Etichetă: Actualitate

Un temut inspector antifraudă, găsit spânzurat în casa părinților

Un inspector din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală, cunoscut pentru intransigența de care dădea dovadă în cadrul controalelor, a fost găsit spânzurat, la începutul acestei săptămâni, în locuința părinților săi din localitatea Mihăilești, județul Giurgiu. Principala ipoteză a anchetatorilor este sinuciderea, însă motivele care l-ar fi determinat pe bărbat să-și ia zilele ar fi în strânsă legătură cu o reclamație pe care unul dintre adjuncții ANAF i-ar fi făcut-o la Agenția Națională de Integritate (ANI). Polițiștii giurgiuveni au intervenit de urgență, la data de 18 august, după ce o persoană a sunat la 112 și a anunțat că un bărbat a fost găsit spânzurat într-o locuință din Mihăilești.  Loading … Dosar de moarte suspectă Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că victima este Gabriel Stoica, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București. Sursele citate au afirmat că Stoica locuia în București, însă ar fi ajuns în casa părintească după ar fi revenit de la mare, unde fusese împreună cu familia. Polițiștii au deschis un dosar de moarte suspectă, iar în urma primelor verificări au tras concluzia că inspectorul antifraudă s-a sinucis. Surse din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au dezvăluit, pentru Gândul, că Gabriel Stoica ar fi intrat într-un conflict cu persoane din conducerea instituției după ce asupra lui s-ar fi făcut unele presiuni legate de verificarea unui grup de firme din Giurgiu. Inspectorul antifraudă ar fi cedat în tăcere Pe fondul acestor tensiuni, Gheorghe Drăghici, al doilea om în ierarhia Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București i-ar fi făcut o reclamație la ANI. La această sesizare s-ar fi adăugat și unele presiuni care l-ar fi făcut pe Stoica să cedeze în tăcere. Gabriel Stoica Înainte să fie dus la Mihăilești, unde a fost înmormântat, fostul inspector de la Antifraudă a fost depus la capela din cimitirul Ghencea Civil, unde cei care l-au cunoscut au putut să treacă și să-și ia rămas bun. Ca o ironie, spun sursele Gândul, la capelă ar fi venit și Gheorghe Drăghici, care, ca și cum nu ar fi el cel care l-a reclamat la ANI, a ținut un discurs în fața tuturor, în care l-ar fi elogiat pe Gabriel Stoica atât ca om, cât și ca profesionist.

Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona Neptun Deep

Ion Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona marină de lângă Neptun Deep. Jurnalistul afirmă că drona marină nu era un real pericol, iar operațiunea a fost doar o campanie mediatică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Misiunea de lângă Neptun Deep a fost „o operațiune mediatică” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu se întreabă ironic ce făcea drona marină care a fost detonată astăzi lângă Neptun Deep. Acesta pune problema securității Mării Negre și se întreabă de unde s-a tras concluzia că o dronă marină în derivă este o amenințare. Jurnalistul susține că întreaga operațiune a fost una mediatică pentru că drona nu reprezenta un pericol real. „Ce făcea drona marină? Plutea în derivă. De unde știu ei că drona avea de gând să devină o amenințare? Ia, stai puțin… Ce au avut ei cu drona? Le-a făcut drona ceva? Dacă trece cineva pe la tine pe acasă pe la fereastră, îl împuști? Dacă ești acasă și trece unul pe stradă și se uită la tine pe fereastră, îl împuști? Este o operațiune mediatică, pentru că drona nu reprezenta niciun pericol, nicio amenințare.”, explică jurnalistul.  O dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a anunțat că incidentul a avut loc astăzi, 20 august, la 80 de mile est de Constanța. Drona se afla la câteva sute de metri de lucrările pentru extracția gazelor. MApN a decis intervenția pentru protejarea oamenilor și a infrastructurii. Autoritățile ucrainene au confirmat că drona nu provenea din Ucraina. „Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea” Scriitorul ironizează și declarația lui Radu Miruță prin care anunța că întreaga operațiune a fost coordonată de Nicușor Dan. Acesta susține că președintele țării putea fi informat despre misiune, dar în niciun caz să o coordoneze. „Te rog frumos, întreabă telespectatorii cum a coordonat Nicușor Dan operațiunea. Ascultă verbul pe care l-a pus Miruță. Poate președintele a fost informat, dar nu a coordonat. Cum a coordonat Nicușor Dan misiunea de lângă Neptun Deep? Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea. Noi de la Radu Miruță am aflat că Nicușor Dan a coordonat misiunea. Nicușor în postarea lui nu spusese așa ceva.”, afirmă Cristoiu. „Nici măcar Donald Trump nu coordonează direct misiuni militare” Jurnalistul afirmă că în Casa Albă există o cameră specială pentru întruniri de urgență. Acesta dă drept exemplu capturarea lui Maduro, fostul președinte al Venezuelei. Jurnalistul susține că nici măcar într-o asemenea misiune, cel care coordonează operațiunea nu este președintele SUA, ci un general. Donald Trump, explică acesta, a stat în Situation Room și a privit operațiunea. „La Casa Albă este The White House Situation Room. Și când e câte o operațiune, ăia se întâlnesc acolo. Când l-a luat pe Maduro, Donald Trump era acolo, dar nici el nu coordona misiunea. Este o prostie. Se vede că Miruță nu a fost nici măcar sergent major. Nu poți să coordonezi o operațiune militară… Nu vezi că mint? Deci când a fost operațiunea din Venezuela, Donald Trump s-a uitat. Nu poți să coordonezi de la Cotroceni o asemenea misiune militară.”, menționează scriitorul.  Poziția oficială a MApN și a președintelui despre drona marină de lângă Neptun Deep? „În cursul acestei dimineți, am fost informați de Garda de Coastă despre existența unei drone marine la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la 80 de mile est de Constanța. A fost creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care a solicitat la nivel NATO preluarea comenzii la nivelul Armatei Române. În urma analizelor efectuate și în coordonare cu Președintele României, pentru a proteja viețile celor câteva sute de oameni care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice, a fost luată decizia de distrugere a dronei. Pentru rapiditate, două avioane de vânătoare F-16 românești au fost ridicate de la sol, cu ordin de tragere. Drona a fost distrusă în siguranță. Prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, am primit confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană.”, anunța Radu Miruță, pe platforma Facebook.  Președintele României a postat pe aceeași platformă o postare în care felicita MApN pentru misiunea desfășurată astăzi. Acesta nu a amintit în postare că ar fi fost vorba despre o coordonare a misiunii de la Cotroceni. „Felicit Armata Română și piloții celor două avioane de vânătoare F-16 românești pentru succesul misiunii de distrugere a dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Felicit și Garda de Coastă pentru promptitudinea cu care a semnalat prezența dronei în zonă. O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol. Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.”, preciza Nicușor Dan, pe platforma Facebook.

CSM îi răspunde lui Dragoș Pîslaru și denunță minciuni și dezinformare instituțională, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor

CSM îl acuză pe Dragoș Pîslaru de minciună, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor, arată instituția într-un comunicat de presă. „Comunicat de presă  în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru. Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege. Mai mult, adaugă CSM, magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toți colegii din instanțe și parchete.  O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală. În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate. Consiliul reține din informații publice ca o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea. Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional. Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional”, transmite CSM.  Pîslaru acuză CSM că a creat o polemică pe tema salariilor din Justiție: ”Probabil știau că problema era deja rezolvată” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, acuză Consiliul Superior al Magistraturii că a alimentat o polemică în spațiul public pe tema salarizării funcțiilor de conducere din sistemul judiciar, deși problema ar fi fost deja soluționată în proiectul noii legi a salarizării. Pîslaru susține că modificările au fost convenite în urmă cu două-trei săptămâni în urma consultărilor cu Ministerul Justiției. Declarațiile au fost făcute joi, într-o intervenție telefonică la Digi24, după ce CSM a criticat public poziționarea salarială a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Pasajul Basarab se redeschide complet din 7 septembrie

Una dintre cele mai așteptate vești pentru bucureșteni. Se dă drumul la circulație pe Pasajul Basarab. Mesajul a fost anunțat astăzi pe site-ul Primăriei Capitalei. Traficul pe sensul Bd. Titulescu-Șos. Grozăvești al Pasajului Basarab va fi redeschis mâine, 20 august, dimineață, între orele 5:00 și 6:00, iar circulația se va desfășura în ambele direcții. Potrivit Primăriei Capitalei, marcajele au fost deja trasate, iar lucrările se vor muta pe celălalt sens, Grozăvești – Titulescu. „Pasajul Basarab – Circa 70 de muncitori pe șantier. Au terminat asfaltarea, acum lucrează la rosturi si vopsesc tablierul metalic. În prezent, este închis sensul de mers dinspre Titulescu spre Grozăvești. De săptămâna viitoare ne mutăm pe celălalt sens. Din 7 septembrie, odată cu începerea școlii, toate restricțiile vor fi ridicate, inclusiv restricția de circulație a tramvaiului. Până la finalul anului, vor mai fi restricții temporare pe câte o bandă, pe distanțe scurte, de aproximativ 50–200 de metri. Important este că circulația va fi reluată în luna Septembrie, dar lucrările vor continua pentru ca la final să putem recepționa această lucrare mare de infrastructură construită de mai bine de 15 ani”, a transmis Ciprian Ciucu pe Facebook.

Guvernul demis a aprobat Contractul CFR pentru 2026-2030

Guvernul demis a aprobat, în ședința de joi, Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA pentru perioada 2026-2030, document care stabilește cadrul pentru finanțarea și administrarea infrastructurii feroviare din România, deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura. Pentru următorii cinci ani, contractul va constitui cadrul pentru finanțarea CFR SA de la bugetul de stat și va reglementa relația financiară și operațională dintre companie și Ministerul Transporturilor. Contractul stabilește obligațiile asumate de CFR SA și de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030. Reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR  Loading … Deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura, Guvernul Bolojan a adoptat Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” S.A. pentru perioada 2026-2030, fără de care nu se pot face plățile salariale. Potrivit Guvernului demis, documentul asigură cadrul necesar finanțării de la bugetul de stat, astfel încât să fie menținut echilibrul dintre veniturile și cheltuielile administratorului infrastructurii feroviare. De asemenea, sunt stabilite reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR SA, pe baza unor indicatori de performanță. „Necesarul de finanțare pentru administrarea infrastructurii feroviare a fost stabilit în conformitate cu metodologia de calcul elaborată pe baza Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030 și a legislației incidente”, arată Guvernul demis. Foto: Facebook / CFR Călători Noul contract continuă cadrul contractual aferent perioadei 2021-2025 și urmărește să asigure predictibilitatea financiară și operațională necesară activității administratorului infrastructurii feroviare. Sursa citată precizează că adoptarea hotărârii este necesară pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2016, prin care au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european. Guvernul demis indică lipsa unui nou „Contract de activitate și performanță ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA și, implicit, la afectarea activității companiei, cu consecințe negative asupra administrării infrastructurii și asupra continuității serviciilor de transport feroviar”. Foto: Facebook / CFR Călători Executivul mai spune că lipsa unui nou Contract de activitate şi performanţă ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA şi, implicit, la afectarea activităţii companiei, cu consecinţe negative asupra administrării infrastructurii şi asupra continuităţii serviciilor de transport feroviar. „Prin aprobarea contractului pentru perioada 2026-2030, se creează cadrul necesar pentru continuarea finanţării infrastructurii feroviare, creşterea nivelului de performanţă al administratorului infrastructurii şi eficientizarea utilizării resurselor publice. Documentul consolidează, totodată, mecanismele de monitorizare şi evaluare a activităţii CFR SA şi creează premisele pentru îmbunătăţirea performanţei infrastructurii feroviare şi pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării transportului feroviar în România”, anunţă comunicatul oficial.

Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent

Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 –  cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare.  Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice.  Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.

Diana Buzoianu critică decizia în cazul Mirel Idorași

Tribunalul București a suspendat decizia prin care Mirel Idorași, directorul Gărzii Forestiere București, fusese destituit. Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a criticat situația și a amintit că acesta fusese în trecut scos de polițiști din sediul instituției și acuzat de comportament abuziv. Bărbatul fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, pentru care acesta a fost și inculpat. Acesta a contestat decizia de destituire la Tribunalul Bucurșeti, care a suspendat decizia, până la momentul în care Justiția va tranșa acest caz, în mod definitiv.  Loading … Diana Buzoianu, nemulțumită de decizia judecătorilor în cazul directorului Gărzii Forestiere București Diana Buzoianu a postat un amplu mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care și-a manifestat dezamăgirea cu privire la faptul că Idorași a fost repus în funcție, înainte de soluționarea definitivă a litigiului. Aceasta a punctat că Ministerul Mediului ia măsuri pentru a-i îndepărta pe cei care ”sabotează acțiunile instituțiilor”. ”După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idoraș se reîntoarce în institiție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București. Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun. Garda Forestieră așa a făcut cu directorul Idoraș. Și apoi a venit Tribunalul București și a dat decizie imediat de a se suspenda demiterea și de a se întoarce Idoraș înapoi la Garda Forestieră București”, a transmis Buzoianu. Mirel Idorași, scos în cătușe din birou. Foto: Rise Project Buzoianu a amintit că Mirel Idorași a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției. ”După judecătorul de la Tribunalul București, un om care a fost scos de poliție din instituție pentru că sustrăsese chei de la dulapuri din instituție, un om cu care există zeci de filmări publice în care se vede cum ,,conduce” departamentul de control prin injurii și smuls documente, un om care amenința cu ,,forțe disproporționate” un jurnalist care îi adresase niște întrebări, un om care a sabotat tot procesul de control al comisiei disciplinare intrând în concedii peste concedii, acest om, în viziunea judecătorului de la Tribunalul București, e perfect normal să revină la birou de urgență după ce a fost demis și să coordoneze ACTIVITATEA DE CONTROL din cadrul Gărzii Forestiere București”, a transmis Buzoianu. Ministrul mediului a transmis în final că judecata pe fond în cazul lui Mirel Idorași ar putea dura și ani de zile, timp în care acesta își poate defășura activitatea la Garda Forestieră București. ”Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile. Chiar și în fața unor astfel de exemple revoltătoare, noi continuăm reformele. Dar acesta e răspunsul la ,,de ce nu sunt dați afară din instituții”. Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel București în brațe”, a încheiat Diana Buzoianu.

Magneziul de la Rășinari: Strategic, dar foarte scump

Magneziul de la Rășinari ar urma să fie mai scump, dar strategic pentru Europa. Un cercetător al Institutului Geologic al României a analizat proiectul minei de la Rășinari și spune că principalul risc pentru mediu ar proveni din uzina hidrometalurgică. Cercetătorul Ștefan Marincea, de la Institutul Geologic al României, indică uzina hidrometalurgică drept principal risc pentru mediu, după ce a analizat proiectul companiei MPI Magnesium. Materia primă extrasă din cariera de pe Valea Dobra ar urma să fie procesată la fabrica hidrometalurgică din Săliște. Geologul explică procesul și posibilele efecte asupra mediului și costurilor.  Loading … Magneziul de la Rășinari va fi scump, dar strategic pentru Europa. Foto: Shutterstock Roca este mai întâi concasată și măcinată fin. Apoi este încălzită la 600°C și tratată cu acid clorhidric sau sulfuric. Se obține clorură sau sulfat de magneziu, care unt tratate cu sodă caustică și transformate, ulterior, în magneziu metal. „Extragerea Mg din roca serpentinică presupune concasarea rocii, măcinarea fină, încălzirea la 600°C pentru deshidratare și atacarea cu acid clorhidric sau sulfuric. Procedeul în sine este folosit în Canada pentru tratarea unor deșeuri (halde) ale fostelor exploatări de azbest (crisotil) pentru obținerea de Mg metal. Clorura de magneziu sau sulfatul de magneziu obținuți se tratează cu o bază (în speță sodă caustică – NaOH) pentru obținerea hidroxidului de magneziu, care este redus printr-un procedeu pirolitic la magneziu metal”, spune cercetătorul, potrivit Turnul Sfatului. Cercetătorul precizează care ar putea fi riscul Acest proces are, în schimb, un impact real asupra mediului. Deși MPI Magnesium vorbește despre un proiect sustenabil, cercetătorul Ștefan Marincea indică un alt risc. Potrivit acestuia, principalul impact asupra mediului ar putea veni din procesarea mineralelor, nu din exploatarea carierei și transport. „Procesul în sine este energointensiv și presupune o cantitate mare de reactivi, fapt care face să crească atât costurile de producție, cât și costurile de mediu. Rezultă o cantitate mare de șlam de silice hidratată, în bună parte coloidală, care va trebui haldat în bazine de decantare și care este considerat deșeu industrial”, spune Marincea. Proiectul ar putea crește rolul strategic al României pe piața europeană a materiilor prime critice. În același timp, cercetătorul avertizează că proiectul va avea un impact asupra mediului și va genera costuri de ecologizare. Comunitățile locale ar putea beneficia de locuri de muncă și investiții. În același timp, riscurile, mai ales cele legate de procesare, ar putea diminua aceste beneficii. Cum ar putea deveni mai „scump” magneziul Costurile sunt un alt punct important al proiectului. Funicularul ar urma să coste 15 milioane de euro, iar suma reprezintă cea mai mare parte din cele 20 de milioane de euro alocate inițial dezvoltării carierei de pe Valea Dobra. Ștefan Marincea spune că măsurile propuse nu acoperă toate costurile industriale. El indică transportul unor cantități mari de substanțe chimice și depozitarea șlamului de silice. Geologul atrage atenția și asupra emisiilor de dioxid de carbon și a necesității unor măsuri pentru reducerea acestora. Potrivit geologului, toate aceste costuri ar putea duce la obținerea unui magneziu mai scump decât cel disponibil deja pe piață. „Va fi produs un magneziu «scump», dar foarte necesar piețelor europene”, spune el. Metoda de exploatare ar putea crește și ea costurile proiectului. Cercetătorul arată că magneziul poate fi obținut și prin valorificarea haldelor de azbest. Astfel, sunt reduse deșeurile periculoase și nevoia unei noi cariere. O abordare similară este folosită în proiectul Verde Magnesium de la Budureasa, Bihor. Compania exploatează fosta mină de brucit de la Dealul Pițigușului. Proiectul a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor strategice. MPI Magnesium vrea să deschidă o carieră de magneziu de aproape 7 hectare pe Valea Dobra, lângă Rășinari. Compania așteaptă aprobarea licenței de exploatare. Magneziul și produsele derivate sunt folosite în industrii precum siderurgia, construcțiile, industria aerospațială și apărarea. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au rol ilustrativ

Raport BNR:Investițiile străine, prăbușite sub Bolojan. De 6 ori mai puțini bani decât cu Ciolacu

Investitorii străini sunt alungați de mersul economiei din România și de politicile guvernului Bolojan. Datele de la Banca Națională a României (BNR) arată fără echivoc: investițiile străine directe din România (ISD) au însumat numai 669 mil. euro în  perioada ianuarie-iunie 2026. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2025, când guvernul era condus de Marcel Ciolacu, investitorii străini au infuzat 3,7 miliarde de euro în România, de șase ori mai mult.  Investitorii străini au pus puternic frână în România, într-un moment în care economia bate pasul pe loc, consumul slăbește, taxele au crescut, iar companiile reclamă lipsa de predictibilitate. Astfel,  în numai un an, România a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investiții străine directe aferent primelor șase luni. Procentual, vorbim despre o cădere de aproximativ 82%. Din cele 669 de milioane de euro înregistrate în primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, categorie în care BNR include și profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate între companii din același grup. Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, acesta este un semnal de alarmă. Economia nu mai crește, iar investitorii văd asta Un investitor care trebuie să decidă unde pune 100 de milioane de euro nu se uită doar la salariile din România sau la prețul terenului. Se uită înainte de toate la întrebarea simplă: economia aceasta va crește sau nu? În cazul României, răspunsul din 2026 este tot mai puțin convingător. Economia este în scădere: la șase luni din 2026, PIB-ul scade cu 1-2%, în funcție de metodologia aplicată: a INS sau a Eurostat. Pe românește: piața pe care ar trebui să vândă companiile nu mai crește. Iar când oamenii cumpără mai puțin, industria încetinește și firmele văd perspective slabe pentru următorii ani, un proiect nou de investiții devine mult mai greu de justificat. Bolojan a redus deficitul bugetar. Dar nota de plată a ajuns repede la economie Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în vara lui 2025 o situație bugetară grea și obligația de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Problema este că tratamentul de șoc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat. În vara lui 2025, Guvernul a trecut la majorări de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost reașezate la 11%, modificările intrând în vigoare de la 1 august 2025. Când crește TVA, prețurile sunt împinse în sus. Când veniturile nu țin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cumpărăturile. Când consumul scade, firmele vând mai puțin. Iar când firmele se așteaptă la vânzări slabe, au mai puține motive să construiască o fabrică nouă sau să mărească una existentă. Investitorii spun chiar ei ce îi sperie: instabilitatea, inflația și deficitul Poate cel mai important argument nu vine însă nici de la opoziție, nici de la economiști care critică Guvernul. Vine chiar de la companii. AmCham România, organizația investitorilor americani în România, a publicat în iunie 2026 propriul barometru privind climatul investițional. Rezultatele sunt dure. 40% dintre companiile chestionate spun că nu intenționează să facă investiții noi în următoarele 12 luni, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Nu mai puțin de 89% dintre respondenții AmCham consideră predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă, iar 72% evaluează negativ stabilitatea macroeconomică. Tot 89% indică instabilitatea politică drept un risc major, 88% sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costurilor fixe, iar 80% indică deficitul bugetar și datoria publică drept riscuri importante. Investitorii sunt pragmatici și se uită la ce văd în față: taxe mai mari, cerere internă slabă, economie aproape blocată și reguli pe care mediul de afaceri le consideră greu de anticipat. Iar cifrele BNR arată rezultatul: de la 3,719 miliarde de euro investiții străine directe în prima jumătate din 2025 la numai 669 de milioane de euro în prima jumătate din 2026.

Dosarul Oxy Residence 2. Cămătari pe lista finanțării proiectului. Cum și-a pierdut avocata Lungu casa

Anchetatorii Parchetului General au audiat-o ca suspect pe administratoarea firmei care derula proiectul imobiliar Oxy Residence 2, avocata Mariana Lungu. Aceasta a povestit în detaliu dedesubturile afacerii care, în final, a ajuns să fie investigată ca urmare a plângerilor penale depuse. Femeia a relatat cum a ajuns să administreze firma lui Ioan Căruntu, a descris relația cu familia acestuia, problemele penale anterioare ale dezvoltatorului și a dat detalii despre cei care se ocupau efectiv de vânzări către clienți.  Loading … Avocata a povestit și despre problemele penale anterioare ale celui care a instalat-o la cârma afacerilor sale și a mai explicat anchetatorilor că Moraru și Căruntu erau coordonatorii de facto a vânzărilor apartamentelor. Cum a ajuns Mariana Lungu să administreze firma lui Căruntu „Pe numitul Căruntu Ioan și Căruntu Adriana i-am cunoscut în jurul anului 2000-2001. În urmă cu aproximativ 14 ani, în urma unei discuții cu Căruntu Adriana și întrucât aveam anumite probleme și de sănătate și financiare, s-a oferit să mă sprijine în sensul de a vorbi cu Căruntu Ioan să colaborez cu el. Ulterior, m-am întâlnit și cu Căruntu Ioan, care a fost de acord să colaborăm pe chestiuni juridice. În acea perioadă, deținea ABIL CONSTRUCT SRL. Între timp Căruntu Ioan a fost reținut, întrucât a avut niște probleme referitoare la returnarea de TVA, aproximativ în perioada 2013-2014. Din câte cunosc, după ce a fost arestat preventiv timp de 6 luni, deoarece nu mai putea să îndeplinească atribuții de administrator în cadrul unei societăți comerciale, și nici mama lui, m-a rugat pe mine să fiu asociat într-o societate comercială, respectiv Trade & Construct Development”, a povestit avocata Mariana Lungu anchetatorilor PICCJ. Proiect administrat de avocați, „prăduit” de patron „Inițial am fost asociat unic, ulterior a intrat alături de mine asociat și colegul meu Dașcov Marian. Administratori au fost mai mulți, iar ultimul a fost Velciu care a plecat în urma unor certuri ale căror motive nu le cunosc. Ulterior dezvoltării proiectului Oxy Residence 1, ce a funcționat foarte bine, acesta a dorit să deruleze un nou proiect dezvoltat de către o nouă societate, astfel luând ființă societatea Top & Construct Dezvoltare SRL, asociați și administratori fiind eu și Marian Dașcov. Indic faptul că pentru societatea Top & Construct am fost doar un administrator scriptic și nu și faptic. Cel care se ocupa în fapt de societate era numitul Căruntu Ioan. Vreau să menționez faptul că eu nu aveam acces la conturi și Căruntu Ioan era cel care se ocupa de gestionarea conturilor societății. La sugestia lui Căruntu Ioan am fost de acord să îl împuternicesc pe numitul Moraru Marius Teodor pentru ca acesta să încheie promisiuni pentru cele două societăți respectiv Top și Trade. Mai arăt faptul că niciunul dintre promitenți nu au negociat cu mine și nu au discutat cu mine condițiile de contractare sau de plată, aceste discuții se purtau cu Căruntu Ioan și cu Moraru Teodor, cu precizarea că numitul Moraru Teodor era tot un subaltern în relația cu Căruntu Ioan”, le-a mai spus avocata Lungu anchetatorilor. „Pentru dezvoltarea proiectului, numitul Căruntu Ioan a încercat să acceseze diferite IFN, în cele din urmă încheind un contract cu CROWDESTATE, o firmă din Estonia. În anul 2020-2021, în urma unui litigiu în instanță, a existat o perioadă de 9 luni de zile în care lucrările s-au sistat, iar în cele din urmă a fost plătită o sumă de bani ca despăgubiri. Din această cauză s-a pierdut finanțarea din partea CROWDESTATE. Astfel, a fost nevoit ulterior să se împrumute de la IFN-uri și de la cămătari. În luna noiembrie 2025, Căruntu Ioan a contractat un credit de la Axe Capital IFN în valoare de 13.500.000 lei pe Trade, eu având calitatea de fidejusor pe persoană fizică. Din cauza neachitării acestui credit, am fost executată silit și am pierdut apartamentul din Str. Poștalionului, (…) mun. București, motiv pentru care am fost nevoită să plec în luna iunie a acestui an. În luna octombrie 2025, vrând să plec de la Căruntu Ioan, acesta a fost de acord și mi-a zis să îmi caut de lucru. Ulterior, la sfârșitul anului 2025, din cauza presiunilor cu cămătarii și IFN-urile, mi-a spus că va pleca într-un concediu mai lung, dar m-a asigurat că vom păstra legătura”, a povestit femeia audiată ca suspect în dosar. Plecarea din țară „După ce acesta a plecat din țară, acesta nu mai răspundea la telefon de teama creditorilor. Am reușit să iau legătura cu Căruntu Adriana și i-am comunicat faptul că am fost căutată de către o societate de creditare. Precizez că știam că se va întoarce pe data de 18 ianuarie, lucru pe care l-am comunicat tuturor celor care îl căutau. Am mai discutat cu numitul Căruntu Ioan în încercarea de a rezolva diferite probleme inclusiv cesiunea la clubul de fotbal, unde părțile sociale erau pe numele meu. Ultima mea discuție a fost în data de 15 ianuarie 2025. Precizez că pe numita Drăgan Georgeta o cunosc întrucât este mama lui Drăgan Alexandra Ioana, însă nu pot să spun că îndeplinea vreo atribuție în societatea Top sau Trade, și ea avea un rol formal la fel ca mine. Precizez că numita Drăgan Georgeta nu mi-a spus vreodată că a fost căutată de către ANAF. Doresc să precizez faptul că raportat la suprapunerile apartamentelor nu țineam o situație clară cu privire la apartamentele promise și cele libere, și nici nu consider că intra în atribuțiile mele. Indic faptul că până în ianuarie-februarie 2026 nu aveam cunoștință de nicio suprapunere. Totodată, doresc să adaug faptul că nici notarul Sîrbulescu Raluca nu avea cunoștință despre aceste suprapuneri. Din câte cunosc, nu reprezintă obligația notarului să țină evidența cu privire la promisiunile încheiate în scopul evitării de suprapunerii, ci consider că ar intra în atribuțiile dezvoltatorului. Doresc să adaug faptul că nu acum avut niciun beneficiu real pentru faptul că am fost asociat în societățile Top și Trade”, este confesiunea completă a avocatei care acum este cercetată alături de Căruntu și Moraru în acest dosar. A doua abatere Potrivit