Jafurile din muzee devin violente: nou raport Europol privind tacticile de furt de bunuri culturale. Cazul Tezaurului Dacic
Raportul, intitulat „Changing tactics, changing targets: the evolving nature of museum heists”, publicat de agenția europeană, evidențiază transformările recente în modul în care sunt comise jafurile asupra muzeelor și în profilul infractorilor implicați. Baros, explozibili și arme Potrivit Europol, furturile din muzee devin mai agresive, infractorii recurgând la instrumente precum barosuri, explozibili și arme de foc pentru a pătrunde în clădiri și pentru a intimida personalul. În paralel, hoții își aleg tot mai des țintele în funcție de valoarea acestora pe piața ilegală. Metalele prețioase, pietrele prețioase și artefactele cu semnificație culturală sunt considerate atractive datorită cererii ridicate și posibilității de a fi revândute pe piețele clandestine. Grupări recrutate prin rețelele sociale Europol atrage atenția și asupra apariției unor noi profiluri de infractori. Unele jafuri ar implica grupuri constituite ad-hoc, ai căror membri sunt recrutați inclusiv prin intermediul rețelelor sociale. Acest fenomen se diferențiază de profilul tradițional al traficanților de bunuri culturale, care operau în rețele specializate și, în unele cazuri, evitau utilizarea violenței. Agenția europeană identifică și infractori proveniți din alte zone ale criminalității organizate, atrași de ceea ce percep drept o combinație între risc redus și profit ridicat. Furtul tezaurului dacic, printre cazurile analizate Pentru a ilustra aceste tendințe, raportul Europol include mai multe cazuri recente, printre care furtul unor artefacte dacice din Țările de Jos, în 2025, jaful de la Muzeul Luvru din Franța, în 2025, și atacul asupra Muzeului Cognacq-Jay din Franța, în 2024. În cazul furtului artefactelor dacice, ancheta autorităților olandeze a beneficiat de sprijinul experților Europol specializați în criminalitatea contra patrimoniului. Experții din cadrul Centrului European pentru Criminalitate Gravă și Organizată (ESOCC) oferă sprijin operațional, analitic și de coordonare anchetatorilor din statele membre ale Uniunii Europene. Europol subliniază că acest sprijin are un rol important în combaterea comerțului ilegal cu bunuri culturale și în identificarea rețelelor criminale care profită de obiectele furate din muzee și alte instituții de cultură.
De ce ni se dilată pupilele când suntem surprinși. Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în creier
În mod normal, pupilele se dilată atunci când intrăm într-un spațiu întunecat, pentru a permite pătrunderea unei cantități mai mari de lumină, și se contractă atunci când lumina devine mai puternică. Cercetătorii știu însă de mai mult timp că dimensiunea pupilelor poate fi influențată și de efortul cognitiv, activitatea fizică sau emoții, scrie Science Alert. Un studiu publicat în revista Nature Human Behaviour oferă acum noi indicii despre rolul acestei reacții în situațiile neașteptate. Dilatarea pupilelor după o surpriză poate „reseta” creierul Cercetătorii de la Brown University au urmărit reacțiile a 63 de adulți sănătoși, care au participat la un experiment bazat pe stimuli colorați. Participanții au văzut pe ecran o serie de imagini colorate și au fost mai întâi rugați să își amintească ceea ce văzuseră. Ulterior, aceștia au trebuit să anticipeze ce culoare urma să apară, folosindu-se de tiparele observate anterior. În anumite momente, cercetătorii au introdus culori care contraziceau așteptările participanților. Reacția a fost rapidă: pupilele s-au dilatat, iar activitatea cerebrală a prezentat modificări asociate cu o creștere temporară a nivelului de excitare. Potrivit cercetătorilor, această reacție pare să ajute creierul să se adapteze atunci când informațiile noi nu se potrivesc cu ceea ce anticipase. Pupilele dilatate, legate de sistemul noradrenalinei Una dintre structurile implicate în această reacție este locus coeruleus, un mic grup de neuroni situat în trunchiul cerebral. Acesta reprezintă principala sursă de noradrenalină a creierului, un neurotransmițător implicat inclusiv în răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Activitatea locus coeruleus crește după evenimente surprinzătoare, iar cercetătorii au observat o legătură între această activitate, modificările dimensiunii pupilelor și anumite unde cerebrale măsurate prin EEG. Matt Nassar, profesor asociat de neuroștiințe și științe cognitive și psihologice la Brown University și unul dintre autorii studiului, explică faptul că dilatarea pupilei semnalează o creștere bruscă a nivelului de excitare cerebrală. Potrivit cercetătorului, aceste fluctuații rapide ale nivelului de excitare ar putea avea un rol util, deoarece permit creierului să facă față mai bine schimbărilor de context. Surprizele ne ajută să învățăm mai repede Rezultatele experimentului indică faptul că persoanele care au prezentat o reacție mai puternică la stimulii neașteptați au făcut ajustări mai potrivite în procesul de învățare și au manifestat o tendință mai redusă de a interpreta informațiile prin prisma așteptărilor anterioare. Pe măsură ce imaginile prezentate corespundeau predicțiilor lor, participanții deveneau tot mai influențați de ceea ce se așteptau să vadă. Un stimul surprinzător părea însă să întrerupă acest tipar. Cercetătorii sugerează că dilatarea pupilelor ar putea reprezenta un marker extern al unui mecanism prin care creierul își actualizează „contextul mental”. Cu alte cuvinte, atunci când apare ceva complet neașteptat, creierul pare să reducă influența informațiilor și presupunerilor anterioare și să se pregătească pentru a procesa un nou context. „Modificările diametrului pupilei, precum și anumite înregistrări EEG, sunt markeri externi ai creierului care arată că acesta încarcă un nou context”, a explicat Nassar. Pupilele se schimbă și în funcție de ceea ce gândim Studiul se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că dimensiunea pupilelor oferă informații despre procesele care au loc în creier. Pupilele se pot dilata în timpul unui efort mental intens, al activității fizice sau al unei reacții emoționale. Dimensiunea lor poate fi influențată și de anumite medicamente și poate varia chiar și în funcție de respirație. Noile rezultate sugerează că pupilele nu sunt doar un mecanism prin care ochiul se adaptează la lumină, ci pot funcționa și ca un indicator vizibil al modului în care creierul reacționează la informații neașteptate.
Destinație de vacanță la o aruncătură de băț: 5 dintre cele mai frumoase palate și castele din Ungaria
Organizația de turism „Visit Hungary” încurajează vizitatorii să descopere castelele și palatele cu o arhitectură spectaculoasă și o istorie fascinantă, răspândite prin zona rurală. Timp de secole, acestea au constituit scena unor bătălii decisive și a unor puncte de întâlnire culturală, iar multe dintre ele au fost supuse unor lucrări de renovare minuțioase pentru a fi mai accesibile vizitatorilor iubitori de istorie și arhitectură, potrivit Euronews. Destinațiile fac parte din patrimoniul istoric și turistic din cadrul circuitului palatelor și castelelor din Ungaria. Vestigiile se află în diferite regiuni, de la zona lacului Balaton până în nordul și vestul Ungariei. Printre acestea se numără Palatul Festetics din Keszthely, situat în vestul Ungariei, pe malul vestic al lacului Balaton, în comitatul Zala. În nord-vestul țării, în apropierea graniței cu Austria, se află Palatul Esterházy din Fertőd, în comitatul Győr-Moson-Sopron, unul dintre cele mai importante ansambluri baroce din Ungaria, cunoscut și sub numele de „Versailles-ul Ungariei”. Tot în vestul țării se regăsește Conacul Nádasdy din Nádasdladány, în comitatul Fejér, în regiunea Transdanubia Centrală. Lista este completată de obiective din nordul Ungariei: Castelul Eger – Muzeul Castelului „István Dobó”, în orașul Eger, și Castelul Szigliget, în localitatea Szigliget, pe malul nordic al lacului Balaton. Grădină spectaculoasă, cu paturi de flori și o bibliotecă cu mii de cărți Palatul Festetics din Keszthely este al treilea palat ca mărime din Ungaria, această reședință barocă cu un singur etaj are 101 de camere, printre care se numără și o imensă bibliotecă privată aristocratică cu 86.000 de cărți. Este situat într-o grădină întinsă de 42 de hectare, cu copaci seculari, paturi de flori colorate, un iaz, fântâni și statui. În prezent, palatul funcționează în principal ca muzeu și centru de evenimente culturale, oferind atât vizite ghidate, cât și vizite pe cont propriu. Versailles, în Ungaria Supranumit „Versailles-ul maghiar”, Palatul Esterházy, complex arhitectural baroc cu 126 de camere, este una dintre cele mai populare atracții din nord-vestul Ungariei. Palatul numără 126 de camere. Cei care trec pragul acestui palat pot să vadă impresionanta galerie Esterházy, ce adăpostește 650 de tablouri. Teatrul de marionete inaugurat în 1773 de împărăteasa Maria Tereza este un loc unde și în prezent sunt organizate evenimente culturale. Castelul are și o grădină franceză de 300 de hectare, dar și o capelă. Timp de peste două decenii, a fost reședința celebrului compozitor Joseph Haydn. Un conac medieval, platou de filmare pentru două producții media Conacul Nádasdy combină stiluri arhitecturale precum cel neogotic, istorist și Tudor, fiind apreciat de vizitatorii care îi trec pragul. Aici s-a filmat filmul horror Underworld (2003), precum și serialul The Borgias (2011–2013). Astfel, porțile de fier ale grădinilor conacului, dar și tapițeria reînnoită a mobilierului din interior au fost modificate special pentru filmarea acestor două show-uri TV. Locul unde comemorarea înfrângerii Otomanilor continuă și astăzi Castelul din Eger, care găzduiește Muzeul Castelului István Dobó, este una dintre cele mai importante fortificații istorice ale Ungariei. Construit în stil gotic, acest castel povestește, prin tururi ghidate și expoziții interactive momentele în care Imperiul Otoman a fost înfrânt de apărătorii maghiari în 1552. Zilnic, la castel victoria este marcată chiar și în zilele noastre, de o salvă de tun trasă în fiecare zi la ora 15:52. „Castelul Balatonului” Castelul Szigliget, singurul din apropierea Lacului Balaton care este deschis vizitatorilor, este adesea numit „Castelul Balatonului”. Ruinele acestei cetăți, care odinioară era suficient de puternică pentru a rezista atacurilor forțelor otomane, oferă acum vizitatorilor o privire atât asupra istoriei Ungariei, cât și asupra lacului însuși, de o frumusețe uimitoare.
Federația Solidaritatea Sanitară pune proiectul legii salarizării la dispoziția angajaților: Își pot calcula noile venituri și pot spune dacă sunt mulțumiți sau nu
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a anunțat, duminică, lansarea unei consultări naționale în rândul angajaților din sănătate, aceștia fiind invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor. Potrivit FSSR, consultarea are ca scop stabilirea unei poziții cu privire la acceptarea sau respingerea ultimei forme a proiectului privind legea salarizării bugetare. „Prin intermediul acestei consultări angajații sunt chemați să decidă dacă proiectul legii salarizării este sau nu acceptabil, indicând totodată dacă el ar genera scăderi ale veniturilor salariale, creșterea acestora sau menținerea veniturilor în plată”, transmite Federația „Solidaritatea Sanitară”. Angajații din Sănătate, invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor La această consultare publică sunt invitați să răspundă 60.000 de angajați din sistemul de Sănătate. Pentru evaluarea impactului financiar, fiecare angajat este invitat să utilizeze Comparatorul salariilor din sănătate, actualizat cu prevederile ultimei variante a proiectului de lege. Ulterior, angajații sunt invitați să completeze un formular de consultare publică, în care să precizeze impactul estimat asupra propriilor venituri. „FSSR consideră că cei mai importanți evaluatori ai oricărei politici publice trebuie să fie beneficiarii ei”, precizează federația în comunicatul de presă. Abia după centralizarea opiniilor exprimate, Federația a anunțat că își va prezenta poziția față de ultima formă a proiectului legii salarizării. Modificările solicitate de Solidaritatea Sanitară la legea salarizării În paralel, sindicaliștii spun că desfășoară o acțiune de convingere a parlamentarilor pentru modificarea proiectului în ceea ce privește angajații din sănătate. Printre principalele corecții solicitate de FSSR se numără exceptarea unităților din subordinea Ministerului Sănătății de la limita de 20% pentru sporuri și introducerea unui plafon de 30%, despre care federația afirmă că a fost convenit în cadrul negocierilor. De asemenea, organizația sindicală solicită introducerea unui interval cuprins între 50% și 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente muncii în zilele libere și de sărbători legale. FSSR mai cere modificarea limitelor prevăzute la articolul 11, alineatele (3) și (4), la 15%, respectiv 25%, precum și modificarea articolului 34 astfel încât să fie asigurată finanțarea tuturor influențelor salariale. Federația precizează că varianta proiectului de lege utilizată în consultarea națională nu include aceste corecții solicitate de organizația sindicală. Și Federația SANITAS respinge ultima formă a legii salarizării Vineri, Federația SANITAS a criticat ultima formă a legii salarizării, susținând că documentul introduce noi incertitudini privind veniturile angajaților din Sănătate și Asistență socială și limitează sporurile. Sindicaliștii cer partidelor parlamentare să respingă proiectul în forma actuală și avertizează că suspendarea grevei din Sănătate nu înseamnă încheierea conflictului de muncă. Sindicaliștii din Sănătate susțin că actuala formă a proiectului conține numeroase capcane care pot afecta direct veniturile și predictibilitatea salarizării în Sănătate și Asistență socială. Federația susține că proiectul nu precizează clar sursa de finanțare și avertizează că stabilirea unei valori de referință „arbitrare” ar putea genera probleme în anii următori. „Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii. Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați”, transmite SANITAS. Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizării Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată în această săptămână la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici. Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă. Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate. Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40% și 55% din salariul de bază. Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50%. De asemenea, personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare.Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.
Alimentele ultraprocesate ar putea provoca cancer de prostată, avertizează medicii
Potrivit medicilor de la Florida Atlantic University (FAU), consumul de alimente ultraprocesate, precum produsele de tip junk food, băuturile răcoritoare, cerealele ambalate și gustările procesate, crește „semnificativ” riscul de apariție a cancerului de prostată, conform dpa. După ce au analizat datele medicale a aproximativ 18.000 de bărbați, cercetătorii FAU au constatat că persoanele care consumau mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 24% până la 34% mai mare de a dezvolta această boală, comparativ cu cele care consumau mai puține astfel de produse. Rezultatele au fost publicate în The American Journal of Medicine. Analiza a luat în calcul vârsta, rasa și originea etnică, nivelul veniturilor și dacă participanții fumau sau nu, precizează echipa. Medicii avertizează asupra consumului ridicat de alimente ultraprocesate „Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora alimentele ultraprocesate au efecte negative importante asupra sănătății și subliniază nevoia unor studii observaționale de amploare și a unor studii randomizate pentru a testa în mod adecvat această ipoteză”, a declarat Charles Hennekens, profesor de medicină la FAU. „Reducerea consumului de alimente ultraprocesate este o provocare complexă pentru sănătatea publică, mai ales pentru că aceste produse sunt foarte răspândite și ușor accesibile”, a declarat Timothy De Ver Dye, șeful Departamentului de Sănătate Publică din cadrul FAU. „Furnizorii de servicii medicale trebuie să țină cont de faptul că mulți pacienți întâmpină dificultăți în a avea acces la alimente mai sănătoase sau în a și le permite”, a adăugat el. Prețurile alimentelor au crescut puternic la nivel mondial în ultimii ani, pe fondul perturbărilor din producție și comerț, provocate de restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul dintre Iran și Statele Unite.
23 august 1944, de la Regele Mihai la paradele comuniste. Cum s-a schimbat povestea unei zile istorice
Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit în funcția de prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940. În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. România a întors armele împotriva Germaniei Naziste În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I. În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor. 23 august 1944 și schimbarea regimului politic din România După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști. Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României. În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice. De la schimbarea alianței la regimul comunist La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989. Paradele de 23 august în timpul regimului comunist În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. Paradele au devenit, astfel, un instrument de propagandă al regimului comunist, iar discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.
O pastilă pe zi poate reda culoarea pielii. Rezultatele unui studiu sunt promițătoare
Tratamentul ar putea reprezenta o alternativă mai ușor de administrat pentru pacienții cu zone extinse afectate de această boală. Cercetătorii au testat medicamentul upadacitinib pe 614 adulți și adolescenți cu vârsta de cel puțin 12 ani, diagnosticați cu cea mai frecventă formă de vitiligo. Participanții aveau pete depigmentate atât pe față, cât și pe alte zone ale corpului. Studiile au fost desfășurate în 138 de centre medicale din 18 țări. Participanții au primit zilnic fie 15 miligrame de upadacitinib, fie un placebo, timp de 48 de săptămâni, scrie Science Alert. În primul studiu, 25% dintre pacienții care au primit upadacitinib au recuperat cel puțin 75% din culoarea pierdută de la nivelul feței, comparativ cu doar 6% în grupul placebo. În cel de-al doilea studiu, rezultatele au fost similare: 23% dintre pacienții tratați au atins același nivel de îmbunătățire, față de 7% dintre cei care au primit placebo. Tratamentul pentru vitiligo a avut efect și asupra altor zone ale corpului Efectele upadacitinibului nu s-au limitat la nivelul feței. În cele două studii, 19%, respectiv 21% dintre pacienții care au primit medicamentul au recuperat cel puțin jumătate din culoarea pierdută în zonele afectate ale corpului. În grupurile placebo, procentul a fost de doar 6%. Unii pacienți au obținut rezultate și mai bune. În ambele studii, aproximativ 14% dintre persoanele tratate au recuperat cel puțin 90% din culoarea pierdută de pe față, în timp ce acest rezultat a fost observat la doar 2-3% dintre participanții care au primit placebo. Cercetătorii au observat că procesul de repigmentare continua și la finalul celor 48 de săptămâni, ceea ce indică posibilitatea ca un tratament mai îndelungat să producă rezultate suplimentare. Cum acționează pastila pentru vitiligo Vitiligo apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat celulele responsabile de producerea pigmentului pielii. Boala nu este contagioasă, însă petele albe pot avea un impact important asupra vieții sociale și asupra sănătății mintale. Upadacitinib face parte din categoria medicamentelor numite inhibitori JAK și acționează prin reducerea unei componente a răspunsului imun care contribuie la apariția vitiligo. Astfel, celulele sănătoase responsabile de pigmentare pot fi protejate, oferind pielii posibilitatea de a-și recăpăta culoarea. Spre deosebire de cremele aplicate direct pe zonele afectate, pastila acționează la nivelul întregului organism. Acest lucru ar putea fi util în special pentru persoanele cu vitiligo extins sau cu pete localizate în zone greu accesibile. Pastila pentru vitiligo are și efecte adverse Rezultatele studiului nu înseamnă însă că tratamentul funcționează pentru toți pacienții. Aproximativ trei sferturi dintre persoanele care au primit medicamentul nu au atins obiectivul principal privind recuperarea culorii la nivelul feței. Printre cele mai frecvente reacții adverse raportate s-au numărat infecțiile tractului respirator superior, acneea, durerile de cap și inflamația nasului și a gâtului. Șapte persoane care au primit upadacitinib au dezvoltat zona zoster. De asemenea, medicamentul este asociat cu avertismente privind infecțiile grave, anumite tipuri de cancer, probleme cardiovasculare și formarea cheagurilor de sânge atunci când este utilizat pentru alte afecțiuni. Studiile au durat 48 de săptămâni, astfel că nu pot exclude riscurile rare sau pe termen lung. Participanții vor fi monitorizați încă 112 săptămâni pentru a se vedea cât de mult poate continua repigmentarea și dacă efectele se mențin după întreruperea tratamentului. Upadacitinib a fost deja aprobat în Uniunea Europeană pentru adulții și adolescenții de cel puțin 12 ani eligibili, diagnosticați cu vitiligo non-segmentar. Studiul a fost finanțat de AbbVie, compania care produce upadacitinib. Cercetătorii au precizat că sunt necesare date suplimentare pentru a determina cât de durabile sunt rezultatele și care sunt pacienții care pot beneficia cel mai mult de tratament.
Cianură într-un fruct de zi cu zi. Când devin periculoase semințele de măr
Semințele de măr, ignorate de obicei atunci când mușcăm din fruct, pot deveni periculoase dacă sunt mestecate în cantități mari. Specialiștii avertizează că, deși o sămânță înghițită întâmplător nu ridică probleme, riscurile cresc odată cu cantitatea consumată. Puțini se gândesc la asta atunci când curăță un măr, dar semințele lui ascund un compus care poate deveni toxic. Potrivit Health, o sămânță sau două, înghițite din greșeală, nu pun probleme pentru majoritatea oamenilor. Coaja lor exterioară împiedică eliberarea de substanțe. Situația se schimbă însă atunci când semințele sunt mestecate, zdrobite sau consumate în cantități mari. Primul risc ține pur și simplu de mărime și textură. Semințele sunt mici, tari și alunecoase, ceea ce le face ușor de inhalat accidental. Copiii mici, dar și persoanele cu dificultăți de înghițire, sunt cele mai expuse pericolului de sufocare. Medicii recomandă eliminarea miezului și a semințelor înainte ca fructul să ajungă la cei vulnerabili. Câte semințe de măr pot deveni toxice pentru un adult. Răspunsul specialiștilor Al doilea risc este mai puțin cunoscut: intoxicația cu cianură. Semințele de măr conțin amigdalină, o substanță care se regăsește și în sâmburii de caise sau piersici. Atunci când sunt mestecate, organismul transformă amigdalina în cianură de hidrogen. Simptomele timpurii includ dureri de cap, amețeli și stare de confuzie, iar în cazurile severe pot apărea convulsii sau pierderea cunoștinței. Specialiștii estimează că un adult ar trebui să mestece aproximativ 150 de semințe pentru a ajunge la o doză periculoasă, deci riscul rămâne redus în viața de zi cu zi. Pe lângă cianură, semințele mestecate în exces pot irita și sistemul digestiv, provocând crampe, greață sau balonare. Persoanele cu afecțiuni intestinale resimt aceste efecte mai puternic. Nu în ultimul rând, unii oameni sunt alergici strict la semințe, chiar dacă tolerează perfect restul fructului. Reacțiile pot varia de la mâncărimi și erupții cutanate până la umflarea gâtului sau dificultăți de respirație, ceea ce necesită intervenție medicală imediată.
O peșteră din Turcia ar putea fi locul de naștere al epopeii homerice Odiseea
Potrivit unui cercetător turc, Odiseea ar fi putut avea originea într-o peșteră cu vedere la dealurile acoperite de măslini din Bornova, în provincia Izmir, pe coasta Mării Egee a Turciei. Autoritățile locale speră la un impuls din cauza interesului reînnoit pentru Homer în urma filmului lui Christopher Nolan, potrivit Le Figaro. „Acest loc a fost întotdeauna numit Valea lui Homer de către localnici. Călători din întreaga lume obișnuiau să vină să vadă peștera unde se spune că Homer și-a compus poeziile”, explică cercetătorul Altan Altin, care tocmai a publicat o carte pe această temă. Totuși, în absența unor dovezi concrete, povestea peșterii lui Homer a rămas mult timp un mit. „Smirneenii au râul Meles, cu apele sale încântătoare, iar la izvorul său se află peștera unde, se spune, Homer și-a compus poeziile”, a scris geograful grec Pausanias în secolul al II-lea, alimentând o dezbatere care continuă până în zilele noastre despre viața lui Homer și locația râului lângă care se presupune că s-a născut poetul în secolul al VIII-lea î.Hr. Originea lui Homer, revendicată și în alte locuri În timp ce alte locuri, în special insula grecească Chios, îl revendică și ele ca loc de naștere, antica Smirna, acum Izmir, și zonele din interiorul ei, unde se află Bornova, sunt strâns asociate cu poetul. „Pentru mine, nu există nicio îndoială, Homer este din Bornova, este din Izmir. Cu siguranță este din Ionia, care include Smirna și Chios. Este din aceste meleaguri”, spune Altan Altin. Pentru a-și susține teza, Altan Altin se bazează în special pe un basorelief din secolul al III-lea î.Hr. care înfățișează divinizarea lui Homer. Potrivit acestuia, scena reproduce peștera Bornova cu o precizie uimitoare. „Acest basorelief era cunoscut, dar nimeni nu observase detalii identice cu peștera lui Homer. Pentru prima dată, o descriere geografică atât de detaliată a ieșit la iveală”, explică cercetătorul. Accesul în peșteră, care este plină de stânci, rămâne dificil. Pereții săi poartă inscripții și graffiti a căror vechime rămâne necunoscută. „Iliada și Odiseea au fost scrise în dialecte ionice și eolice, ceea ce sugerează că antica Smirna și Bornova ar putea fi una dintre patriile lui Homer ”, adaugă el. Autoritățile din Turcia intenționează să renoveze Peștera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor Dincolo de dezbaterea academică, figura lui Homer este omniprezentă în Bornova. La tumulul Yesilova, un sit datând din perioada neolitică și considerat cea mai veche așezare umană din Izmir, un bust al lui Homer, însoțit de o inscripție care proclamă „Am compus Iliada și Odiseea pe acest pământ. Am locuit în Bornova”, îi întâmpină pe vizitatori. Pe lângă Valea lui Homer și un târg de carte dedicat poetului, municipalitatea Bornova a ridicat o statuie a lui Hector, eroul Războiului Troian, într-un parc central al orașului și intenționează să renoveze Peștera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor. „Păstrarea moștenirii lui Homer este o datorie față de umanitate. El este unul dintre părinții fondatori ai literaturii. Poveștile pe care le spune sunt cele ale acestui pământ. Întrebarea nu este dacă să-l revendicăm sau nu pe Homer. Povestea lui este și a noastră”, spune primarul din Bornova, Ömer Eski. Această viziune, însă, nu este unanim acceptată. În 2024, oficialii municipali din partidul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan au propus redenumirea Văii lui Homer după un soldat turc, argumentând că situl nu ar trebui să poarte un nume grecesc. „Ștergerea numelui lui Homer ar fi unul dintre cele mai grave lucruri care i s-ar putea face orașului Bornova”, a replicat primarul, care vrea „să-l facă cunoscut lumii pe Homer ca fiind din Bornova” și să-l transforme într-o atracție turistică. Succesul filmului Odiseea a stârnit un interes reînnoit pentru Homer și a sporit vânzările epopeiilor sale, spune Mustafa Kocyigit de la librăria Gargantua din Izmir.
Mai proastă decât variantele anterioare. Federația SANITAS respinge ultima formă a legii salarizării
Federația SANITAS a reacționat, vineri, la cea mai recentă variantă a legii salarizării, susținând că este mai nefavorabilă angajaților din Sănătate și Asistență socială decât formele prezentate anterior. Într-un comunicat de presă, SANITAS subliniază că propunerile pe care le-a formulat nu se regăsesc în proiect, iar „liniile roșii” comunicate în negocierile cu decidenții politici nu au fost respectate. „Din punctul nostru de vedere, această variantă, pe care ministrul interimar al Muncii o lăuda zilele trecute ca fiind «o ofertă de nerefuzat» este mai proastă decât cele prezentate anterior! În locul unei reforme a salarizării corecte și predictibile, ni se propune un mecanism care nu rezolvă problemele, ignoră valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială și face din limitarea cheltuielilor bugetare principala preocupare”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației SANITAS din România. SANITAS: Proiectul este profund impredictibil Sindicaliștii din Sănătate susțin că actuala formă a proiectului conține numeroase capcane care pot afecta direct veniturile și predictibilitatea salarizării în Sănătate și Asistență socială. Potrivit SANITAS, una dintre principalele probleme ale proiectului este lipsa de predictibilitate în ceea ce privește finanțarea creșterilor salariale și plata sporurilor. Federația susține că proiectul nu precizează clar sursa de finanțare și avertizează că stabilirea unei valori de referință „arbitrare” ar putea genera probleme în anii următori. O altă critică vizează clasificarea activităților profesionale pe specialități și a unităților sanitare în șase categorii. SANITAS consideră că acest mecanism ar putea conduce la apariția unor noi diferențe salariale între angajați care desfășoară activități comparabile. Sindicaliștii contestă și prevederea referitoare la limitarea sporurilor la 20%, introdusă la articolul 21. Federația susține că această limitare nu ține cont de particularitățile muncii din Sănătate și Asistență socială. „Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii. Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați”, transmite SANITAS. Apel la partide pentru respingerea legii salarizării Federația solicită tuturor partidelor parlamentare să respingă proiectul de lege în forma actuală și le cere parlamentarilor să nu susțină o lege pe care o consideră „inechitabilă, injustă și fără o legătură reală cu valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială”. În același timp, Federația avertizează Guvernul și decidenții politici că greva din Sănătate este doar suspendată, nu încheiată. „Suspendarea grevei a fost o decizie de responsabilitate și a oferit decidenților politici timpul necesar pentru construirea unui proiect negociat corect cu partenerii sociali. Dacă rezultatul acestui proces este o lege mai proastă decât variantele precedente și care ignoră propunerile angajaților din sistem, atunci motivele care au determinat declanșarea conflictului de muncă nu numai că nu au dispărut, ci se accentuează”, mai transmite SANITAS. Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizării Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici. Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă. Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate. Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40% și 55% din salariul de bază. Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50%. Proiectul introduce și factori suplimentari de multiplicare a coeficienților, în funcție de locul de muncă. Pentru ATI, UPU, serviciile de ambulanță, anatomie patologică și medicină legală este prevăzut un factor de minimum 8%, iar pentru cardiologie, oncologie, chirurgie, transplant sau bloc operator unul de minimum 6%. Personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare.Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.