Preocupările președintelui și premierului în Criza Apei: sindrofii de 1 decembrie, campanie electorală și vizite externe. Nici Bolojan și nici Nicușor Dan nu s-au deplasat la locul dezastrului de la Paltinu. 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac ba
Principalele preocupări ale celor mai importante două persoane publice din România – președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan nu au avut nicio legătură cu Criza Apei din România, în care 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac baie în ligheane. Ambii au dat câte un mesaj de solidaritate, însă niciunul nu s-a deplasat la fața locului pentru a sta de vorbă cu oamenii care așteaptă la cozi să umple bidoane cu apă sau pentru a discuta cu autoritățile locale despre cum gestionează această criză majoră În schimb, premierul și președintele au petrecut 1 decembrie la Recepția de la Cotroceni, alături de vedete, oameni de afaceri și politici. Nicușor Dan și-a găsit timp și pentru o filmare electorală cu Cătălin Drulă, despre care autoritatea electorală spune că este ilegală într-un final, iar premierul Ilie bolojan a fost într-o vizită externă în Austria cu soția, probabil proaspăt căsătoriți. Gândul prezintă cele două Românii: cea a sindrofiilor și plimbărilor scumpe și cea reală. Pe 1 Decembrie 2025, România s-a împărțit în două lumi care nu s-au mai întâlnit până acum: „România Onestă”, trăită la Cotroceni, unde paharele de prosecco au prins reflexe aurii în luminile recepției, și România reală, care a stat la rând la cisterne, cu bidoane de apă în mâini și a așteptat o soluție care nu a mai venit. În timp ce președintele Nicușor Dan a pozat zâmbitor pe covorul roșu, iar politicienii apropiați lui au filmat clipuri electorale chiar în sediul Administrației Prezidențiale, peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, după ce barajul Paltinu a ajuns într-o situație critică. Cotroceni, seara luxului într-o țară aflată în plină austeritate Recepția prezidențială din 1 Decembrie a arătat exact lumea în care trăiește conducerea statului: mese pline, deserturi tricolore, bufet cu brânzeturi, somon, pastramă și prosecco în pahare înalte. A fost prima recepție a președintelui Nicușor Dan, iar invitații au venit în număr record. A lipsit doar un singur lucru: conectarea cu realitatea În timp ce la Palat șampania se turna în ritm alert, în Prahova, oamenii scoteau apă tulbure din puțuri și se întrebau de ce statul nu a trimis nicio echipă la Paltinu. Nici președintele Nicușor Dan, nici premierul Ilie Bolojan nu au mers acolo. În mijlocul crizei, președintele Nicușor Dan a ales să transmită un mesaj emoționat…dar pentru victimele inundațiilor din Asia. Nimic despre cei 100.000 de români fără apă. Nicușor Dan, clip electoral pentru Drulă În aceeași seară, USR a publicat un clip cu Nicușor Dan și Cătălin Drulă, filmat chiar la Cotroceni. A fost seara în care șeful statului a părut mai preocupat de campania electorală a aliaților politici, decât de criza în care se afla o parte din țara pe care o conduce. „Explicația” pe care a oferit-o în privința clipului în care nu avea voie să apară, a fost simplă: nu știa că este filmat. În timp ce România reală stătea la cozi după apă, premierul era într-o vizită la Viena, cu soția Premierul Ilie Bolojan a fost, la rândul lui, absent din teren. Nu a mers la Paltinu, nu a ținut o conferință de presă. În schimb, a apărut de mână cu soția sa la Ambasada României din Viena. O vizită oficială cu aer de city-break, s-ar putea spune. „Aceeași soartă”, mandate diferite Ironia face că atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan și-au început mandatele sub același semn: inundații, victime, sate izolate, dar și absență totală din teren. În luna în care Nicușor Dan își preluase mandatul, Moldova se lupta cu viituri, casele din Broșteni erau acoperite de noroi și câteva familii își plângeau morții. Președintele nu ajunsese acolo. În schimb, transmisese mesaje „profund afectate” pe Facebook și anunțase că urmărea situația „în contact cu autoritățile”. Câteva zile mai târziu, plecase într-o vizită privată în Republica Moldova. În oglindă, premierul Ilie Bolojan a intrat în Palatul Victoria tot sub semnul crizei apei. Inundațiile de la Praid au măturat gospodării, drumuri și poduri, iar oamenii au așteptat ore în șir sprijinul autorităților. Premierul nu s-a dus nici acolo, deși zona era puternic afectată și localnicii aveau nevoie de o prezență fermă a statului. Acum, cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Generală, Bucureștiul fierbe pe sondaje, dezbateri și live-uri. Capitala trăiește deja febra votului, iar președintele Nicușor Dan rămâne ocupat cu dezvoltarea „României Oneste”. Între timp, în Prahova, oamenii au primit RO-Alert cu mesajul mult așteptat: se reia alimentarea cu apă…dar doar pentru igiena grupurilor sanitare. Traducere liberă: apa e bună doar pentru WC. AUTORUL RECOMANDĂ: 1 Decembrie 2025, ziua în care „România Onestă” a sfidat „România Reală”. În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă. Sociolog: „Ne-a arătat exact această divizare a societății” „Chiolhanul austerității” de la Cotroceni! Cu ce bunătăți s-au delectat invitații lui Nicușor Dan, de Ziua Națională
Cel mai scump apartament din Germania este de vânzare: care este prețul cerut pentru facilități de 5 stele și o vedere panoramică peste Munchen
Un apartament de lux din Munchen a stabilit un nou record de preț pe piața imobiliară din Germania. Aflat în cartierul Gärtnerplatz, acest penthouse din fostul complex „The Seven” este scos la vânzare pentru suma de 18,7 milioane de euro. Apartamentul este amplasat la etajul 11 al clădirii, oferind o priveliște panoramică asupra orașului Munchen, potrivit Bild. Apartamentul are un living spațios, bucătărie deschisă, trei dormitoare, trei băi de lux cu dușuri, cadă și o saună finlandeză. Designul interior este realizat de Schreinerei Eham, o companie bavareză renumită pentru proiectele sale de lux din Zürich, Kitzbühel și Tegernsee. Materialele folosite includ parchet din stejar, calcar San Sebastian în băi și o bucătărie din granit Nero Assoluto, dotată cu electrocasnice de ultimă generație, chiar și două cuptoare și un frigider pentru vinuri. Proprietatea mai are și patru locuri de parcare subterană, evaluate la 360.000 de euro, un spa privat cu saune, baie de aburi și sală de fitness, dar și două lifturi private care duc direct în apartament. Potrivit Bild, agenții imobiliari păstrează discreția despre identitatea proprietarului. Deși apartamentul a fost listat pe piață de doar zece zile, se pare că interesul pentru el este considerabil. Autorul recomandă: Care este cea mai ieftină casă din București. Din ce cartiere poți să începi căutările dacă vrei o locuință
Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: Acolo nu există
Alexandrina, o româncă stabilită de mai mulți ani în Marea Britanie, a dat detalii despre procesul de adaptare în străinătate. Ea a observat diferențe notabile între traiul din România și cel din UK. Mutarea Alexandrinei a fost un pas important pentru ea, dar realitatea din Regatul Unit nu a fost chiar cea pe care o aștepta. Tânăra a observat de la bun început că englezii au un ritm de viață obositor, dominat de un program alert, care îi face să piardă noțiunea timpului. „Acolo nu există timp, noțiunea timpului acolo se pierde, pentru că acum este luni în care tu pleci la muncă, este sâmbătă imediat și vine duminică, duminica este ca o oră”, a povestit românca, potrivit Știri Diaspora. Adaptarea a fost dificilă, mai ales că zona în care a locuit inițial avea un aspect dezolant, total diferit de așteptările ei: „Nu a fost cred că cea mai bună zonă pentru un turist sau pentru o persoană care vine prima dată să vină în UK și să fie cu impresii foarte frumoase sau bune”, a mărturisit Alexandrina. În afară de ritmul de viață obositor și zona mai puțin primitoare, Alexandrina a resimțit și impactul barierei lingvistice. Tânăra s-a confruntat cu dificultăți din cauza ritmului rapid al conversațiilor în limba engleză și al accentelor regionale: „Cred că cel mai mare impact a fost și limba, pentru că neștiind cum să comunici, neștiind să întreb ceva, bineînțeles că nu ai ce face”, a spus ea. Însă, cu toate acestea, Marea Britanie se află în topul preferințelor românilor care aleg să emigreze. Autorul recomandă: Satul izolat care își deschide porțile pentru turiști. A fost fondat în secolul al XI-lea și accesul este permis doar câteva zile pe an
Revine apa în Prahova, de la ora 23.00, deocamdată doar la toaletă. A fost emis mesaj Ro Alert
De la ora 23:00, se reia alimentarea parțială cu apă pentru igiena grupurilor sanitare în localitățile afectate din județul Prahova, spune un mesaj Ro-Alert. Potrivit mesajului Ro-Alert emis de autorități, temporar, poate prezenta impurități. De asemenea, este interzisă utilizarea apei pentru băut, igiena individual, spălarea alimentelor, vaselor și prepararea hranei, se mai arată în mesaj. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a adoptat vineri seara hotărârea în ce privește măsurile care se vor lua pentru începerea furnizării apei cu restricții către localitățile afectate, progresiv începând cu ora 23.00. „Aceasta va fi folosită doar pentru evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere de la nivelul grupurilor sanitare!”, se indică într-un comunicat postat pe site-ul Prefecturii Prahova. De asemenea, hotărârea cuprinde o serie de măsuri ce vor fi implementate la nivelul operatorilor de apă, DSP Prahova, ISU Prahova și primăriilor afectate. Autoritățile spun că se interzice utlizarea apei furnizate prin conducte pentru consum, igiena personală a corpului, mâinilor sau dinților, spălarea alimentelor și gătit. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova o să transmită mesaje prin sistemul RO-ALERT cu o periodicitate de 3 ore, cu privire la calitatea apei din rețea, în intervalul orar 6.00-22.00. „Până la anunțul oficial al autorităților privind siguranța consumului de apă din rețea, Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Prahova și Hidro Prahova vor continua distribuirea de apă îmbuteliată din rezervele de stat și de la parteneri”, se mai spune în comunicat.
Peștele ieftin, dat exemplu de nutriționistul Mihaela Bilic: Cea mai mare cantitate de acizi grași esențiali
Mihaela Bilic este o promotoare consecventă a consumului de pește. De curând, medical nutritionist a spus și care sunt produsele accesibile, cu un conținut nutrițional impresionant. Deși suntem tentați să credem că peștele cel mai scump și mai aspectuos este și cel mai calitativ nutrițional, ei bine, Mihaela Bilic spune că aceste criterii nu reflect întotdeauna realitatea. „Peștele mai puțin nobil e mai bogat în nutrienți”, a scris medicul într-o postare pe Facebook. Un prim exemplu oferit de dr. Mihaela Bilic este somonul. Și se pare că nu fileurile, care fac deliciul cumpărătorilor în rafturile supermarketurilor, sunt cele mai sănătoase, ci produsele alimentare care conțin ingrediente secundare, precum capete, burți sau înotătoare. Potrivit unui studiu finlandez, adus în discuție de dr. Bilic, acestea conțin niveluri mult mai ridicate de nutrienți esențiali, precum calciu, colagen, fier și acizi grași omega-3: „Conform analizei, produsele din pește preparate cu ingrediente secundare pot conține de până la 20 ori mai mult calciu, de 5 ori mai mult colagen marin, de 2 ori mai mult fier și de 10 ori mai mult zinc la 100g, comparativ cu produsele din file. Studiul a constatat, de asemenea, niveluri ridicate de vitamina D și acizi grași omega-3 în aceste bucăți secundare. Concentrațiile mai mari de nutrienți se datorează prezenței crescute a oaselor și cartilajului în materiile prime, care îmbunătățesc conținutul de calciu și vitamina D”, a precizat medicul. De asemenea, o valoare nutrițională deosebită este dată de conținutul de fier, un mineral foarte important pentru sănătatea femeilor: „Segmentele secundare de somon conțin dublul cantității de fier față de fileuri, prin urmare produsele obținute din astfel de ingrediente ar ajuta la corectarea deficitului de fier și ar îmbunătăți și eficiența procesării peștelui”, a adăugat specialista. Produse mai ieftine decât somonul, însă cu valoare nutritivă ridicată, sunt conservele de sardine în sos tomat. Dr. Mihaela Bilic le recomandă pentru aportul bogat de omega-3, calciu și fier: „Sardina este un pește care se hrănește direct cu alge, deci concentrează în carnea ei cea mai mare cantitate de acizi grași esențiali omega 3”, a notat dr. Bilic. Mai mult, sardinele nu prezintă risc semnificativ de contaminare cu mercur, iar variantele în sos tomat au mai puține calorii decât cele în ulei: „Pentru sardine nu există acvacultură, este un pește sălbatic prin definiție și nici risc de contaminare cu mercur nu are. De ce conservă de sardine? Pentru că este fiartă bine și peștele se poate consuma cu tot cu oase, de unde aportul mare de calciu și fier. Iar varianta în sos tomat are calorii mai puține decât cea în ulei și o aciditate crescută, care potențează absorția fierului”, a completat medicul. Autorul recomandă: Medicul nutriționist Mihaela Bilic spune care este ALIMENTUL esențial pentru o cură de slăbire eficientă: „Deblochează metabolismul”
Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea Povești din Cartierul Primăverii. Grădină secretă a elitei roșii. Poveștile copiilor și nepoților celor puternici
„Povești din Cartierul Primăverii”, o carte scrisă de Lavinia Betea – istoric și profesor de psihologie socială – va avea lansarea sâmbătă, 6 decembrie, ora 16:00, la Standul Corint de la Gaudeamus. Este o ediția nouă și adăugită a unui volum esențial pentru înțelegerea puterii în România comunistă. Fața nevăzută a puterii comuniste și cartierul-simbol al secretomaniei La eveniment vor participa John Florescu – jurnalist american, producător și regizor, Dan Constantin jurnalist și președinte UZPR, Florin-Răzvan Mihai – istoric, coordonator „Corint Istorie Autori Români.” Dezbaterea va fi moderată de Simona Preda, istoric și brand manager Editura Corint Volumul Laviniei Betea revine într-o versiune extinsă, cu mărturii rare și acces direct la istoria unui cartier devenit simbol al secretomaniei puterii comuniste din România secolului XX. „Povești din Cartierul Primăverii” aduce în circulație o arhivă orală rară: confesiuni ale unor oameni care au reprezentat puterea comunistă, au trăit în familiile liderilor sau în proximitatea lor directă. Volumul reunește trei tipuri de martori: Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea „Povești din Cartierul Primăverii.” Foști demnitari: Gheorghe Gaston Marin – fost șef al planificării de stat Paul Niculescu-Mizil – fost șef al Secției Propagandă a CC al PCR Dumitru Popescu – fost șef al Consiliului Culturii și Educației Socialiste și rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu” Ion Stănescu – fost șef al Securității Constantin Olteanu – fost secretar al CC responsabil cu propaganda și relațiile internaționale Ion Stoian – ultimul ministru de Externe communist Apropiați ai nucleului de putere Paul Sfetcu – șeful de cabinet al lui Gheorghiu-Dej Sorin Toma – fost redactor-șef al ziarului „Scânteia” Maria Manolescu-Chivu – văduva lui Chivu Stoica Fii, fiice și nepoți ai liderilor politici Mândra Gheorghiu – nepoata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej Ștefan Sârbu – nepotul lui Ștefan Foriș Ion Filimon Sârbu – fiul logodnicei lui Gheorghiu-Dej Tatiana Brătescu – fiica lui Marcel și a Anei Pauker Valeriu Petrescu – fiul lui Dumitru Petrescu-Grivița Ioana Constantin – fiica adoptivă a lui Gheorghe Pintilie (Pantiușa) Andrei Lupu – fiul lui Petre Lupu Ilinca și Gheorghe Preoteasa – urmașii lui Grigore Preoteasa Dialogurile publicate inițial în forma prescurtată a unor interviuri de presă sunt restituite acum integral, însoțite de capitole noi, note suplimentare, referințe istorice și trei documente relevante pentru personalitatea lui Foriș, Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Cartea oferă una dintre cele mai relevante descrieri istorice ale zonei Primăverii: de la Grădina Bordei, spațiu periferic, populat apoi cu parcele modeste pentru funcționarii Uzinei de Gaze, la un cartier rezervat nomeclaturii de partid. Aparatul Gospodăriei de Partid, modelat după precedentul sovietic, administra și aproviziona viața privată a familiilor „cartierului roșu”: vile, mobilier, alimente, policlinici, școli, personal de menaj, pază și supraveghere. Intervievatoarea și intervievații săi devoalează cum funcționa acest spațiu – astăzi încărcat de simbolism și mitologie urbană – în decantarea privilegiilor (primiri și „eliberări” din funcții), anxietăților și rutinelor unei elite aflate în relație permanentă cu suspiciunea și controlul. Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea „Povești din Cartierul Primăverii” Trei mărturii noi în ediția 2025: Ion Stănescu, fost șef al Securității – o privire directă asupra aparatului represiv: „fenomenul Pitești”, influența consilierilor sovietici, birourile Securității din întreprinderi – patent românesc, invazia Cehoslovaciei din 1968 și prezențele străine din decembrie 1989. Ion Stoian, ultimul ministru de Externe comunist –amintiri despre diplomația finalului de regim și despre vizita pregătită de Ceaușescu în Iran, cu misiuni discrete, întâlniri oficiale și cronologia sfârșitului din decembrie 1989. Paul Sfetcu, martor a 13 ani petrecuți în anticamera lui Gheorghiu-Dej – mărturii despre modul de lucru din sediul CC, relațiile interne ale conducerii și atmosfera politică din anii ’50–’60. Textul este reprodus integral după ediția unică din 1995. Poveștile copiilor și nepoților celor puternici Una dintre marile mize ale volumului o reprezintă accesul la mărturiile din intimitate. Lavinia Betea a reușit să intervieveze în decenii în urmă, oameni care nu se mai regăsesc în spațiul public de astăzi: fii, fiice, nepoți ai demnitarilor. Ediția începe cu interviul cu notarul Mândra Gheorghiu, nepoata lui Gheorghiu-Dej – un text impresionant, încărcat de contradicții afective, luciditate, distanță și memorie. Povestea ei conturează destinul unei familii și atmosfera din interiorul unei case al cărei stăpân decidea asupra țării. Reținem câteva aspecte: ilegaliștii comuniști în ipostaza de paria sociali; raporturile tensionate din familiile acestora; contrastul între imaginea publică și cea privată a lui Gheorghiu-Dej; relațiile dintre generațiile unei astfel de famii. Calitățile de intervievator ale Laviniei Betea sunt relevate de această carte, în principal prin surmontarea dificultăților în accesul la asemenea surse primare, neutralitatea narativului, clarificarea unor mitologii comuniste și stereotipii post-comuniste. Poveștile din Cartierul Primăverii urmăresc nu senzaționalul ci redarea, cu echilibru și rigoare, a culiselor puterii și mecanismelor de construcție a unor personalități și tipologii în exercițiul unei politici totalitare. Vocile acestor „martori implicați”, mai mult sau mai puțin direct, se fac astfel auzite în spațiul public invitând cititorul societății deschise de azi la reflecții constructive. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Lavinia Betea, despre singura persoană care avea curajul să spună adevărul, în perioada comunistă: „S-a râs mult pe seama ei” Lavinia Betea, despre planurile ce l-ar fi vizat pe Ceaușescu: „Nu pot documenta nicio singură tentativă de asasinat”
Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată
A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci. Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii
Unde petrec românii de Moș Nicolae. Cele mai căutate orașe din perioada 5-7 decembrie 2025
Sărbătoarea lui Moș Nicolae, celebrată pe 6 decembrie, este una dintre cele mai îndrăgite tradiții din România. Copiii pregătesc ghetuțele pentru a primi dulciuri sau mici daruri. Tot perioada aceasta reprezintă o oportunitate pentru turiști să transforme tradiția într-o minivacanță, profitând de weekend pentru a face o călătorie și a se bucura de experiențele specifice sezonului, fie la munte, fie la târgurile de Crăciun din diferite orașe din România. Datele indică o creștere semnificativă a interesului pentru sejururile din perioada 5-7 decembrie 2025, ceea ce confirmă că românii aleg tot mai des această ocazie pentru a combina relaxarea cu atmosfera festivă și activitățile culturale locale. Cele mai căutate destinații în rândul turiștilor sunt cele cu o infrastructură turistică bine dezvoltată și atractivitate culturală, aici sunt incluse orașele cu târguri de sărbători, evenimente gastronomice și activități locale care sporesc experiența vizitatorilor. Tendințele reflectă interesul crescut al românilor de a îmbina tradiția cu relaxarea și experiențele de călătorie, chiar și pe perioade scurte, dar care au un impact semnificativ asupra turismului intern. Destinațiile alese de români pentru vacanța de Moș Nicolae Topul destinațiilor pentru perioada 5-7 decembrie 2025 se împarte între orașele cu târguri de Crăciun, perfecte pentru un city break autohton, precum Brașov, Sibiu, București, Cluj-Napoca și Oradea, și între stațiunile montane precum Sinaia și Poiana Brașov. Ele oferă combinația ideală între atracții turistice diverse, atât pentru copii, cât și pentru adulți, iar atmosfera festivă specifică sezonului și opțiunile variate de recreere devin alegerea ideală pentru turiștii români. În ceea ce privește cazarea, hotelurile domină preferințele turiștilor, reprezentând aproximativ 45% din rezervări, iar dintre acestea hotelurile de 4 stele atrag majoritatea călătorilor, cu 52% dintre alegători, în timp ce hotelurile de 3 stele cumulează 45%.
Cele mai frumoase urări de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie 2025. Mesaje şi felicitări pentru sărbătoriţii zilei
Sfântul Nicolae sau Moș Nicolae, așa cum îl știu copiii, este celebrat în fiecare an pe 6 decembrie. Ziua de Sfântul Nicolae nu este doar un prilej de a primi dulciuri în ghetuțe, ci și o ocazie de a trimite mesaje celor dragi. Moș Nicolae este cunoscut mai ales datorită tradițiilor legate de darurile puse în ghetuțe pentru cei mici și cei mari deopotrivă, iar povestea Sfântului Nicolae este legată de generozitate și binefaceri. Sfântul Nicolae s-a născut în jurul anului 280, într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi. Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Nicolae Numele „Nicolae” vine din greacă, de la Nikolaos, format din cuvintele ”nike” (victorie) și ”laos” (popor). Astfel, numele Nicolae se traduce ca ”învingătorul oamenilor/poporului”. Nicolae; Niculai sau Neculai; Nicuşor; Niculae; Nicu; Nicolaie; Niculaie; Nicola Nicoleta; Niculina sau Nicolina; Niculiţa sau Neculiţa; Nicole sau Nikole; Nicola sau Nikola; Neculina sau Necolina. La mulți ani cu bucurie și lumină, Nicolae! Să ai parte de sănătate, liniște în suflet și puterea de a transforma fiecare vis în realitate. Sfântul căruia îi porți numele să te ocrotească mereu. Dragă Nicoleta, îți doresc ca fiecare zi să fie o sărbătoare a zâmbetelor și a încrederii în tine. Să fii înconjurată de oameni buni, iubire și împliniri în tot ceea ce faci. La mulți ani, Nicușor! Să-ți fie sufletul mereu cald, asemenea unei lumini care aduce speranță și pace în jur. Nicu drag, îți trimit un gând curat și plin de recunoștință pentru omul minunat care ești. Rămâi puternic, curajos în viața celor care te iubesc. Nicoleta, fie ca Sfântul Nicolae să lase în ghetuțele sufletului tău un dar neprețuit, încrederea că orice e posibil atunci când crezi cu adevărat. La mulți ani, Nicolae! Dumnezeu să-ți lumineze drumul, să-ți dea sănătate și bucuria lucrurilor simple. Recomandările autorului:
Cardurile de alimente sunt încărcate înainte de Crăciun. Care sunt primele județe unde a început alimentarea acestora
Primele carduri de alimente au fost încărcate cu suma de 125 de lei în mai multe județe din țară. Banii sunt virați în luna decembrie. Cu acești bani se pot cumpăra doar alimente. Potrivit informațiilor Newsweek România, cardul s-a încărcat la Botoșani și în București, sectorul 2 și 6. De asemenea, există și confirmări de la Bacău. O altă confirmare vine de la Galați. Beneficiarul care a pierdut sau nu îi funcționează cardul social trebuie să anunțe emitentul, apelând serviciul de Asistență Clienți sau utilizând aplicația mobilă a emitentului. Numerele de telefon oficiale sunt următoarele: – Edenred: 021 301 33 03 – Sodexo: 021 204 46 64 – UP România: 0374 66 22 73. Cardul permite plăți contactless, încă de la prima tranzacție, prin apropierea sa de terminalul POS. Cine ia bani pe cardul de alimente (6) În perioada 2025-2027, sprijinul material prevăzut la alin. (1) lit. b) este în cuantum de maximum 125 lei şi se acordă o dată la 6 luni următoarelor categorii de persoane defavorizate: a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta de minimum 65 de ani, împlinită la data prelucrării bazelor de date, care beneficiază de indemnizaţie sociala (1.281 lei) Recomandarea autorului: Cardurile sociale au început să fie alimentate. Ce poți să faci dacă nu ai primit încă banii