Mai multe operații pe zi și gărzi reorganizate: modificare legislativă pusă în transparență de ministrul Sănătății
Potrivit noului ordin, blocul operator poate fi organizat în ture succesive între orele 8:00 și 20:00. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00. „Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, a scris Rogobete pe pagina sa de socializare. Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi. O nouă categorie de gardă: garda intervențională Ordinul clarifică și reorganizează tipurile de gardă din spitale. Alături de garda de urgență, garda de monitorizare și garda la domiciliu, este introdusă o a patra categorie: garda intervențională. Aceasta vizează specialitățile cu specific intervențional: cardiologie intervențională, neurologie intervențională și radiologie intervențională. Gărzi de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului Spitalele vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore. Decizia va fi luată în funcție de specificul spitalului și al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate. Modificarea vine ca răspuns la solicitările corpului medical și ale sindicatelor reprezentative. Organizarea programului în ture revine medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale. Programul va fi corelat cu gradul de ocupare și cu nevoia reală de servicii. Ministrul Rogobete a precizat că modificările țin cont de evoluția tehnologiei, a industriei farmaceutice și de nevoile pacienților în 2026.
O pană de șoim pe Lună? Explicația fotografiei curioase publicată de NASA
La prima vedere poate părea un mister: cum a ajuns pana de șoim acolo? Răspunsul este simplu: este vorba despre un experiment realizat în timpul misiunii Apollo 15. Povestea datează din 1971, când astronautul David Scott a decis să realizeze o demonstrație științifică de pe suprafața lunară. Ținea într-o mână o pană și în cealaltă un ciocan geologic. Comandantul a lăsat să cadă ambele obiecte de la aceeași înălțime, scrie 20minutos. Pe Pământ, rezistența aerului încetinește căderea obiectelor mai ușoare, însă pe Lună, unde aceasta nu există, toate cad cu aceeași accelerație. Rezultatul a fost că pana și ciocanul au atins solul exact în același timp. Comandantul a explicat în fața camerei că era vorba despre un experiment pentru a explica legile gravitației formulate cu secole în urmă de Galileo Galilei. „A făcut o descoperire foarte importantă despre căderea obiectelor în câmpuri gravitaționale”, a comentat. Astronautul Charlie Duke a fost cel care a surprins experimentul realizat de comandantul Scott, care a găsit pe Lună cel mai bun loc pentru a confirma descoperirile lui Galileo Galilei. „Avea dreptate”, a adăugat în videoclip după ce a observat că ambele obiecte cădeau cu aceeași viteză. Și acest lucru a devenit una dintre cele mai clare dovezi despre modul în care funcționează legile gravitației.
Madonna revine pe ecrane după două decenii, într-un serial inspirat chiar de eșecul filmului său biografic
Madonna va apărea în sezonul al doilea al serialului The Studio, marcând prima sa apariție televizată după mai bine de 20 de ani, potrivit informațiilor apărute în presa internațională. Artista a fost surprinsă recent filmând la Veneția pentru producția semnată de Seth Rogen, într-un rol care va face trimitere directă la dificultățile întâmpinate în încercarea de a-și realiza propriul film biografic. Un rol inspirat dintr-un proiect abandonat Apariția Madonnei în serial va avea un arc narativ de două episoade și va integra elemente din povestea reală a filmului biografic despre viața sa, abandonat în 2023. Like A Virgin……again and again. 🇮🇹 #juliagarner pic.twitter.com/aCeuJOMNdz — Madonna (@Madonna) March 23, 2026 Proiectul fusese inițiat în 2021 de Universal Pictures, iar artista urma să fie atât regizoare, cât și co-scenaristă. Rolul principal fusese câștigat de Julia Garner, după un proces de audiții intens. Filmul ar fi urmărit ascensiunea Madonnei, de la începuturile sale din Michigan până la succesul global consolidat odată cu albumul Ray of Light. Proiectul a fost însă abandonat după mai multe rescrieri de scenariu, în contextul în care artista a ales să pornească într-un turneu mondial. Serialul rescrie povestea În The Studio, povestea este reinterpretată: o companie fictivă produce filmul biografic care, în realitate, nu a mai fost realizat. Acțiunea include un debut spectaculos la Festivalul de Film de la Veneția, prezența Madonnei și a Juliei Garner în campania de promovare, încercarea de a obține recunoaștere la premiile Oscar. Surse apropiate producției spun că serialul va aborda și teme din culisele industriei cinematografice, inclusiv strategii de promovare și influența festivalurilor asupra succesului unui film. Revenire rară pe ecran Madonna nu a mai apărut într-un serial TV din 2003, când a avut un cameo în Will & Grace, și nu a mai jucat într-un film din 2002, în remake-ul Swept Away. Participarea sa în noul sezon este considerată o reușită importantă pentru producători, având în vedere raritatea aparițiilor sale actoricești. Viitorul proiectelor marca „Madonna” Între timp, Netflix dezvoltă un serial autobiografic despre artistă, în colaborare cu regizorul Shawn Levy. Julia Garner nu este, deocamdată, implicată în acest nou proiect. Moment viral la Veneția Filmările din Italia au generat deja interes online, după ce Madonna și Julia Garner au recreat imagini inspirate din videoclipul piesei Like a Virgin, într-o gondolă pe canalele Veneției.
Anna Wintour și Meryl Streep apar împreună pe coperta Vogue. Ce spune Wintour despre Miranda Priestly
După mai bine de 30 de ani la conducerea revistei Vogue, Anna Wintour a devenit nu doar un lider al industriei modei, ci și un simbol cultural. În noul număr al revistei, ea apare într-un pictorial realizat de celebra fotografă Annie Leibovitz, alături de Meryl Streep, cea care a interpretat personajul inspirat de reputația ei în filmul „The Devil Wears Prada”, transmite The Guardian. Personajul Miranda Priestly, editorul dur și exigent al unei reviste de modă fictive, este considerat de mult timp o versiune cinematografică a lui Wintour. Filmul din 2006, inspirat din romanul scris de Lauren Weisberger – fostă asistentă a lui Wintour – a devenit un fenomen cultural. „O mare onoare să fiu interpretată de Meryl Streep” Într-un interviu realizat de regizoarea Greta Gerwig, Wintour a spus că a considerat întotdeauna o onoare faptul că rolul inspirat de ea a fost jucat de Meryl Streep. „Este o mare onoare să fii interpretată de Meryl”, a declarat editorul Vogue. În același timp, ea a subliniat că personajul Miranda Priestly este mai degrabă o caricatură. El nu reflectă mai deloc propria sa personalitate. Wintour a vorbit și despre vârstă și experiență, spunând că acestea îi oferă mai mult echilibru și perspectivă asupra vieții și carierei. „Îmi place vârsta pe care o am. Mă simt la fel de vie și entuziasmată ca întotdeauna și îmi place să învăț de la copiii mei și de la echipele mele din întreaga lume”, a spus ea. „Nu aș putea face niciodată ce face ea” Întrebată dacă ar face schimb de roluri cu Meryl Streep, Wintour a răspuns cu umor că nu ar putea niciodată să fie actriță. „Nu am niciun talent. Nu pot cânta, nu pot dansa, nu pot juca. Nu pot găti și nici nu pot coase”, a spus ea. „The Devil Wears Prada”, lansat în 2006, spune povestea unei tinere jurnaliste care ajunge să lucreze pentru un editor exigent al unei reviste de modă. Filmul a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute titluri despre lumea modei. O continuare a producției, „The Devil Wears Prada 2”, urmează să fie lansată în cinematografe luna viitoare. O legătură de familie neașteptată Curios este că, potrivit unui raport genealogic realizat de compania Ancestry, Anna Wintour și Meryl Streep ar avea și o legătură de rudenie îndepărtată, fiind veri de gradul șase. Apariția celor două pe coperta Vogue marchează astfel o întâlnire simbolică între realitate și ficțiune, între figura reală care a inspirat personajul și actrița care l-a transformat într-unul dintre cele mai memorabile roluri din cinematografia recentă.
S-au desemnat câștigătorii premiilor Ion Dichiseanu și Constantin Brâncuși la Festivalul Lart Deco 2026
Tinerii talentați au fost aplaudați și premiați pentru creațiile lor din cadrul concursurilor de teatru, film și arte vizuale. Festivalul a fost prezentat de artistul Claudiu Dumitrache și a inclus un recital susținut de Diana Stănciuleasa, tânăra solistă din Argeș care a câștigat Marele Trofeu la Meikin Asia 2025. De asemenea, în afara concursului, pe scenă a urcat trupa Eco Vibe, coordonată de actrița Daniela Butușină, cu producția „Curajul de a fi”. Laureații Concursului de Teatru și Film „Ion Dichiseanu” Juriul concursului de teatru și film a acordat Marele Premiu pentru Teatru „Ion Dichiseanu” trupei Eco Rush, formată din 23 de membri, pentru spectacolul „O poveste medievală”. Premiul a fost înmânat de artista Ioana Dichiseanu, fiica actorului Ion Dichiseanu. Pe scenă, artista a apărut alături de fiica sa, Anastasia Artene, și a îndemnat noile generații să descopere lumea filmului și actoriei, spunând că „tata iubea foarte mult tinerii și, dacă ar fi fost aici, v-ar fi încurajat, pentru că, într-adevăr, sunteți talentați”. Al doilea premiu important acordat a fost Premiul special „Ion Dichiseanu”, care i-a revenit Taniei Elena Staicu pentru monologul „Un Nobel pentru mama”. Premiul special al președintelui juriului, înmânat de Magda Catone, a fost acordat trupei Art Club Pitești, pentru „Five O’Clock”, iar Premiul special al juriului a fost obținut de trupa ArleQueen, pentru „Micuțele Doamne”. Premiul pentru interpretare feminină a fost câștigat de Teodora Ghiță, iar cel pentru interpretare masculină de Matei Soare, din trupa Epic (Teatrul Independent Pitești). Premiul pentru interpretare muzicală a fost acordat Anastasiei Pîrvu, iar pentru creație dramatică, premiul dedicat textului inspirat de geniul eminescian a fost obținut de Daria Olaru, pentru „Dor de veacuri”. Distincția „Cea mai performantă trupă de teatru” a revenit Centrului „Doina Argeșului”, pentru producția „Preșul”. La secțiunea Film, Marele Premiu „Ion Dichiseanu” a fost câștigat de Scriptless Crew, pentru „Coroana de oțel: sub foc și speranță” – o dramă istorică ce a prezentat sacrificiul Reginei Mamă în timpul Primului Război Mondial. Premiul I a fost acordat echipei Bizzu Production pentru scurtmetrajul „Doi străini și un cozonac”, iar Premiul II a revenit Ionei Daria Tufă pentru filmul „Contra tuturor”. Premiul III a fost obținut de Art Club Pitești – S.I.S. Girls, pentru „Seara fetelor”. Premiul special Myosotis a fost acordat Colegiului Tehnic Media București – Maia Mateescu și Luca Ghiță, pentru „Dor de mama”. Premiul pentru reconstituire istorică a revenit Liceului Teoretic „Iulia Zamfirescu” Mioveni, pentru „Urmașii lui Cuza”, iar Premiul Eco pentru protejarea naturii a fost câștigat de Luca Ștefan Vîjîiac, pentru filmul „Sub același cer”. Un premiu special a fost acordat și filmului „Tăcerea în alb”, realizat de Alexandra Zamfira și Cristiana Rotaru, de la Colegiul Tehnic Media București. Laureații Concursului de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” Lucrările Concursului de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” au fost expuse într-o galerie dedicată, iar juriul, prezidat de Dorin Grecu, a decis următoarele premii: Marele Premiu „Constantin Brâncuși”, înmânat de Cristiana Sima – organizatoarea festivalului, a fost câștigat de Andreea Vorovenci, iar Premiul I a revenit Mariei Alexandra Stroe. Premiul II a fost acordat Dianei Anne-Marie Savu de către Adrian Artene, jurnalistul mărturisind că, prin intermediul lucrărilor expuse, s-a ”reîntâlnit” cu Brâncuși: „El spunea: priviți-le până le vedeți – și nu-și explica niciodată lucrările, considerând că aprecierea acestora era o oglindă a sufletului, a dimensiunii noastre interioare”, a mai transmis jurnalistul pe scena festivalului. Premiul III a revenit Rebecăi Dinică. Premiul „Sf. Muceniță Filofteia de la Argeș” a fost acordat lui Alexandru Mihai Cînipiță. Același premiu, acordat de Cristian Jura, a fost câștigat și de Tracy Mihaela Echanuel. Felicitând organizatorii, Jura a spus că „este un moment extraordinar de important pentru Pitești”. Acest concurs, a mai subliniat el, „nu face decât să păstreze tradiția lui Schweitzer–Cumpăna. Practic, este o tradiție culturală care continuă”. Alte distincții au inclus Premiul „Coloana Infinitului” (Maria Alexandra David) și Premiul „Sf. Mare Muceniță Anastasia” (Elena Denisa Băvăzan), precum și un Premiu Special „Constantin Brâncuși”. Marele Trofeu al Festivalului, acordat de public și de juriu, a revenit echipei Scriptless Crew, pentru „Coroana de oțel: sub foc și speranță”. Manifestarea a fost organizată de către Colegiul Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Myosotis Media Group, Teatrul „Alexandru Davila” și Regal Literar – ASTRA. Din juriile de specialitate au făcut parte mai multe figuri cunoscute ale cinematografiei, artelor și culturii, printre care, la concursul de Teatru și Film „Ion Dichiseanu” – Ioana Dichiseanu (președinte de onoare), Magda Catone (președinte), Simona Florescu, Adrian Artene, Daniela Butușină și regizorul Bogdan Cioabă, iar la Concursul de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” – Dorin Grecu (președinte), Cristian Jura, Verginia Vedinaș, Iuliana Gorea-Costin și Raluca Găină.
Chimistul Marius Andruh, ales președinte al Academiei Române / A câștigat în fața filosofului Mircea Dumitru
Academicianul Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române, după ce a obținut 84 de voturi în scrutinul desfășurat marți, 7 aprilie 2026, devansându-l clar pe contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru, care a adunat aproximativ 60 de voturi, potrivit EduPedu. Alegeri cu miză mare în forul suprem al culturii și științei din România Votul pentru alegerea președintelui Academiei Române a început la ora 10:00, membrii titulari, corespondenți și de onoare exprimându-și opțiunea atât fizic, cât și online. Potrivit regulilor instituției, câștigătorul trebuie să obțină o majoritate calificată de două treimi din voturile membrilor prezenți, nu o majoritate simplă. Procedura poate include două tururi de scrutin, însă rezultatul obținut de Marius Andruh indică o susținere consistentă în interiorul Academiei. Un nume asociat cu unul dintre cele mai importante verdicte de plagiat din România Marius Andruh este cunoscut și pentru rolul său decisiv în cel mai răsunător caz de etică academică din România: în 2012, în calitate de președinte al CNATDCU, el a anunțat oficial că teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta este plagiată. Decizia a venit într-un context tensionat, în care instituția a fost chiar reorganizată în aceeași zi în care verdictul a fost făcut public. Continuitate în conducerea Academiei Andruh nu este un nume nou în conducerea instituției. A ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei Române între 2022 și 2026 și a condus, timp de aproape două decenii, Secția de științe chimice. De asemenea, a fost director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu”. Cine este Marius Andruh – profilul noului președinte Marius Andruh (72 de ani) este unul dintre cei mai respectați chimiști români, cu o carieră academică și științifică de peste patru decenii. Originar din județul Buzău, a fost elev olimpic, premiat atât la nivel național, cât și internațional, și a absolvit ca șef de promoție Facultatea de Chimie a Universității din București. A obținut doctoratul în 1988, iar ulterior a urmat stagii postdoctorale în Franța și Germania, fiind bursier al prestigioasei Fundații „Alexander von Humboldt”. Cariera sa universitară este legată de Universitatea din București, unde a devenit profesor titular și ulterior profesor emerit, dar a avut și o activitate internațională intensă, ca profesor invitat la universități de top din Europa și America de Sud. În paralel, Andruh s-a implicat activ în promovarea științei, fiind inițiatorul conferințelor „Ora de știință”, un proiect dedicat popularizării cercetării în rândul publicului larg. Un mandat într-un context dificil al Academiei Române Alegerea lui Marius Andruh la conducerea Academiei Române vine într-un moment în care instituția este chemată să își consolideze rolul în spațiul public, inclusiv în domenii sensibile precum etica academică și promovarea științei. Noul președinte preia mandatul cu un profil puternic științific și cu o reputație legată de integritate profesională, într-un context în care credibilitatea instituțiilor academice rămâne o temă majoră în societatea românească.
Avertismentul OMS de Ziua Mondială a Sănătății: Pandemia tăcută ucide 10 milioane de oameni pe an
7 aprilie 2026. Comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Sănătății, la 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sub o temă cu miză majoră: „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.” Mesajul din acest an vine într-un context global tensionat, marcat de crize sanitare, schimbări climatice și o creștere alarmantă a dezinformării. OMS propune o schimbare de paradigmă: știința colaborativă și transparența datelor devin pilonii centrali ai viitorului sistemelor de sănătate. „One Health” – conceptul care redefinește sănătatea globală În centrul agendei se află abordarea „One Health”, care leagă direct sănătatea oamenilor de cea a animalelor, plantelor și ecosistemelor. Datele prezentate sunt îngrijorătoare: peste 75% dintre bolile infecțioase emergente au origine zoonotică, ceea ce transformă relația dintre om și mediu într-o chestiune critică de sănătate publică. Ziua de 7 aprilie marchează și două evenimente majore: Summitul Internațional „One Health”, organizat de OMS și Guvernul Franței și Forumul Global al Centrelor de Colaborare OMS, care reunește aproximativ 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul este transformarea angajamentelor politice în măsuri concrete privind prevenția, rezistența antimicrobiană și sustenabilitatea sistemelor alimentare. „Pandemia tăcută” – asasinul din umbră Rezistența antimicrobiană (AMR) este descrisă drept una dintre cele mai mari provocări ale deceniului. Fără acțiuni coordonate, până în 2050 ar putea provoca 10 milioane de decese anual. OMS atrage atenția că soluția nu poate fi izolată: dezvoltarea de antibiotice și tratamente trebuie să devină un efort global, iar accesul la inovație nu trebuie să depindă de nivelul de dezvoltare al unei țări. Inteligență artificială, dar cu reguli etice Un alt punct central este rolul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale în medicină. OMS susține că integrarea IA poate crește eficiența intervențiilor medicale cu până la 30%, dar avertizează asupra riscurilor: fără reguli clare, tehnologia poate accentua inegalitățile existente. De aceea, inițiativa promovează conceptul de „IA etică”, care să fie accesibilă și echitabilă. Schimbările climatice sunt o realitate care întreține criza de sănătate Pentru prima dată, impactul mediului este tratat explicit ca o urgență științifică. Cercetările arată că bolile transmise prin vectori, precum malaria sau dengue, se extind în regiuni noi. Sistemele de sănătate contribuie la rândul lor la criză, generând aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. OMS cere o transformare către o „știință verde”, capabilă să protejeze simultan sănătatea umană și mediul. Lupta cu „infodemia” – noul front al sănătății publice În paralel cu virusurile și bolile, OMS atrage atenția asupra unui alt pericol: dezinformarea. Așa-numita „infodemie” afectează atât ratele de vaccinare, încrederea în medici, cât și respectarea tratamentelor. Răspunsul propus: investiții nu doar în cercetare, ci și în comunicare științifică clară și empatică. Un apel global: sănătate fără solidaritate nu se poate! Ziua Mondială a Sănătății 2026 transmite un mesaj ferm: progresul medical nu este garantat și nu poate fi susținut fără cooperare internațională, acces echitabil și încredere în știință. Inițiativa lansată de OMS pune accent pe partajarea cunoștințelor, transferul de tehnologie către țările vulnerabile și pe accesul deschis la date și resurse. Într-o lume în care crizele sanitare devin tot mai complexe, știința rămâne singurul limbaj comun capabil să protejeze sănătatea globală.
Kanye West, interzis în Marea Britanie înainte de concertul programat la festivalul Wireless
Autoritățile britanice au decis să îi refuze accesul în Marea Britanie lui Kanye West, care urma să fie cap de afiș la festivalul Wireless din Londra, programat pentru luna iulie. Rapperul solicitase intrarea în Marea Britanie prin intermediul unei autorizații electronice de călătorie, însă această permisiune i-a fost respinsă de guvernul de la Londra. Potrivit unui oficial din cadrul Ministerului de Interne , prezența lui West „nu ar fi în interesul public”, notează Politico. Decizia a fost luată după reacții critice din partea oficialilor guvernamentali și a liderilor comunității evreiești, pe fondul istoricului artistului de declarații antisemite și mesaje considerate pro-naziste. Participarea sa la festival a atras critici din partea premierului Keir Starmer, care a declarat că este „profund îngrijorător” faptul că artistul a fost invitat „în ciuda declarațiilor sale antisemite anterioare și a elogierii nazismului”. În același timp, liderul Reform UK, Nigel Farage, s-a declarat împotriva interzicerii accesului în țară pe baza opiniilor exprimate, deși l-a calificat pe artist drept „odios”. „Ministerul de Interne i-a respins lui Ye autorizația electronică de călătorie. Prin urmare, Festivalul Wireless este anulat, iar banii vor fi rambursați tuturor deținătorilor de bilete”, a transmis organizatorul festivalului Wireless, citat de Sky News.
Peste 1,3 mil. de teste pentru determinarea colesterolului într-un an, în rețeaua MedLife. Analizele pentru riscul cardiovascular, în top, pe fondul unei realități alarmante: bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România (P)
În contextul în care bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România, românii apelează tot mai frecvent la analize de laborator pentru monitorizarea factorilor de risc. Datele interne ale Grupului MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și, totodată, companie de tehnologie medicală, arată că în 2025 pacienții au realizat peste 1,3 mil. analize pentru determinarea colesterolului, ceea ce se traduce într-o creștere de aprox. 15% față de anul precedent, respectiv aproape 500.000 de teste pentru trigliceride (creștere de peste 10% comparativ cu anul 2024), analize esențiale pentru depistarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare. Tendința vine în contextul în care raportul european State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025 arată că bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate în România. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual pe 7 aprilie, MedLife atrage atenția asupra rolului prevenției și al analizelor medicale în menținerea sănătății pe termen lung. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România Conform raportului State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, bolile cardiovasculare – inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral – au reprezentat 56% din totalul deceselor înregistrate în România în 2022, fiind de departe principala cauză de mortalitate. Cancerul ocupă locul al doilea, fiind responsabil pentru 17% dintre decese, în timp ce bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%) completează principalele cauze de mortalitate. Impactul acestor afecțiuni este major și din perspectiva morbidității. Estimările arată că aproape 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021, iar peste 275.000 de cazuri noi au fost diagnosticate în acel an. Bolile cardiovasculare rămân astfel nu doar principalele cauze de deces, ci și unele dintre cele mai importante cauze de dizabilitate și scădere a calității vieții. În același timp, speranța de viață în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, după o scădere semnificativă în perioada pandemiei. Cu toate acestea, nivelul rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene, iar diferența dintre femei și bărbați este una dintre cele mai mari din UE – bărbații trăind, în medie, cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Raportul mai arată că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, ceea ce indică importanța prevenției și a depistării precoce a bolilor. Analizele pentru monitorizarea riscului cardiovascular, printre cele mai accesate în rețeaua MedLife Datele interne ale MedLife arată că românii apelează în principal la analize de laborator care pot semnala din timp dezechilibre metabolice sau factori de risc pentru boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. În 2025, printre cele mai accesate servicii de laborator din rețeaua MedLife au fost analizele direct asociate cu monitorizarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și metabolice – precum nivelul colesterolului, trigliceridelor sau glicemiei – dar și cu evaluarea funcției hepatice, renale sau hormonale. Frecvența ridicată a acestor teste reflectă interesul tot mai mare al pacienților pentru evaluări preventive și monitorizarea periodică a stării de sănătate. În 2025 pacienții MedLife au realizat peste 1,3 mil. analize de colesterol, dintre care peste 500.000 colesterol total, peste 440.000 LDL-colesterol, respectiv aprox. 380.000 HDL-colesterol. Totodată, datele interne arată și un număr de aproape 500.000 de teste pentru trigliceride, analiză esențială în evaluarea riscului cardiovascular. Prevenția și testarea avansată, pași esențiali pentru o viață mai lungă În contextul în care bolile cardiovasculare și cancerul sunt responsabile pentru aproape trei sferturi dintre decesele din România, prevenția și monitorizarea constantă a stării de sănătate devin esențiale. În acest sens, MedLife oferă și soluții avansate de evaluare a sănătății pe termen lung, precum testul Longevity 100+, un serviciu de prevenție care combină testarea genetică avansată cu consultația unui medic genetician, oferind un plan personalizat, bazat pe ADN-ul fiecărei persoane. Testul genetic identifică predispoziții pentru aproximativ 75 de afecțiuni – de la cancer și boli cardiovasculare, la afecțiuni metabolice, neurologice, autoimune sau oftalmologice – oferind, totodată, informații despre stilul de viață, activitatea fizică, odihnă și sănătatea mintală. Într-un context în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, investiția în prevenție, screening și monitorizare periodică rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de a trăi mai sănătos pe termen lung. Astfel, MedLife facilitează accesul la testare genetică, care oferă românilor o imagine detaliată asupra stării de sănătate și poate contribui la prevenirea sau depistarea timpurie a unor afecțiuni cronice. Sursă raport: OECD/European Observatory on Health Systems and Policies (2025), Country Health Profile 2025: Romania. State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/ European Observatory on Health Systems and Policies, Brussels.
Andrei Miercure, actorul din Metronom, Cazul Samca sau Anul nou care n-a fost fost: Nu poți să pretinzi că ești artist, dacă nu ești în primul rând om
Andrei Miercure își amintește primul rol principal din lungmetrajul „Po tamburi”, dar vorbește și despre proiectele recente, precum „Cazul Samca”, acum în cinematografe și filmul „Cursa destinului” care se va lansa pe 21 aprilie în cinema. La acesta, Andrei a participat și ca acting coach pentru regizorul Andrei Borțică și detaliază cum se construiește un personaj, cum se depășesc blocajele și ce înseamnă lucrul într-o echipă în contexte diferite de producție. În același timp, Andrei Miercure vorbește despre relația cu actorii tineri, felul în care abordează texte dificile și echilibrul dintre exigență și sprijin, dar și despre direcțiile artistice care îl atrag în continuare, de la roluri care explorează zone mai puțin confortabile până la dorința de a experimenta și în zona comediei. MEDIAFAX: Ai absolvit UNATC în 2019 și ai început să lucrezi încă din perioada liceului în teatru și film și ai jucat și joci în producții foarte diferite ca registru. Există un numitor comun în alegerile tale sau îți urmezi pur și simplu intuiția atunci când alegi un rol? Andrei Miercure: Îmi place să cred că registrele diferite mă ajută să evoluez pe toate planurile. MEDIAFAX: În filmografia ta există personaje, de asemenea, foarte diferite între ele. Există roluri care au fost pentru tine un adevărat contra-emploi? Care au fost cele mai dificile și de ce? Andrei Miercure: Sincer, nu îmi dau seama, uitându-mă în spate, care rol abordat a fost un adevărat contra-emploi. De fiecare dată când am întâmpinat probleme sau blocaje în construcția unui caracter, am considerat că este un prilej bun de a săpa mai adânc în interiorul meu. MEDIAFAX: Care a fost rolul din filmografia ta pe care l-ai simțit cel mai greu de lăsat în urmă după filmare? Andrei Miercure: Krleza, din filmul „Po tamburi”- regizat de Stanislav Tomic, este personajul de care m-am despărțit cel mai greu. Poate pentru că imediat după terminarea filmărilor a venit pandemia peste noi, sau din simplul fapt că a fost primul rol principal într-un film de lungmetraj, producție internațională. Toată acea experiență a fost pur și simplu extraordinară. MEDIAFAX: Recent, te bucuri de mai multe premiere. „Cazul Samca” rulează acum în cinematografe, în aprilie ai premieră la Teatrul Evreiesc cu piesa „Nveile” (Hoitul) și urmează să se lanseze și filmul „Cursa Destinului” unde rolul tău l-a depășit pe cel de actor. Să le luăm pe rând. Andrei Miercure: Filmările pentru “Cazul Samca”, regizat de Horia Cucută și George ve Ganaeaard, mi-au adus aminte de un exercițiu foarte util pe care îl făceam în facultate, la cursul de actorie de film, cu domnii profesori Adrian Titieni și Gabriel Spahiu, în care trebuia să ne adaptăm stilul de joc în funcție de tipul de încadratură al filmării. Come and see! Premiera de la Teatrul Evreiesc de Stat mă face să cred că pot să fac față oricăror provocări pe care le poate ridica un spectacol/rol/producție. Iar filmul „Cursa Destinului” regizat de Andrei Borțică m-a învățat că ambiția și devotamentul sunt atribute esențiale pentru a duce la bun sfârșit un lucru. Pe lângă rolul mic pe care l-am avut în film, am fost și acting coach-ul lui Andrei și acest din urmă lucru mă face să spun că îmi doresc la un moment dat să pășesc i pe drumul profesoratului. MEDIAFAX: Pe platoul din Cursa Destinului, un film pe care Andrei l-a făcut în memoria tatălui său, el era simultan actor, regizor și scenarist. Tu erai, în același timp, coleg de scenă și omul care îl formase. Cum ați navigat în această dinamică? Andrei Miercure: Se sfătuia deseori cu mine și încerca să înglobeze în construcția filmului și a personajului său lucrurile pe care le discutam. A fost o colaborare cu multe provocări, de la căldurile lunii iulie, la tensiuni acumulate într-o perioadă intensă de muncă, dar în cele din urmă a reușit să facă față tuturor provocărilor, lucru care mă face să îl felicit pentru parcursul avut. MEDIAFAX: Andrei Borțică te-a descris ca pe omul fără de care nu ar fi putut duce meseria până la capăt. Cum primești o astfel de responsabilitate? Andrei Miercure: Cu seriozitate. Dacă cineva își pune încrederea în mine, voi face tot posibilul să nu dezamăgesc, dar în același timp, nu mă feresc să atrag atenția asupra lucrurilor esențiale pe care consider că ar trebui să le aibă un om și mai apoi un actor. Andrei crește și devine din ce în ce mai bine mobilat pe interior. Sper să nu ducă meseria până la capăt de acum, ci să continue să dobândească și mai multa experiență și să rămână omul plin de viață pe care îl cunosc. Bravo, Andrei! INTERVIU EXCLUSIV. Andrei Miercure: ”Cred că sunt o persoană atipică” MEDIAFAX: Ați lucrat împreună și pe texte dificile, precum Shakespeare, despre care Andrei spunea că îi păreau aproape imposibil de memorat la început. Cum îl ghidați pe un actor tânăr să intre în ritmul și logica unui astfel de text? Andrei Miercure: În primul rând, citirea completă a textului, descifrarea liniilor principale și secundare de acțiune și mai apoi lucru propriu zis pe text. Cam atât pot spune, în rest “eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc”. MEDIAFAX: În calitate de mentor, cum reușești să păstrezi echilibrul între exigență și sprijin, mai ales atunci când lucrezi cu actori foarte tineri? Andrei Miercure: Fiecare este diferit, așa că încerc mereu să îmi bazez stilul de lucru în funcție de comportamentul fiecăruia, de cerințele specifice fiecărui tip de personalitate. Exigența e bună atunci când simt că este nevoie să se integreze anumite limite, în rest, sprijin cât cuprinde. Un sprijin exigent, bineînțeles. MEDIAFAX: Ce sfat i-ai da astăzi lui Andrei, în acest moment al carierei lui, în care începe să își construiască propriile proiecte și propriul drum în cinema? Andrei Miercure: Să aibă curaj să se exprime. Să nu se oprească din a dori să crească. Să rămână fidel adevărului și să îl caute în toate aspectele vieții sale. Să fie cumpătat. Să aibă