatea. În 2025, artista și-a amânat rezidența programată la Las Vegas, explicând că medicii îi recomandaseră mai multe proceduri. Ulterior, în mai 2026, a anulat definitiv proiectul și a spus că răspunde bine la tratament și că starea sa se îmbunătățește. Cu doar câteva zile înainte de moarte, Parton vorbise din nou despre sănătatea sa și despre faptul că recuperarea continuă. Ea spunea că, în ciuda problemelor medicale, încă lucrează și că mai are multe proiecte pe care își dorește să le ducă la bun sfârșit. Artista pregătea inclusiv deschiderea unui muzeu dedicat vieții sale la Nashville, precum și proiecte legate de musicalul inspirat de propria poveste. Dincolo de muzică Dolly Parton a devenit în ultimele decenii și o importantă filantroapă. Una dintre cele mai cunoscute inițiative ale sale este Imagination Library, program care oferă cărți gratuite copiilor și care a fost inspirat, în parte, de tatăl artistei, care nu a învățat niciodată să citească și să scrie. Programul a ajuns să distribuie milioane de cărți copiilor din mai multe țări. Parton a fost, de asemenea, proprietară a parcului de distracții Dollywood din Tennessee și a continuat să se implice în proiecte de divertisment, afaceri și caritate până în ultimii ani ai vieții. Moartea sa marchează dispariția uneia dintre cele mai recognoscibile personalități ale muzicii americane, cu o carieră care a depășit granițele genului country și s-a întins pe aproape șase decenii.
Operație nouă decontată prin CNAS la spitalul Sf. Pantelimon din București
Potrivit unității medicale, mai multe proceduri au fost deja realizate cu ajutorul noii tehnologii. Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București a devenit primul spital public din România care dispune de platforma laser LumeSeal®, utilizată pentru tratamentul minim invaziv al varicelor și al insuficienței venoase cronice. Este vorba despre o procedură minim invazivă Potrivit informării publicate de unitatea medicală, sistemul este o platformă de generația a III-a și include tehnologia SnakeBack®, un laser cu lungimea de undă de 1470 nm, fibre radiale și sisteme care permit controlul și monitorizarea procedurii în timp real. Tehnologia este utilizată pentru ablația endovenoasă cu laser, o procedură minim invazivă prin care vena afectată este tratată din interior, fără intervenția chirurgicală clasică. Mai multe proceduri au fost deja realizate La Spitalul „Sfântul Pantelimon” au fost efectuate deja mai multe proceduri de ablație endovenoasă cu laser LumeSeal®, folosind tehnologia SnakeBack®. Potrivit reprezentanților spitalului, sistemul permite o intervenție mai precisă și mai bine controlată, prin monitorizarea procedurii pe parcursul tratamentului. Platforma este utilizată în contextul recomandărilor actuale privind tratamentul bolii venoase cronice și al ghidurilor europene de chirurgie vasculară ale European Society for Vascular Surgery (ESVS). Tratamentul poate fi decontat prin CNAS Un alt element important pentru pacienți este că, pentru persoanele eligibile, intervenția poate fi realizată în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” cu decontare prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit informării unității medicale. Varicele apar atunci când venele, cel mai frecvent cele de la nivelul picioarelor, nu mai transportă eficient sângele către inimă. Insuficiența venoasă cronică poate provoca, în funcție de severitate, durere, senzație de greutate sau umflare a picioarelor și poate necesita tratament medical. Introducerea platformei LumeSeal® la Spitalul „Sfântul Pantelimon” extinde astfel accesul pacienților din sistemul public la o procedură minim invazivă utilizată pentru tratamentul bolii venoase cronice.