Autor: Ioana Păun

Lavinia Bârlogeanu la podcastul Altceva: Arta e sub nasul nostru. Totul e să ai curaj să începi

Lumea își caută tot mai insistent sensul, își conștientizează suferința interioară și-și dorește vindecarea. Sugrumată de consumism, ființa umană simte că „altceva” e sursa liniștii. Anarhia devine tot mai periculoasă prin subtilitatea ei. Această lume strâmbă începe să vadă că sensul ei nu este în magazin, nu este în internet, nu este în club, ci în arta mare și adevărată (cel puțin, unul dintre marile ei sensuri). Psihoterapeuta Lavinia Bârlogeanu a fost invitata lui Adrian Artene la „Altceva”, săptămânalul de spiritualitate și „altceva” care te poate așeza pe o traiectorie bună, atunci când cauți sens și structură. Destin, sens, credință Discursul Laviniei Bârlogeanu s-a situat întotdeauna la granița dinttre spiritualitate și psihologie (desigur, datorită formării sale profesionale). Lavinia Bârlogeanu vine în calea așteptărilor publicului românesc, doritor de vindecare și structură. Lavinia Bârlogeanu vorbește relaxat pe teme mari: destin, sens, credință, criză personală. În procesul de acceptare a sinelui și, implicit, a carierei sale spirituale, arta joacă un rol fundamental, crede Lavinia Bârlogeanu. „Arta are un rol extraordinar” „Arta, literatura sunt extraordinare. Cred că nimic nu atinge ca importanță rolul artei al marii literaturi, al muzicii, orice. Orice din domeniul ăsta ne ajută. De ce? Pentru că aici avem contact cu marile ipostaze ale umanului. Arta ne arată toate virtuțile, toate durerile, toate așteptările pe care le au oamenii în general. Că toți avem, nu știu cum să spun, aceleași așteptări. Eu mereu am spus, suntem mulți oameni, dar puține teme. Ei bine, temele astea sunt vizitate cu foarte multă dăruire, cu pasiune, de cei care fac artă. Artă bună”, spune Lavinia Bârlogeanu în podcastul „Altceva”, moderat de Adrian Artene, insistând pe ideea că arta mare e la îndemâna oricui își dorește s crească. Arta e „sub nasul nostru”, spune aceasta, „totul e să ai curaj să începi”.

Surpriză majoră la Oscar 2026. Timothée Chalamet și filmul Marty Supreme, 9 nominalizări dar niciun premiu

Actorul Timothée Chalamet a participat duminică la cea de-a 98-a ediție a Academy Awards cu mari speranțe, dar cu toate acestea, gala s-a încheiat fără niciun premiu pentru el sau pentru filmul său, „Marty Supreme”. Deși producția a adunat numeroase nominalizări importante, rezultatul final a adus o serie de dezamăgiri pentru echipa filmului. La ceremonia desfășurată duminică, Timothée Chalamet a apărut pe covorul roșu alături de partenera sa, Kylie Jenner. Prezența celor doi la fabuloasa gală a atras atenția presei și a fanilor, însă rezultatele din cursa pentru marile premii Oscar nu au fost favorabile pentru Chalamet. Chalamet a primit o nominalizare la categoria „Cel mai bun actor” pentru interpretarea personajului Marty Mauser, un jucător de ping-pong ambițios din filmul „Marty Supreme”. În același timp, Chalamet s-a aflat și printre producătorii peliculei, ceea ce i-a adus o nominalizare și la categoria „Cel mai bun film”. În total, producția „Marty Supreme” a adunat nouă nominalizări, inclusiv pentru regie și scenariu original. Totuși, premiul pentru „Cel mai bun actor” a ajuns la Michael B. Jordan pentru rolul său din filmul „Sinners”. Timothée Chalamet cheering on Michael B. Jordan following his Best Actor #Oscars win for ‘Sinners.’ pic.twitter.com/XBVjQKadBP — Pop Base (@PopBase) March 16, 2026 Pentru Timothée Chalamet, miza de a pleca acasă cu acest trofeu era mare. Actorul spera să devină al doilea cel mai tânăr câștigător al premiului Oscar pentru „Cel mai bun actor” din istorie. În locul acestui rezultat, sezonul premiilor s-a încheiat cu o serie de eșecuri la evenimente importante din industria cinematografică, precum BAFTA Awards și Screen Actors Guild Awards. În același timp, actorul s-a confruntat cu o controversă puternică după apariția unor declarații despre rolul operei și al baletului în cultura contemporană. Comentariile sale au circulat rapid pe internet și au provocat numeroase reacții. „Nimănui nu-i mai pasă de chestia asta”, a spus Chalamet într-un interviu alături de Matthew Mcconaughey pentru Variety. WATCH NOW: Timothée Chalamet & Matthew McConaughey | Variety & CNN Town Hall – Full Conversationhttps://t.co/HM15Ry0yL3 — Variety (@Variety) February 24, 2026 Declarația a stârnit o dezbatere intensă în mediul online și în presa culturală și de entertainment. Momentul apariției scandalului a coincis cu ultimele zile ale votului pentru Premiile Oscar, iar unii observatori ai industriei au sugerat că reacțiile negative ar fi putut influența votul final. Totuși, nu există dovezi clare care să confirme că această controversă a decis rezultatul competiției. Pe parcursul promovării filmului „Marty Supreme”, Chalamet a ales o strategie neobișnuită, care nu este atât de popularizată în prezent. Actorul a încercat să își construiască imaginea publică într-un mod apropiat de personalitatea personajului său din film. Într-un material de marketing publicat înaintea lansării, el a prezentat o scenă fictivă în care apărea ca un personaj narcisist convins de propria importanță. „Trebuie să fie cel mai important lucru care se întâmplă pe Planeta Pământ anul acesta.” El a continuat să adopte această imagine pe parcursul turneului de presă al filmului, spunându-i unui jurnalist că a oferit „interpretări cu adevărat dedicate, de primă clasă” timp de aproape un deceniu: „Nu vreau ca oamenii să o considere de la sine înțeleasă. Este o porcărie de nivel înalt.” Interviul a fost ulterior șters de pe pagina de YouTube a jurnalistului, fie pentru că oamenii nu au înțeles gluma, fie pentru că gluma a fost neintenționat revelatoare. Indiferent care ar fi fost situația, momentele respective au amintit de remarcile pe care Chalamet le făcuse cu sinceritate după ce a câștigat premiul pentru cel mai bun actor la Premiile SAG de anul trecut. „Adevărul este că sunt cu adevărat în căutarea măreției”, a spus atunci Chalamet. El a continuat atunci cu o afirmație mare despre ambițiile pe care le are de la propria sa carieră: „Știu că oamenii nu vorbesc de obicei așa, dar vreau să fiu unul dintre cei mai mari.”. Unii critici consideră că această strategie de imagine a funcționat inițial, dar spre finalul sezonului premiilor, publicul și o parte a industriei cinematografice au devenit mai reticenți față de actor. Lista câștigătorilor la cele mai importante premii Cel mai bun film: „One Battle After Another” Cea mai bună actriță: Jessie Buckley, „Hamnet” Cel mai bun actor: Michael B. Jordan, „Sinners” Cel mai bun regizor: Paul Thomas Anderson, „One Battle After Another” Cel mai bun actor în rol secundar: Sean Penn, „One Battle After Another” Cea mai bună actriță în rol secundar: Amy Madigan, „Weapons” Cel mai bun film de animație: „Kpop Demon Hunters” Cea mai bună distribuție: Cassandra Kulukundis, „One Battle After Another” Cel mai bun scurtmetraj live action (ex aequo): „The Singers” și „Two People Exchanging Saliva” Cel mai bun documentar: „Mr. Nobody Against Putin” Cea mai bună coloană sonoră originală: Ludwig Göransson, „Sinners” Cel mai bun film internațional: „Sentimental Value”, Norvegia

Cine este Natalie Musteață, câștigătoarea premiului Oscar cu scurtmetrajul Two People Exchanging Saliva

Natalie Musteață este o regizoare și artistă vizuală de origine română, stabilită în prezent la New York. Născută în România, ea și-a construit cariera în mediul artistic internațional, explorând granița dintre film, artă contemporană și norme sociale. Înainte de succesul de la Oscar, Musteață era deja cunoscută în cercurile filmului independent și ale artei contemporane. Proiectele sale explorează adesea teme precum puterea, relațiile umane, dorința și controlul social, folosind un stil vizual minimalist și simbolic. Regizoarea a colaborat frecvent cu artistul britanic Alexandre Singh, iar împreună au dezvoltat proiecte cinematografice care combină estetica artei conceptuale cu povestirea cinematografică. Filmul care i-a adus Oscarul Scurtmetrajul „Two People Exchanging Saliva” (2024) este o producție franco-americană de 36 de minute, scrisă și regizată de Natalie Musteață și Alexandre Singh. Filmul prezintă o lume distopică în care gesturile de afecțiune, precum sărutul, sunt interzise și pot fi pedepsite chiar cu moartea. În schimb, oamenii plătesc pentru bunuri și servicii prin palme peste față, transformate într-o monedă de schimb absurdă.Acțiunea urmărește relația dintre două femei care se întâlnesc într-un magazin de lux din Paris și dezvoltă o apropiere emoțională într-o societate în care intimitatea este strict controlată. Filmul combină elemente de satiră socială, distopie și tragicomedie pentru a critica consumerismul și reprimarea dorinței. În distribuție apar actrițe cunoscute precum Zar Amir Ebrahimi, Luàna Bajrami și Vicky Krieps. Parcursul filmului în festivaluri Înainte de Oscar, scurtmetrajul a avut un parcurs impresionant în festivalurile internaționale. Printre cele mai importante momente: Premiera mondială: Festivalul de Film Telluride (2024) AFI Fest – Grand Jury Prize pentru scurtmetraj Clermont-Ferrand International Short Film Festival – Audience Award San Francisco International Film Festival – Golden Gate Award Tallgrass Film Festival – Best Narrative Short Aceste premii au consolidat reputația filmului ca una dintre cele mai originale producții scurtmetraj ale ultimilor ani. Alte proiecte și lucrări Pe lângă „Two People Exchanging Saliva”, Natalie Musteață a fost implicată în mai multe proiecte artistice și cinematografice în colaborare cu Alexandre Singh și alți artiști vizuali: „Echo Chamber” (2022) – o instalație imersivă prezentată la MoMA PS1 din New York, utilizând proiecții 360° și sunet spațial pentru a explora izolarea digitală în era rețelelor sociale; „Borders of Skin” (2023) – o serie de performance-uri video despre granițele corporale și politicile consimțământului, prezentată la Performa Biennial; „Kinetic Dialogues” (2024) – colaborare cu Baletul Orașului New York pentru un proiect hibrid de dans contemporan și film; „Memory Palaces” – expoziție personală recentă combinând sculptură, sunet și proiecție video despre memoria colectivă a migrației est-europene. Lucrările sale se situează la granița dintre cinema și artă contemporană și includ scurtmetraje experimentale prezentate în festivaluri internaționale, proiecții video cu instalații multimedia expuse în galerii de artă. Natalie participă și la colaborări interdisciplinare care combină teatru, film și artă vizuală produsă live, în fața publicului. Criticii remarcă faptul că stilul ei combină estetica cinematografică cu influențe din arta conceptuală, ceea ce face ca proiectele sale să fie greu de încadrat într-un gen anume. Viața personală și angajamentele sociale Deși discretă în ceea ce privește viața intimă, se știe că Musteață locuiește în cartierul Bushwick din Brooklyn împreună cu partenerul său, compozitorul și artistul sonor Thomas Ankersmit. Este cunoscută pentru activismul său în sprijinul cineaștilor independenți din Europa de Est, fondând în 2020 fundația „Eastern Lens”, care oferă burse de producție și rezidențe artistice tinerilor regizori din România, Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, predă ocazional cursuri de „Film as Installation” la School of Visual Arts din New York, influențând o nouă generație de creatori interdisciplinari. Premiul Oscar din 2026 marchează un moment important pentru cineaștii de origine română și pentru filmul independent european. Victoria filmului „Two People Exchanging Saliva” este cu atât mai specială cu cât categoria s-a încheiat la egalitate – un eveniment rar în istoria premiilor Oscar.

Virusul HPV va afecta 8 din 10 persoane pe parcursul vieții, chiar și în cazul relațiilor stabile

HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală și se estimează că „este responsabil de 4,5% din cancerele la nivel mondial”, generând totodată un impact negativ asupra vieții sexuale, sociale și emoționale, notează El Economista. Noelia López, directoarea de Medical Affairs Vaccinuri și Imunologie a MSD în Spania, a subliniat că prevenția acestui virus, care poate afecta atât bărbații, cât și femeile, ar trebui să rămână o prioritate, prin „inițiative de conștientizare menite să informeze populația despre această infecție, posibilele consecințe și modalitățile de prevenire”. Cauză majoră a cancerului de col uterin Ginecologul Jesús de la Fuente, coordonatorul Unității de Patologie TGI-HPV de la HU Infanta Leonor Vallecas-Madrid și președinte al Asociației Spaniole de Patologie Cervicală și Colposcopie (AEPCC) și al Asociației HPV Madrid, a explicat că între 85% și 100% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt asociate cu HPV. „HPV poate produce leziuni benigne, veruci genitale, și leziuni precanceroase”, a continuat specialistul. Pe lângă efectele fizice, infecția implică și o „povară emoțională semnificativă”, generând sentimente de anxietate, furie, rușine sau vinovăție. În România există date alarmante despre infecția cu Human Papillomavirus (HPV) și consecințele sale. Țara noastră se situează constant pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin, o boală cauzată în proporție de peste 99% de infecția persistentă cu HPV.  Aproape 3.400 – 4.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. În timp ce peste 1.800 – 2.000 de femei mor anual din această cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 5-6 femei care își pierd viața în fiecare zi. Infecția poate provoca, ca efect final, șase tipuri de cancer: de col uterin, vagin, vulvă, anus, penis sau orofaringe. Infecție posibilă chiar și în relații stabile De la Fuente a explicat că HPV nu se comportă ca alte infecții cu transmitere sexuală, deoarece „poate apărea într-o relație de cuplu stabil” cu „raporturi obișnuite”. De aceea, testarea ar trebui realizată pe tot parcursul vieții. Pentru combaterea virusului și a consecințelor sale sunt necesare trei strategii: depistarea precoce, imunizarea și intervențiile chirurgicale. „Dacă combinăm aceste trei strategii, se poate ajunge la eliminarea cancerului de col uterin provocat de HPV, reducând incidența la nivelul unei boli rare”. Boala poate fi prevenită prin imunizare și screening, iar atât cancerul, cât și leziunile precanceroase pot fi tratate dacă sunt detectate la timp. Screeningul cervical s-a realizat „ocazional în ultimii 50 de ani” și a demonstrat că reduce mortalitatea. În prezent, screeningul se efectuează la femeile între 25 și 65 de ani: între 25 și 29 ani se face citologie la fiecare trei ani, iar de la 30 la 65 de ani se realizează testarea HPV. Esther Redondo, șefa Unității Tehnice de Vaccinare și Sănătate Internațională din cadrul Madrid Salud, a subliniat că programele de screening reprezintă „un pas esențial în prevenție și detecție precoce”, reducând incidența și mortalitatea asociate. Redondo a mai explicat că a existat o „inechitate” pentru bărbați, deoarece pentru fiecare patru cazuri de HPV la femei există unul la bărbați, motiv pentru care aceștia trebuie incluși în campaniile de vaccinare. Ea a evidențiat că screeningul trebuie perceput ca un proces bazat pe informare și luarea deciziilor împreună între pacient și profesionistul medical, pentru o prevenție personalizată și eficientă. Vaccinarea, cheia prevenției Valero Sebastián, șeful Serviciului de Vaccinare și Imunizare Sistematică din Comunitatea Valenciană, a subliniat că vaccinarea copiilor reprezintă „un pas crucial în prevenția bolilor asociate HPV”. În țări precum Australia, unde vaccinarea a fost implementată pentru fete și băieți, s-a observat o reducere semnificativă a cancerelor asociate HPV. Specialiștii estimează că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat până în 2035. În Suedia, datorită vaccinării fetelor și băieților, tulpina HPV 16, cu cel mai mare risc oncogen, „a încetat să mai circule” în țară. De asemenea, Sebastián a subliniat necesitatea extinderii accesului la vaccinare, „în special în grupurile de risc care nu au beneficiat încă”, cum ar fi persoanele cu cancer, cele în situații de prostituție sau cu relații sexuale între bărbați. „Politicile de sănătate publică trebuie să continue să avanseze pentru prevenirea bolilor asociate HPV”, a concluzionat el. MSD va fi prezent în orașele spaniole unde echipa națională va juca meciurile de calificare pentru Campionatul Mondial din Brazilia 2027, inclusiv în «fan zone» și în stadioane. Primul eveniment va avea loc pe 3 martie la Castellón, pentru a crește conștientizarea privind prevenția HPV.

Călătoria incredibilă a țestoasei Diana: a parcurs peste 6.000 de kilometri, de la Ceuta până în Caraibe, pentru a se împerechea

Animalul, un exemplar adult de aproximativ 20 de ani, a plecat din Ceuta în luna septembrie și se află de aproximativ o săptămână într-o zonă de mangrove din Delta Amacuro, în Venezuela, în apropiere de Trinidad și Tobago. Cercetătorii cred că Diana se odihnește după ce ar fi depus ouă pe țărmurile din Caraibe. „Trebuie să analizăm foarte bine datele de la senzori: perioadele în care sunt uscați sau umezi și adâncimea la care se află”, a explicat pentru EFE coordonatorul proiectului, José Carlos Báez. „Este un exemplar adult, de aproximativ 20 de ani, iar comportamentul indică faptul că ar fi intrat într-o fază tipică de reproducere.” Potrivit cercetătorului, în timpul depunerii ouălor, femelele de țestoasă caută o plajă și se apropie de coastă. Noaptea ies din apă pentru câteva ore, iar procesul se repetă de obicei de trei ori, la intervale de câteva zile. După aceea, animalele se retrag într-o zonă de deltă sau estuar pentru a se odihni, deoarece apa este puțin adâncă, există mai puțini prădători, iar mediul este mai liniștit. Salvată din plasele pescarilor Diana este una dintre cele șapte țestoase din specia boba care au rămas prinse vara trecută în plasele unei plase pescărești din Ceuta. După ce au fost salvate și recuperate, animalele au fost echipate cu dispozitive de urmărire și eliberate în mare, ca parte a proiectului Alma, care studiază impactul schimbărilor climatice asupra megafaunei marine din sudul Spaniei. Cercetătorii spun că aceste animale oferă rezultate surprinzătoare. Una dintre descoperiri este că în Marea Alboran trăiesc laolaltă țestoase provenite din Mediterană, Atlantic și Caraibe, lucru rar întâlnit în alte regiuni ale lumii. Traiectoriile celorlalte țestoase salvate au fost foarte diferite. Două au rămas în sudul Insulelor Baleare, alte două în apropiere de Capul Verde, una continuă să se recupereze în Ceuta, iar despre cea de-a șaptea cercetătorii au pierdut semnalul în mijlocul Atlanticului. Căutarea unor noi locuri pentru depunerea ouălor Proiectul Alma analizează și dacă Marea Alboran ar putea deveni o zonă potrivită pentru reproducerea țestoaselor boba. Deși în ultimii ani au fost observate câteva depuneri sporadice de ouă pe plajele din zonă, cercetătorii spun că apa este în general prea rece pentru această specie. Țestoasele caută însă noi locuri pentru reproducere deoarece nisipul din unele zone tradiționale devine tot mai cald. Temperatura din timpul incubării influențează sexul puilor, iar valori prea ridicate duc la apariția aproape exclusivă a femelelor. În anumite condiții, cum ar fi valurile de căldură, Marea Alboran ar putea deveni temporar potrivită pentru depunerea ouălor, ceea ce ar explica apariția ocazională a cuiburilor pe plajele din Andaluzia. Ce urmează pentru Diana După lunga sa călătorie prin Atlantic și Caraibe, cercetătorii urmăresc cu atenție următorii pași ai țestoasei. Ei se așteaptă ca Diana să se îndrepte către o zonă de hrănire, unde ar putea întâlni masculi și s-ar putea împerechea. Totuși, oamenii de știință rămân prudenți. Nu este sigur ce traseu va urma țestoasa în continuare și nici dacă bateria senzorului montat pe carapace va rezista suficient de mult pentru a transmite toate datele despre această călătorie remarcabilă.

Laptele de capră: elixirul alb redescoperit de nutriționiști

Deși laptele de vacă rămâne cel mai consumat produs lactat în întreaga lume, cercetările sugerează că laptele de capră poate fi o alternativă interesantă pentru persoanele cu digestie sensibilă sau pentru cei care caută o sursă diferită de nutrienți. Profil nutritiv comparabil cu cel al laptelui de vacă Ca și laptele de vacă, laptele de capră conține proteine complete, grăsimi, vitamine și minerale esențiale. Un pahar de aproximativ 240 ml furnizează în medie aproximativ 8-9 grame de proteine și peste 300 mg de calciu, adică aproape o treime din necesarul zilnic recomandat unui adult. Conținutul total de nutrienți este similar cu cel al laptelui de vacă, însă există diferențe în modul în care îi utilizează organismul. Mineralele din laptele de capră, precum calciul, fierul sau magneziul, sunt mult mai ușor absorbite de organism, spun specialiștii. „Din punct de vedere nutrițional, laptele de capră este o sursă valoroasă de proteine, minerale și acizi grași esențiali, cu o biodisponibilitate ridicată a unor nutrienți”, arată o analiză realizată de cercetători de la universități din Brazilia și Europa, publicată în revista științifică International Dairy Journal. În plus, laptele de capră conține mai multă vitamina A în formă direct utilizabilă, ceea ce contribuie la sănătatea pielii, a ochilor și a sistemului imunitar. Diferența majoră: digestia mai ușoară Unul dintre cele mai frecvent menționate avantaje ale laptelui de capră este faptul că este mult mai ușor de digerat. Globulele de grăsime din laptele de capră sunt mai mici decât cele din laptele de vacă, ceea ce permite organismului să le descompună mai ușor în timpul digestiei. De asemenea, laptele de capră conține o proporție mai mare de acizi grași cu lanț scurt și mediu – un tip de grăsimi care sunt descompuse și utilizate mai rapid de organism. În stomac, laptele de capră formează și un cheag proteic mai moale, ceea ce îl face mai ușor de digerat. „Structura globulelor de grăsime și compoziția proteinelor fac ca laptele de capră să formeze un coagul mai moale în stomac, ceea ce poate facilita digestia comparativ cu laptele de vacă”, menționează cercetătorii într-un studiu publicat în Journal of Dairy Science. Aceste caracteristici explică de ce unele persoane care resimt disconfort digestiv după consumul de lapte de vacă pot tolera mai bine laptele de capră. Diferențe importante în structura proteinelor Un alt element care diferențiază cele două tipuri de lapte este structura proteinelor. Laptele de capră conține o cantitate mai mică dintr-un tip de cazeină, principala proteină din lapte, care este adesea asociată cu reacții digestive sau alergice în cazul laptelui de vacă. „Conținutul mai redus de αS1-cazeină din laptele de capră este considerat unul dintre motivele pentru care acesta poate fi mai bine tolerat de unele persoane sensibile la laptele de vacă”, notează cercetătorii într-un studiu publicat în revista știintifică Foods. În laptele de vacă, această proteină poate reprezenta până la aproximativ 40% din cantitatea totală de cazeină, în timp ce în laptele de capră proporția este mult mai mică. Analize comparative arată că laptele de capră conține, în medie, cu aproximativ 15,7% mai puțină cazeină și cu circa 8,7% mai puțină lactoză decât laptele de vacă. Aceste diferențe pot explica toleranța mai bună a unor persoane la acest tip de lapte. Avantaje pentru persoanele cu alergii Structura diferită a proteinelor este și motivul pentru care laptele de capră este analizat ca alternativă pentru persoanele sensibile la laptele de vacă. Cantitatea mai redusă a acestui tip de cazeină și structura diferită a proteinelor fac ca acest lapte să fie perceput de organism ca mai puțin iritant pentru sistemul digestiv. Totuși, laptele de capră nu este complet hipoalergenic. Persoanele diagnosticate cu alergie la proteina din lapte pot reacționa și la laptele de capră, deoarece există similitudini între proteinele celor două produse lactate. Din acest motiv, introducerea lui în dietă trebuie făcută cu prudență, mai ales în cazul persoanelor cu alergii sau al copiilor și, în unele situații, la recomandarea medicului alergolog. Beneficii pentru sănătate Pe lângă avantajele legate de digestie, cercetările indică și alte efecte potențiale. Proteinele și peptidele din laptele de capră au proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și imunomodulatoare, ceea ce a atras interesul cercetătorilor în domeniul nutriției. În plus, studiile sugerează că „laptele de capră conține numeroși compuși bioactivi care contribuie la susținerea microbiomului intestinal și au efecte antioxidante și antiinflamatoare”. Când este o alegere bună laptele de vacă Deși laptele de capră câștigă popularitate, laptele de vacă rămâne o sursă importantă de nutrienți și este mult mai disponibil la nivel global. Pentru persoanele care tolerează bine lactatele și nu au probleme digestive sau alergii, acesta poate fi o opțiune nutritivă foarte bună în alimentația zilnică. De exemplu, compoziția medie a laptelui de vacă include aproximativ 3-4% grăsimi, 3,5% proteine și circa 5% lactoză, valori care îl transformă într-un aliment complet pentru majoritatea populației. Laptele de capră are o compoziție similară, dar conține, în general, mai puțină lactoză și o structură diferită a grăsimilor și proteinelor. Atât laptele de capră, cât și cel de vacă pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă, alegerea depinzând în mare măsură de toleranța individuală, de gust și de obiceiurile alimentare.

Festivalul Lart Deco 2026: concursuri dedicate temelor proclamate de ONU și personalităților Constantin Brâncuși, Nadia Comăneci și Ion Dichiseanu

De asemenea, în cadrul evenimentului – organizat de Colegiul Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu” – se vor marca Anul Constantin Brâncuși și Anul Nadia Comăneci, precum și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (proclamat de Patriarhia Română), Anul omagial al pastorației familiei creștine (proclamat de Patriarhia Română), Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor (proclamat de ONU) și Anul Internațional al Femeii Fermier (proclamat de ONU). Activitățile festivalului vor avea loc la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, reunind elevi, cadre didactice, artiști, reprezentanți ai statului și ai instituțiilor publice, voluntari și membri ai comunității locale. Festivalul este un demers educațional, artistic și civic menit să stimuleze creativitatea, implicarea socială și dialogul intercultural. Evenimentele din cadrul festivalului vor fi prezentat de artistul Claudiu Dumitrache. Concursurile ediției 2026 Concursul de Teatru și Film „Ion Dichiseanu” Concursul se va desfășura la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, în data de 25 martie, începând cu ora 13:40, cu un juriu prezidat onorific de artista Ioana Dichiseanu, fiica regretatului actor Ion Dichiseanu, și prezidat de actrița Magda Catone. Concursul va include scenete teatrale și scurtmetraje realizate de elevi din unități de învățământ preuniversitar, școli și cluburi de profil, cu vârsta de până la 19 ani. Creațiile artistice vor aborda teme de actualitate și de importanță culturală, putând face referire, printre altele, la: Anul omagial al pastorației familiei creștine (proclamat de Patriarhia Română) – prezentarea rolului familiei creștine în istorie și societate; Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (proclamat de Patriarhia Română) – prezentarea vieții și activității unor figuri feminine din calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor (proclamat de ONU) – evidențierea importanței modurilor tradiționale de creștere a animalelor; Anul Internațional al Femeii Fermier (proclamat de ONU) – valorizarea rolului femeilor în agricultură; Sunt acceptate și alte teme de actualitate culturală, socială sau educativă, urmând ca valoarea artistică să fie criteriul esențial de jurizare. Cele mai valoroase producții vor fi recompensate cu: Marele Premiu „Ion Dichiseanu” (unul pentru teatru, unul pentru film), premii pentru excelență în teatru – Premiul „Ioan V. Maftei-Buhăiești” – și film documentar – Premiul „Nicholas Dimăncescu”, alături de premii speciale pentru fiecare temă menționată mai sus. Durata fiecărei producții va fi cuprinsă între 1 și 20 de minute. Înscrierile pentru această secțiune se desfășoară în perioada 10 februarie 2026 – 18 martie 2026, prin completarea unui formular online, publicat pe pagina de Facebook a Colegiului Ecologic Pitești, care va fi transmis la adresa [email protected], sau prin completarea formularului în format fizic, la sediul Colegiului Ecologic Pitești. Ceremonia de premiere a concursului de teatru și film va avea loc la finalul evenimentului, după un recital extraordinar susținut de cântăreața Diana Stănciuleasa – voce tânără a Argeșului, care a cucerit publicul internațional și a obținut premii prestigioase, antrenată fiind de mezzosoprana Adina Sima. Recent, a obținut Marele Trofeu al Concursului Meikin Asia 2025, premiu care i-a fost înmânat de celebrul contratenor Dimash Kudaibergen. Concursul de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” În domeniul artelor plastice, concursul invită tinerii creatori din grădinițe, școli și licee să realizeze lucrări de artă (desene, picturi, sculpturi etc.), inspirate de aniversarea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși (Anul Constantin Brâncuși), precum și de temele anului dedicate păstoritului și fermierelor (ONU), familiei creștine și sfintelor femei din calendar (Patriarhia Română), dar și Anului Nadia Comăneci (lege adoptată de Parlament și promulgată de Președintele României pentru a marca 50 de ani de la momentul istoric în care Nadia Comăneci a obținut primul 10 perfect din istoria gimnasticii, la Jocurile Olimpice de la Montreal, 1976). Premierea concursului va avea loc pe scena Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești, pe 25 martie, începând cu ora 12:30, înaintea concursului de teatru și film. Lucrările vor fi expuse într-o galerie special amenajată pentru public și juriu. Se va acorda Marele Premiu „Constantin Brâncuși” pentru cea mai impresionantă lucrare, indiferent de tema abordată, precum și premii speciale pentru fiecare temă în parte. Perioada de înscriere și predare a lucrărilor este 10 februarie – 20 martie 2026, iar lucrările se depun fizic la sediul Colegiului Ecologic Pitești, însoțite de fișa de înscriere completată și datele de identificare ale autorului/echipei. Fiecare lucrare trebuie să fie semnată sau să conțină o notiță discretă de identificare, iar prin predare participantul confirmă originalitatea creației și își exprimă acordul pentru utilizarea acesteia în scop expozițional, educațional și promoțional. Marele Trofeu al Festivalului În completarea premiilor acordate de juriile concursurilor, Marele Trofeu al Festivalului L’art E’eco va fi oferit concurentului, trupei sau echipei care va obține cele mai multe aplauze din partea publicului, indiferent de secțiune sau temă. Întregul eveniment se desfășoară în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Myosotis Media Group, Teatrul „Alexandru Davila” și Regal Literar – ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). Programul din festivalului din 25 martie, în care se prăznuiește Buna Vestire, include, în prima parte a zilei, vizitarea troiței din Bradu, care poartă hramurile Sfântului Voievod Neagoe Basarab și Sfintei Cuvioase Patonida de la Argeș. Acest proiect cu valoare spirituală reprezintă temelia Campusului EDU ECO HUB – „Fii Meseriaș!” al Colegiului Ecologic Pitești și se zidește cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.

Franța returnează Coastei de Fildeș o tobă sacră jefuită în era colonială

A fost prima astfel de returnare a Franței în Coasta de Fildeș și a făcut parte dintr-o campanie mai amplă între guvernele europene și occidentale de a returna obiecte prețioase după decenii de rezistență, notează AP. Djidji Ayôkwé, o tobă masivă din lemn sculptat, folosită odinioară de populația Atchan din regiunea Abidjan pentru a comunica între sate, a fost jefuită de autoritățile coloniale franceze în 1916 și se numără printre cel puțin 140 de artefacte jefuite pe care Coasta de Fildeș a cerut Franței să le returneze. „Aceasta este o zi istorică și un moment de dreptate și comemorare”, a declarat ministrul Culturii din Coasta de Fildeș, Françoise Remarck, la un eveniment organizat pentru primirea artefactului pe Aeroportul Internațional Félix Houphouët-Boigny. Toba de lemn (al cărei nume înseamnă „leu-panteră”) măsoară aproximativ 3,4 metri lungime și cântărește aproximativ 400 kg. Istoricii spun că a jucat un rol cheie în avertizarea satelor cu privire la recrutarea pentru muncă forțată organizată de autoritățile coloniale.

The Guardian: Piesa României la Eurovision glorifică asfixierea sexuală

„Choke me” (Sufocă-mă), piesa cu care România participă la Eurovision, este aspru criticată de organizații și activiști din toată Europa. În opinia lor, piesa „Choke me” „glorifică asfixierea sexuală”, iar experți internaționali spun că piesa „normalizează practici nesăbuite” și promovează o conduită periculoasă. Cuvintele „Choke me” sunt repetate de 30 de ori de-a lungul piesei. Fanii Eurovision cer schimbarea versurilor The Guardian, RTL.nl, New Musical Express și Metal Hammer au comentat în același registru, anume că piesa glorifică practici sexuale periculoase, iar Clare McGlynn, profesor de Drept la Universitatea Durham, a declarat că melodia reprezintă „o normalizare nesăbuită” a unei conduite ce poate cauza leziuni cerebrale, ignorând instinctele de siguranță ale tinerelor femei. De o potențialitate artistică discutabilă, piesa repetă osesiv ideea sufocării: „Abia pot respira”, „Vreau să mă strangulezi”, „Lasă-mi plămânii să explodeze” și insistă pe „sufocă-mă” de 30 de ori. Fanii Eurovision cer descalificarea piesei sau schimbarea versurilor. Un Eurovision contestat de multe țări Alexandra Căpitănescu, câștigătoare, în trecut, a trofeului „Vocea României”, își apără piesa spunând că se referă la „emoții puternice și sufocare de îndoială de sine”, idee promovată, de altfel, și de reprezentanții TVR. Căpitănescu își va susține piesa pentru prima dată la Eurovision joi, 14 mai, la cea de-a doua semifinală. O ediție de Eurovision la care mai multe țări au ales să nu participe, în semn de protest față de suprimarea libertății presei în problema Gaza și a interferenței guvernului israelian în ediția precedentă.

Oscar 2026: se anunță surprize șocante / Două filme extrem de diferite se bat foarte strâns pentru cea mai râvnită statuetă din cinema

În noaptea de duminică spre luni, între 1 și 4 dimineața (ora Europei de Est) are loc ceremonia de decernare a premiilor Oscar, un fel de încununare festivistă a sezonului de premii în cinematografie. Hollywood e în pregătiri intense la propriu. Literalmente. Emoții sunt, curiozități – la fel, iar cât despre câștigători nu se pot face decât speculații, pentru că un lucru e clar la Hollywood: evenimentele de dinainte de Oscar (cum sunt, de pildă, Globurile de Aur, premiile BAFTA, Critics Choice sau Premiile Sindicatului Actorilor), uneori oferă indicii despre potențialii câștigători, alteori – deloc. Deci nimeni nu știe nimic. De ce nu au Oscarurile juriu Peste 11.000 de membri ai Academiei Americane de Film (cineaști activi, împărțiși în 17 ramuri – actori, regizori, producători, scenariști, editori, etc…) vor decide câștigătorii. Ca să devii membru în Academia Americană de Film, trebuie fie să fii sponsorizat de doi membri existenți, fie să ai o nominalizare anterioară la Oscar. În ultimii ani, Academia a crescut foarte mult numărul femeilor și al persoanelor din comunități, până acum, subreprezentate, pentru a diversifica votul. La categoria „Cel mai bun film” toți membrii cu drept de vot pot să voteze, dar la categorii specifice (imagine, sunet, efecte) votează doar specialiștii de ramură, pentru a se asigura competența tehnică. Câștigătorul e determinat de votul secret al acestor membri. Cum se votează Ca sistem de vot, protocolul este următorul: pentru „Cel mai bun film” se folosește un sistem preferențial. Votanții clasează filmele de la 1 la 10. Dacă un film nu obține 50% plus 1 din voturi, acesta e eliminat de pe ultimul loc și voturile se redistribuie, proces care continuă până când un film ajunge să obțină majoritatea. Voturile sunt gestionate de PwC (PricewaterhouseCoopers), care păstrează rezultatele strict secrete până în momentul deschiderii plicurilor din timpul ceremoniei. Surprize năucitoare Ceremonia din acest an se anunță una dintre cele mai imprevizibile ediții din ultimii ani. Sunt posibile surprize năucitoare în orice moment. La categoria principală, pentru cel mai bun film, competiția pare să se fi restrâns la două titluri: thrillerul politic One Battle After Another și horrorul cu vampiri, Sinners. One Battle After Another, filmul regizat de Paul Thomas Anderson a dominat multe dintre premiile acordate de breslele din industrie și de marile festivaluri, ceea ce îl transformă într-un favorit logic atât pentru trofeul principal, cât și pentru premiul pentru regie. „Sinners” are un sprijin puternic Cu toate astea, nici Sinners, filmul regizat de Ryan Coogler, nu poate fi ignorat. Pelicula a intrat în istoria Oscarurilor după ce a obținut nu mai puțin de 16 nominalizări – un record care depășește cele 14 nominalizări primite în trecut de filme precum Titanic, All About Eve sau La La Land. Sprijinul puternic din interiorul Academiei ar putea transforma categoria într-una dintre marile surprize ale serii. Cel mai bun actor: cea mai imprevizibilă categorie La categoria cel mai bun actor, cursa este extrem de strânsă. Timothée Chalamet a pornit ca favorit datorită rolului său din Marty Supreme, însă pe parcursul sezonului au apărut mai mulți concurenți puternici. Printre aceștia se numără Wagner Moura pentru The Secret Agent și Michael B. Jordan pentru Sinners. Victoria recentă a lui Jordan la premiile Sindicatului Actorilor i-a oferit un avantaj important, mai ales că trofeul a fost acordat chiar în perioada în care membrii Academiei votau pentru Oscaruri. Chiar și așa, categoria rămâne cel mai greu de prezis din acest an. La „Cea mai bună acrtiță” apele parcă sunt mai clare Dacă în alte categorii există incertitudine, la premiul pentru cea mai bună actriță situația pare mult mai clară. Actrița irlandeză Jessie Buckley a câștigat aproape toate premiile importante ale sezonului pentru rolul din Hamnet. Deși Oscarurile au produs de multe ori surprize, Buckley este considerată în prezent cea mai sigură câștigătoare dintre toate categoriile majore. Actor și actriță în rol secundar La categoria actor în rol secundar, Sean Penn a devenit favorit în ultimele săptămâni datorită rolului din One Battle After Another. După ce a câștigat premiul BAFTA și trofeul Sindicatului Actorilor – chiar dacă nu a fost prezent la ceremonii – actorul pare să fie în cursă pentru al treilea Oscar din cariera sa. În schimb, competiția pentru cea mai bună actriță în rol secundar este una dintre cele mai deschise. Teyana Taylor a fost nominalizată la toate marile gale și a câștigat Globul de Aur pentru rolul din One Battle After Another. Pe de altă parte, Wunmi Mosaku a triumfat la premiile BAFTA pentru rolul din Sinners, iar Amy Madigan a obținut trofee la Critics Choice și la premiile Sindicatului Actorilor. Absența filmului lui Madigan din categoria „cel mai bun film” ar putea însă să îi afecteze șansele, deoarece mai puțini votanți ar fi putut vedea producția. Cu mai multe curse extrem de strânse și cu câteva favorite fragile, gala Oscarurilor din acest an promite o seară plină de emoții și posibile răsturnări de situație. Dar, în ciuda tuturor predicțiilor, la Hollywood rămâne o regulă nescrisă: nimic nu este sigur până când plicul nu este deschis pe scenă.