Ministrul Sănătății despre disciplina educație pentru sănătate și cazurile de rujeolă: Educația este un element, dar nu e totul.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru G4Media despre cauzele problemelor grave de sănătate publică din România, cum ar fi rata ridicată a cancerului de col uterin, cazurile de rujeolă și situația mamelor minore. În cadrul interviului a fost menționat faptul că disciplina educație pentru sănătate este opțională în România, iar aceasta depinde de acordul scris al părinților. Întrebat dacă are „curajul” să susțină introducerea educației pentru sănătate în școli, ministrul a declarat că problema este mult mai complexă și nu poate fi redusă doar la sistemul educațional. „Am curajul, dar aici nu e vorba de curaj, aici e vorba de a face lucrurile într-un mod responsabil și aplicabil. Nu, n-are legătură cu acest curaj. Da, educația este un element, dar nu e totul”, a declarat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a precizat că soluția privind această materie școlară nu ține exclusiv de Ministerul Sănătății și că există deja discuții cu Ministerul Educației despre tot acest demers. „Este gândit așa. Modulul de educație pentru sănătate are mai multe componente”, a explicat el. „E adevărat. Știți dumneavoastră, eu momentan sunt ministrul Sănătății, nu al Educației.” Rogobete a mai declarat însă că principala problemă din spatele ratei scăzute de vaccinare nu este lipsa orelor din școli, ci impactul dezinformării și a mișcărilor antivacciniste. „În spatele ratei acesteia de vaccinare scăzută, pentru că părinții care nu-și vaccinează copiii nu sunt la școală. Deci nu asta este neapărat problema. Fenomenul antivaxerilor care circulă în social media la intensitate maximală și care, din păcate, încă nu este scăzut”, a spus ministrul. Alexandru Rogobete a afirmat că soluția cea mai ideală privind tot acest subiect este comunicarea mai credibilă din partea specialiștilor din domeniul sănătății, nu a politicienilor. „Deci avem nevoie de o informare mai completă, mai accelerată, mai vocală, profesioniști în sănătate, doctori și așa mai departe ar trebui să fie mai des pe la televizoare, să recomande ei, să recomande vaccinarea, nu eu sau politicienii”, a afirmat Rogobete. „Eșecul campaniei de vaccinare din COVID, că tot vorbim de vaccinuri, se vede rezultatul când politicienii își beau cafeaua pe la tot felul de cârciumi pe unde erau filmați și recomandau vaccinarea COVID, că doar așa poți să bei cafeaua. Ăsta este efectul. În momentul în care cei de la guvernare s-au apucat să recomande vaccinarea COVID, automat că opoziția, în Parlament, politică, a utilizat, a speculat acest moment și a creat opoziție, creând astfel fenomenul de antivaccinare. Noi încă suntem acolo”, a declarat ministrul.
Dumitru Prunariu: Dacă aș avea 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte
Revenirea oamenilor în apropierea Lunii, prin programul Artemis, marchează o nouă etapă a explorării spațiale. Într-un interviul acordat Mediafax, cosmonautul Dumitru Prunariu explică ce înseamnă această misiune pentru viitorul explorării spațiale, care sunt provocările pentru echipaj și ce rol ar putea avea România în programele spațiale europene. Victor Stephanovici: Cum priviți misiunea Artemis 2, care duce din nou oamenii spre Lună după mai bine de 50 de ani? Dumitru Prunariu: Astronauții care zboară acum spre Lună nici măcar nu erau născuți atunci când Apollo 17 s-a întors de pe Lună. Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități: programul navetei spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale. Revenirea oamenilor pe Lună reprezintă însă un eveniment foarte important pentru întreaga comunitate spațială și marchează începutul unei noi etape a explorării planetare. „Luna este doar un intermediar spre Marte” Victor Stephanovici: Care este rolul Lunii în planurile de explorare spațială? Dumitru Prunariu: Luna este doar un intermediar. Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești. Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte. Victor Stephanovici: Programul Artemis este însă și foarte costisitor. Cum vedeți această evoluție? Dumitru Prunariu: Estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari. În momentul lansării din 2022, costul ajunsese la 4,1 miliarde de dolari. Este o sumă uriașă, mai ales în condițiile în care sectorul privat devine tot mai puternic. Companii precum SpaceX sau Blue Origin concurează deja programele guvernamentale. „Sectorul privat domină tot mai mult industria spațială” Victor Stephanovici: Care este cea mai mare diferență între programele spațiale din perioada dumneavoastră și cele de astăzi? Dumitru Prunariu: În prezent, investițiile private joacă un rol tot mai mare. Companiile dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce reduce costul lansărilor. Elon Musk deține recordul de lansări comerciale de sateliți, iar la un moment dat SpaceX ajunsese să realizeze aproximativ 84% dintre lansările comerciale din lume. NASA începe și ea să schimbe modelul. Nu va mai construi stații orbitale proprii, ci va închiria spațiu pe stații dezvoltate de companii private. „Tehnologia navelor spațiale s-a schimbat radical” Victor Stephanovici: Capsula Orion este mult mai avansată decât navele cu care ați zburat dumneavoastră. Ce v-ar impresiona cel mai mult la bordul unei nave moderne? Dumitru Prunariu: Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Aveam doar câteva programe automate executate de un computer electromecanic. Singurul aparat digital pe care l-am avut la bord a fost un mic calculator de buzunar pe care îl foloseam pentru calcule rapide. Astăzi, toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate. Victor Stephanovici: Care este cea mai dificilă parte a unei misiuni precum Artemis 2? Dumitru Prunariu: În primul rând, lansarea cu succes. Misiunea automată Artemis din 2022 a fost amânată de mai multe ori înainte de lansare din cauza unor probleme tehnice descoperite în ultimele momente. De asemenea, scutul termic al capsulei Orion a avut unele probleme la reintrarea în atmosferă, ceea ce a dus la modificarea profilului de reintrare pentru misiunile următoare. „Imponderabilitatea nu este atât de plăcută pe cât pare” Victor Stephanovici: Care sunt provocările pentru echipaj în timpul zborului? Dumitru Prunariu: Imponderabilitatea nu este o stare atât de plăcută precum pare la prima vedere. Ea produce modificări în organismul uman. Zborul spre Lună implică și traversarea unei zone cu nivel de radiații mai mare decât cel de pe orbita Pământului. Pot apărea disconfort muscular sau ușoară atrofie, dar într-o misiune de aproximativ zece zile aceste efecte sunt recuperabile după revenirea pe Pământ. Victor Stephanovici: Cum se schimbă percepția asupra Pământului atunci când îl vezi din spațiu? Dumitru Prunariu: Este o imagine extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o vezi de la acea înălțime. Astronauții experimentează ceea ce se numește „overview effect”, o percepție globală asupra Pământului. Îl vezi ca pe un tot unitar, fără granițe, și înțelegi cât de fragil este. Înțelegi atunci că aceasta este casa noastră și că trebuie să o protejăm. „România ar putea participa mai mult la programele spațiale” Victor Stephanovici: România ar putea participa la viitoarele misiuni spațiale? Dumitru Prunariu: Teoretic, da. Practic însă, nivelul implicării este limitat. Mai multe state europene au decis recent să își mărească contribuția la Agenția Spațială Europeană pentru a beneficia de noi proiecte tehnologice și industriale. România a redus însă contribuția cu aproximativ 35%, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare în acest domeniu. Victor Stephanovici: Dacă ați avea din nou 30 de ani și ați primi oferta de a merge într-o misiune spre Lună sau Marte, ați accepta? Dumitru Prunariu: Dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte! Dacă mă întrebați acum, probabil că aș accepta o misiune spre Lună după o perioadă de pregătire medicală și antrenament. Artemis II, o punte între Apollo și viitor Într-un material pregătit înaintea interviului, Dumitru Prunariu subliniază că misiunea Artemis II reprezintă mai mult decât o simplă lansare spectaculoasă. Ea marchează reluarea drumului omenirii către spațiul profund și trecerea către o nouă arhitectură a explorării spațiale. Programul Artemis urmărește construirea unei prezențe umane sustenabile dincolo de orbita joasă a Pământului și testarea sistemelor care vor permite revenirea oamenilor pe Lună, dar și pregătirea misiunilor către Marte. Prunariu spune că fiecare lansare spațială este rezultatul muncii a mii de specialiști – ingineri, medici, cercetători și tehnicieni – și că explorarea cosmosului rămâne unul dintre puținele domenii în care omenirea reușește să coopereze pentru un scop comun. În opinia sa, astfel de misiuni transmit și un mesaj important generațiilor tinere: marile proiecte științifice și tehnologice nu au dispărut, iar curiozitatea și dorința de explorare continuă să împingă civilizația înainte. „Fiecare lansare este rezultatul unei memorii colective a umanității.
Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
UPDATE: Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate / Informații despre cea de-a treia brățară / Artefactele, predate autorităților române
Autoritățile olandeze au predat oficial României Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice care au fost recuperate în urma anchetei declanșate după jaful din ianuarie 2025. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. UPDATE. MAI: Cooperare internațională pentru recuperarea obiectelor din tezaurul dacic din Țările de Jos „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților olandeze partenere, a căror intervenție a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, au transmis oficialii Ministerului Afacerilor Interne (MAI), după anunțul oficial privind recuperarea obiectelor din tezaurul dacic, în urma investigațiilor efectuate în cadrul echipei comune de anchetă încheiate între autoritățile judiciare din Regatul Țărilor de Jos și autoritățile judiciare din România. Potrivit MAI, în cursul zilei de joi, la sediul Muzeului Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat autorităților române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate la 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și reprezentantul național al României la Eurojust. Obiectele de patrimoniu au fost recuperate în cadrul dosarului penal în care parchetul neerlandez a sesizat instanța cu privire la acordurile încheiate cu trei persoane care au calitatea de inculpați. De amintit că, la scurt timp după comiterea faptei, Inspectoratul General al Poliției Române a fost notificat cu privire la faptul că la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos, unde avea loc expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie, s-a produs o explozie. Astfel, a fost deschis un dosar penal, în cadrul căruia au fost efectuate cercetări de către procurori din cadrul Parchetului General și specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. „Încă de la acel moment, Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au fost în contact permanent cu autoritățile din Olanda, fiind activate toate mecanismele de cooperare polițienească internațională”, au transmis oficialii MAI, muțumind autorităților din Regatul Țărilor de Jos, în special ministrului Afacerilor Interne al Olandei, domnul Pieter Heerma, pentru profesionalismul și transparența cu care au gestionat ancheta privind furtul comorilor dacice de la Muzeul Drents. De asemenea, MAI a transmis mulțumiri Parchetului General și polițiștilor români care, prin implicarea și efortul lor constant, contribuie la protejarea patrimoniului cultural și la cooperarea internațională în anchete complexe precum aceasta. UPDATE Procuror: Coiful are daune minore, brățările sunt intacte Coiful de aur de la Cotofenești a suferit daune minore. „Prezintă câteva îndoituri, dar acestea pot fi reparate complet. Brățările nu sunt deteriorate”, a spus procurorul în cadrul conferinței de presă. UPDATE MAE român: România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubiri România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubire ca urmare a jafului. „Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, a anunțat ministra de Externe, Oana Țoiu. UPDATE Avocații suspecților, implicați în recuperare Potrivit RTV Drenthe, avocații suspecților au fost cei care au predat artefactele. „Obiectele de artă ne-au fost predate ieri prin intermediul avocaților inculpaților. În cadrul acestui proces s-au încheiat acorduri procedurale. Conținutul acestor acorduri va fi discutat în scurt timp în sala de judecată”, a explicat procurorul. Procesul celor trei suspecți, aflați acum în arest, este programat să înceapă la mijlocul lunii aprilie. Artefactele vor fi returnate României cât mai curând posibil, a anunțat procurorul. UPDATE Daniela Buruiană: Găsirea artefactelor, „rezultatul unei bune cooperări” „În ultimul an și două luni, am colaborat cu Țările de Jos în acest sens. La zece zile după jaf, am înființat o echipă specială împreună cu Țările de Jos pentru a da de urma comorilor de artă. Acum, eforturile noastre dau roade. Suntem foarte mulțumiți de acest lucru. Acesta este rezultatul unei bune cooperări”, a declarat Daniela Buruiană. UPDATE Informații despre cea de-a treia brățară Autoritățile olandeze au anunțat, în cadrul conferinței de presă, că vor continua căutările pentru recuperarea celei de-a treia brățări care face parte din tezaurul românesc. UPDATE Suspecții au ajutat autoritățile să recupereze artefactele Potrivit RTV Drenthe, ministerul Justiției din Olanda a încheiat acorduri cu suspecții implicați în furtul de opere de artă în vederea restituirii acestora. Asta înseamnă că suspecții au ajutat autoritățile judiciare să recupereze operele de artă. UPDATE 15:05 Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur au fost recuperate Autoritățile olandeze au anunțat, joi, că două brățări și coiful de la Coțofenești au fost recuperate. Tezaurul dacic fusese furat la sfârșitul lunii ianuarie 2025 din Muzeul Drents. În aceste momente are loc o conferință de presă, în cadrul căreia au fost dezvăluite artefactele recuperate. Sursa foto: captură video NOS.nl UPDATE: Ministrul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile olandeze au informat partea română despre evoluții în cazul tezaurului. Potrivit MAE, procurorul de caz olandez va face o conferință de presă la ora 14:00 (15:00 ora României). Știre inițială: Potrivit surselor RTV Drenthe, coiful, furat în luna ianuarie a anului trecut, a fost recuperat. NL Times menționează faptul că autoritățile olandeze nu au confirmat acest lucru, însă Parchetul a anunțat o conferință de presă la ora 14:00, ora Olandei (ora 15:00, ora României), pentru a face publice „noile evoluții” ale
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au intrat în posesia autorităților române
„În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților străine partenere, a căror intervenție strategică a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, se mai arată în comunicat. Artefactele au fost furate în luna ianuarie a anului trecut după ce au fost expuse la Muzeul Drents în cadrul expoziție „Dacia! Regatul aurului și argintului”
Fostă ministră a Culturii, după recuperarea Coifului de la Coțofenești: Nu am avut nicio îndoială că piesa de tezaur va fi recuperată
Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, a reacționat joi, într-o postare pe Facebook, la anunțul autorităților olandeze, dar și al celor române, privind recuperarea coifului de la Coțofenești și a două din cele trei brățări dacice, furate din Muzeul Drents la sfârșitul lunii ianuarie 2025. „Sunt extrem de fericită și nu am avut nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, această piesă de tezaur va fi recuperată. Absolut nicio îndoială. Contractul de asigurare a fost unul solid, dovadă că olandezii au plătit imediat despăgubirea de aproape 6 milioane de euro”, a scris Turcan pe Facebook. Ea a apreciat eforturile depuse de autorități, arătând că „poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea” artefactelor. „Poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea, deoarece asigurarea a fost mare și nimeni nu și-a imaginat că vor ajunge să o plătească vreodată. Felicitări, de asemenea, Poliției Romane, pentru profesionalism si determinare!”, a mai spus Turcan în mesajul său. În același timp, fostul ministru a criticat atacurile la adresa specialiștilor din muzee, pe care le consideră nejustificate. „Să nu uităm un lucru profund nedrept care s-a întâmplat în Romania – specialiști cu o reputație profesională ireproșabilă din domeniul muzeal au fost atacați și denigrați din cauza unor hoți! Un prim ministru si un partid aflat la guvernare si-au făcut o temă de campanie din atacarea unor oameni fără nicio vină! Și la ce i-a ajutat? La nimic. Nici specialiștii din muzee și nici oamenii politici nu pot controla când dau hoții spargeri. Hoția trebuie condamnată unanim și nu oamenii care încearcă să își facă treaba ca la carte”, a adăugat aceasta. Raluca Turcan era ministru al Culturii la momentul deciderii transferului tezaurului dacic la Muzeul Drents, în vederea organizării unei expoziții. Ea a fost prezentă la momentul deschiderii expoziţiei „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, găzduită în iulie 2024. La momentul jafului, Raluca Turcan explica faptul că ministerul Culturii nu decide cu privire la conţinutul colecţiilor prezentate în expoziţii şi orice aprobare de export temporar de bunuri culturale se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor
Ministrul Culturii, după recuperarea tezaurului dacic: Un semnal clar al eficienței cooperării noastre
„După conferința de presă susținută astăzi de autoritățile olandeze, am avut o convorbire telefonică cu omoloaga mea din Regatul Țărilor de Jos, doamna Rianne Letschert, ministrul educației, culturii și științei. I-am transmis că suntem încântați de aceste vești, care fac posibilă readucerea acasă a unui tezaur inestimabil”, se arată în mesajul publicat de ministru pe Facebook. În cadrul discuției, ministrul român și-a exprimat recunoștința profundă pentru angajamentul instituțiilor olandeze care au făcut posibilă localizarea artefactelor, subliniind: „Această evoluție este un pas important și un semnal clar al eficienței cooperării noastre”. „Recuperarea acestor artefacte nu este importantă doar pentru România, ci și pentru responsabilitatea comună pe care o avem în protejarea patrimoniului cultural european”, mai spune ministrul Andras. Autoritățile olandeze au anunțat joi că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. Artefactele au intrat în posesia autorităților române.
A discutat Ministrul Sănătății cu premierul Ilie Bolojan despre procesul cu compania Pfizer? Rogobete: Încercăm să vedem toate scenariile posibile”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, la Digi24, că autoritățile analizează mai multe scenarii după ce statul român a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să achite aproximativ 3.395.000 de lei pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023. Ministrul Sănătății a declarat că a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan despre bugetul existent pentru această situație și posibilitățile de rezolvare. „A fost o discuție. Sigur că discuția cea mai concretă va fi după întâlnirea pe care o voi avea astăzi cu Ministrul Finanțelor, în care încercăm să vedem toate scenariile posibile și cum vom înainta de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete. Rogobete a precizat că în urma discuțiilor cu premierul, nu s-a luat o decizie privind sursa banilor sau modul în care va fi făcută plata. El a adăugat că toate aceste aspecte depind de clarificările care vor veni din partea instanței din Bruxelles. „Nu, asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vis-a-vis de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a explicat ministrul Sănătății.
Bucharest Design Festival 2026. Ce rol joacă Președinția în lansarea noului proiect creativ al Capitalei
Festivalul își propune să transforme creativitatea locală într-un adevărat ambasador cultural, atât pentru publicul intern, cât și pentru scena internațională. Prima expoziție va fi deschisă la Muzeul Național Cotroceni, un spațiu simbolic pentru patrimoniul cultural național, unde publicul va putea descoperi proiecte care au dus designul românesc peste granițe. „Bucharest Design Festival este un eveniment important pentru scena creativă din România și pentru modul în care Bucureștiul își afirmă identitatea culturală actuală. Prin acordarea Înaltului Patronaj, îmi doresc să susțin inițiativele care promovează talentul românesc și care contribuie la vizibilitatea internațională a României”, a afirmat Nicușor Dan. Peste 100 de spații din București, implicate în festival Organizat de Fundația THE INSTITUTE, festivalul va conecta comunități creative, instituții culturale, universități și antreprenori locali într-un amplu program desfășurat în peste 100 de spații din oraș. Evenimentul reunește profesioniști din design, artă, arhitectură și alte industrii creative, alături de organizații publice și private, ambasade și centre culturale străine. Conceptul este gândit ca o platformă deschisă, în care designul devine un limbaj comun între oraș și comunitate. Expoziția de debut, „BDF Highlights: Branding Romania Through Creativity”, aduce în prim-plan creatori și proiecte de referință care au contribuit la promovarea imaginii României în lume. Găzduirea acestui eveniment de către Administrația Prezidențială este văzută ca un semnal puternic de susținere instituțională pentru sectorul creativ și pentru potențialul acestuia de a construi un brand de țară coerent. Un proiect care unește cele mai importante platforme creative Bucharest Design Festival va integra proiecte deja cunoscute ale fundației, precum Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ, dar și formate noi care explorează relația dintre design, oraș și comunitate. Inițiatorii spun că festivalul apare ca răspuns la nevoia de a conecta inițiativele creative ale Capitalei într-un cadru comun, oferind mai multă vizibilitate și coerență acestui sector. „Bucharest Design Festival pornește din energia creativă a Bucureștiului, dar privește mai departe, spre modul în care designul românesc poate deveni un instrument de construire a identității naționale și de conectare cu scena creativă internațională. Prin acest eveniment, ne propunem să aducem designul mai aproape de publicul larg și să evidențiem rolul industriilor creative ca resursă strategică pentru imaginea, modernizarea și dezvoltarea României. Acordarea Înaltului Patronaj al Președintelui confirmă că această viziune este recunoscută și la nivel instituțional”, a declarat Andrei Borțun. Festivalul promite să transforme Bucureștiul, timp de o lună, într-un punct de întâlnire pentru creativitate, idei și colaborări internaționale, cu designul în centrul vieții urbane.
UPDATE: Presa olandeză: Coiful de la Coțofenești a fost recuperat. Ce transmite MAE
Ministrul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile olandeze au informat partea română despre evoluții în cazul tezaurului. Potrivit MAE, procurorul de caz olandez va face o conferință de presă la ora 14:00 (15:00 ora României). Știre inițială: Potrivit surselor RTV Drenthe, coiful, furat în luna ianuarie a anului trecut, a fost recuperat. NL Times menționează faptul că autoritățile olandeze nu au confirmat acest lucru, însă Parchetul a anunțat o conferință de presă la ora 14:00, ora Olandei (ora 15:00, ora României), pentru a face publice „noile evoluții” ale cazului. De asemenea, pe site-ul muzeului Drents se menționează că acesta va fi închis astăzi din cauza unor „circumstanțe neprevăzute”. Potrivit surselor RTL, autoritățile au recuperat coiful, care este ușor deteriorat, și două brățări. În plus, autoritățile române au fost informate de cele olandeze despre evoluțiile în acest caz, mai notează sursa citată. În data de 25 ianuarie 2025, coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur au fost furate din Muzeul Drents. Jaful s-a petrecut dimineața, când a avut loc o explozie la clădirea istorică. Bubuitura a spart mai multe geamuri ale muzeului şi ale clădirilor din jur. În urma jafului, autoritățile olandeze au demarat o anchetă pentru identificarea celor implicați. Trei suspecți se află în arest. Comorile erau asigurate pentru suma de 5,7 milioane de euro.