Diana Buzoianu critică decizia în cazul Mirel Idorași
Tribunalul București a suspendat decizia prin care Mirel Idorași, directorul Gărzii Forestiere București, fusese destituit. Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a criticat situația și a amintit că acesta fusese în trecut scos de polițiști din sediul instituției și acuzat de comportament abuziv. Bărbatul fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, pentru care acesta a fost și inculpat. Acesta a contestat decizia de destituire la Tribunalul Bucurșeti, care a suspendat decizia, până la momentul în care Justiția va tranșa acest caz, în mod definitiv. Loading … Diana Buzoianu, nemulțumită de decizia judecătorilor în cazul directorului Gărzii Forestiere București Diana Buzoianu a postat un amplu mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care și-a manifestat dezamăgirea cu privire la faptul că Idorași a fost repus în funcție, înainte de soluționarea definitivă a litigiului. Aceasta a punctat că Ministerul Mediului ia măsuri pentru a-i îndepărta pe cei care ”sabotează acțiunile instituțiilor”. ”După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idoraș se reîntoarce în institiție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București. Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun. Garda Forestieră așa a făcut cu directorul Idoraș. Și apoi a venit Tribunalul București și a dat decizie imediat de a se suspenda demiterea și de a se întoarce Idoraș înapoi la Garda Forestieră București”, a transmis Buzoianu. Mirel Idorași, scos în cătușe din birou. Foto: Rise Project Buzoianu a amintit că Mirel Idorași a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției. ”După judecătorul de la Tribunalul București, un om care a fost scos de poliție din instituție pentru că sustrăsese chei de la dulapuri din instituție, un om cu care există zeci de filmări publice în care se vede cum ,,conduce” departamentul de control prin injurii și smuls documente, un om care amenința cu ,,forțe disproporționate” un jurnalist care îi adresase niște întrebări, un om care a sabotat tot procesul de control al comisiei disciplinare intrând în concedii peste concedii, acest om, în viziunea judecătorului de la Tribunalul București, e perfect normal să revină la birou de urgență după ce a fost demis și să coordoneze ACTIVITATEA DE CONTROL din cadrul Gărzii Forestiere București”, a transmis Buzoianu. Ministrul mediului a transmis în final că judecata pe fond în cazul lui Mirel Idorași ar putea dura și ani de zile, timp în care acesta își poate defășura activitatea la Garda Forestieră București. ”Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile. Chiar și în fața unor astfel de exemple revoltătoare, noi continuăm reformele. Dar acesta e răspunsul la ,,de ce nu sunt dați afară din instituții”. Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel București în brațe”, a încheiat Diana Buzoianu.
Magneziul de la Rășinari: Strategic, dar foarte scump
Magneziul de la Rășinari ar urma să fie mai scump, dar strategic pentru Europa. Un cercetător al Institutului Geologic al României a analizat proiectul minei de la Rășinari și spune că principalul risc pentru mediu ar proveni din uzina hidrometalurgică. Cercetătorul Ștefan Marincea, de la Institutul Geologic al României, indică uzina hidrometalurgică drept principal risc pentru mediu, după ce a analizat proiectul companiei MPI Magnesium. Materia primă extrasă din cariera de pe Valea Dobra ar urma să fie procesată la fabrica hidrometalurgică din Săliște. Geologul explică procesul și posibilele efecte asupra mediului și costurilor. Loading … Magneziul de la Rășinari va fi scump, dar strategic pentru Europa. Foto: Shutterstock Roca este mai întâi concasată și măcinată fin. Apoi este încălzită la 600°C și tratată cu acid clorhidric sau sulfuric. Se obține clorură sau sulfat de magneziu, care unt tratate cu sodă caustică și transformate, ulterior, în magneziu metal. „Extragerea Mg din roca serpentinică presupune concasarea rocii, măcinarea fină, încălzirea la 600°C pentru deshidratare și atacarea cu acid clorhidric sau sulfuric. Procedeul în sine este folosit în Canada pentru tratarea unor deșeuri (halde) ale fostelor exploatări de azbest (crisotil) pentru obținerea de Mg metal. Clorura de magneziu sau sulfatul de magneziu obținuți se tratează cu o bază (în speță sodă caustică – NaOH) pentru obținerea hidroxidului de magneziu, care este redus printr-un procedeu pirolitic la magneziu metal”, spune cercetătorul, potrivit Turnul Sfatului. Cercetătorul precizează care ar putea fi riscul Acest proces are, în schimb, un impact real asupra mediului. Deși MPI Magnesium vorbește despre un proiect sustenabil, cercetătorul Ștefan Marincea indică un alt risc. Potrivit acestuia, principalul impact asupra mediului ar putea veni din procesarea mineralelor, nu din exploatarea carierei și transport. „Procesul în sine este energointensiv și presupune o cantitate mare de reactivi, fapt care face să crească atât costurile de producție, cât și costurile de mediu. Rezultă o cantitate mare de șlam de silice hidratată, în bună parte coloidală, care va trebui haldat în bazine de decantare și care este considerat deșeu industrial”, spune Marincea. Proiectul ar putea crește rolul strategic al României pe piața europeană a materiilor prime critice. În același timp, cercetătorul avertizează că proiectul va avea un impact asupra mediului și va genera costuri de ecologizare. Comunitățile locale ar putea beneficia de locuri de muncă și investiții. În același timp, riscurile, mai ales cele legate de procesare, ar putea diminua aceste beneficii. Cum ar putea deveni mai „scump” magneziul Costurile sunt un alt punct important al proiectului. Funicularul ar urma să coste 15 milioane de euro, iar suma reprezintă cea mai mare parte din cele 20 de milioane de euro alocate inițial dezvoltării carierei de pe Valea Dobra. Ștefan Marincea spune că măsurile propuse nu acoperă toate costurile industriale. El indică transportul unor cantități mari de substanțe chimice și depozitarea șlamului de silice. Geologul atrage atenția și asupra emisiilor de dioxid de carbon și a necesității unor măsuri pentru reducerea acestora. Potrivit geologului, toate aceste costuri ar putea duce la obținerea unui magneziu mai scump decât cel disponibil deja pe piață. „Va fi produs un magneziu «scump», dar foarte necesar piețelor europene”, spune el. Metoda de exploatare ar putea crește și ea costurile proiectului. Cercetătorul arată că magneziul poate fi obținut și prin valorificarea haldelor de azbest. Astfel, sunt reduse deșeurile periculoase și nevoia unei noi cariere. O abordare similară este folosită în proiectul Verde Magnesium de la Budureasa, Bihor. Compania exploatează fosta mină de brucit de la Dealul Pițigușului. Proiectul a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor strategice. MPI Magnesium vrea să deschidă o carieră de magneziu de aproape 7 hectare pe Valea Dobra, lângă Rășinari. Compania așteaptă aprobarea licenței de exploatare. Magneziul și produsele derivate sunt folosite în industrii precum siderurgia, construcțiile, industria aerospațială și apărarea. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au rol ilustrativ
Raport BNR:Investițiile străine, prăbușite sub Bolojan. De 6 ori mai puțini bani decât cu Ciolacu
Investitorii străini sunt alungați de mersul economiei din România și de politicile guvernului Bolojan. Datele de la Banca Națională a României (BNR) arată fără echivoc: investițiile străine directe din România (ISD) au însumat numai 669 mil. euro în perioada ianuarie-iunie 2026. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2025, când guvernul era condus de Marcel Ciolacu, investitorii străini au infuzat 3,7 miliarde de euro în România, de șase ori mai mult. Investitorii străini au pus puternic frână în România, într-un moment în care economia bate pasul pe loc, consumul slăbește, taxele au crescut, iar companiile reclamă lipsa de predictibilitate. Astfel, în numai un an, România a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investiții străine directe aferent primelor șase luni. Procentual, vorbim despre o cădere de aproximativ 82%. Din cele 669 de milioane de euro înregistrate în primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, categorie în care BNR include și profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate între companii din același grup. Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, acesta este un semnal de alarmă. Economia nu mai crește, iar investitorii văd asta Un investitor care trebuie să decidă unde pune 100 de milioane de euro nu se uită doar la salariile din România sau la prețul terenului. Se uită înainte de toate la întrebarea simplă: economia aceasta va crește sau nu? În cazul României, răspunsul din 2026 este tot mai puțin convingător. Economia este în scădere: la șase luni din 2026, PIB-ul scade cu 1-2%, în funcție de metodologia aplicată: a INS sau a Eurostat. Pe românește: piața pe care ar trebui să vândă companiile nu mai crește. Iar când oamenii cumpără mai puțin, industria încetinește și firmele văd perspective slabe pentru următorii ani, un proiect nou de investiții devine mult mai greu de justificat. Bolojan a redus deficitul bugetar. Dar nota de plată a ajuns repede la economie Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în vara lui 2025 o situație bugetară grea și obligația de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Problema este că tratamentul de șoc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat. În vara lui 2025, Guvernul a trecut la majorări de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost reașezate la 11%, modificările intrând în vigoare de la 1 august 2025. Când crește TVA, prețurile sunt împinse în sus. Când veniturile nu țin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cumpărăturile. Când consumul scade, firmele vând mai puțin. Iar când firmele se așteaptă la vânzări slabe, au mai puține motive să construiască o fabrică nouă sau să mărească una existentă. Investitorii spun chiar ei ce îi sperie: instabilitatea, inflația și deficitul Poate cel mai important argument nu vine însă nici de la opoziție, nici de la economiști care critică Guvernul. Vine chiar de la companii. AmCham România, organizația investitorilor americani în România, a publicat în iunie 2026 propriul barometru privind climatul investițional. Rezultatele sunt dure. 40% dintre companiile chestionate spun că nu intenționează să facă investiții noi în următoarele 12 luni, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Nu mai puțin de 89% dintre respondenții AmCham consideră predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă, iar 72% evaluează negativ stabilitatea macroeconomică. Tot 89% indică instabilitatea politică drept un risc major, 88% sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costurilor fixe, iar 80% indică deficitul bugetar și datoria publică drept riscuri importante. Investitorii sunt pragmatici și se uită la ce văd în față: taxe mai mari, cerere internă slabă, economie aproape blocată și reguli pe care mediul de afaceri le consideră greu de anticipat. Iar cifrele BNR arată rezultatul: de la 3,719 miliarde de euro investiții străine directe în prima jumătate din 2025 la numai 669 de milioane de euro în prima jumătate din 2026.
Dosarul Oxy Residence 2. Cămătari pe lista finanțării proiectului. Cum și-a pierdut avocata Lungu casa
Anchetatorii Parchetului General au audiat-o ca suspect pe administratoarea firmei care derula proiectul imobiliar Oxy Residence 2, avocata Mariana Lungu. Aceasta a povestit în detaliu dedesubturile afacerii care, în final, a ajuns să fie investigată ca urmare a plângerilor penale depuse. Femeia a relatat cum a ajuns să administreze firma lui Ioan Căruntu, a descris relația cu familia acestuia, problemele penale anterioare ale dezvoltatorului și a dat detalii despre cei care se ocupau efectiv de vânzări către clienți. Loading … Avocata a povestit și despre problemele penale anterioare ale celui care a instalat-o la cârma afacerilor sale și a mai explicat anchetatorilor că Moraru și Căruntu erau coordonatorii de facto a vânzărilor apartamentelor. Cum a ajuns Mariana Lungu să administreze firma lui Căruntu „Pe numitul Căruntu Ioan și Căruntu Adriana i-am cunoscut în jurul anului 2000-2001. În urmă cu aproximativ 14 ani, în urma unei discuții cu Căruntu Adriana și întrucât aveam anumite probleme și de sănătate și financiare, s-a oferit să mă sprijine în sensul de a vorbi cu Căruntu Ioan să colaborez cu el. Ulterior, m-am întâlnit și cu Căruntu Ioan, care a fost de acord să colaborăm pe chestiuni juridice. În acea perioadă, deținea ABIL CONSTRUCT SRL. Între timp Căruntu Ioan a fost reținut, întrucât a avut niște probleme referitoare la returnarea de TVA, aproximativ în perioada 2013-2014. Din câte cunosc, după ce a fost arestat preventiv timp de 6 luni, deoarece nu mai putea să îndeplinească atribuții de administrator în cadrul unei societăți comerciale, și nici mama lui, m-a rugat pe mine să fiu asociat într-o societate comercială, respectiv Trade & Construct Development”, a povestit avocata Mariana Lungu anchetatorilor PICCJ. Proiect administrat de avocați, „prăduit” de patron „Inițial am fost asociat unic, ulterior a intrat alături de mine asociat și colegul meu Dașcov Marian. Administratori au fost mai mulți, iar ultimul a fost Velciu care a plecat în urma unor certuri ale căror motive nu le cunosc. Ulterior dezvoltării proiectului Oxy Residence 1, ce a funcționat foarte bine, acesta a dorit să deruleze un nou proiect dezvoltat de către o nouă societate, astfel luând ființă societatea Top & Construct Dezvoltare SRL, asociați și administratori fiind eu și Marian Dașcov. Indic faptul că pentru societatea Top & Construct am fost doar un administrator scriptic și nu și faptic. Cel care se ocupa în fapt de societate era numitul Căruntu Ioan. Vreau să menționez faptul că eu nu aveam acces la conturi și Căruntu Ioan era cel care se ocupa de gestionarea conturilor societății. La sugestia lui Căruntu Ioan am fost de acord să îl împuternicesc pe numitul Moraru Marius Teodor pentru ca acesta să încheie promisiuni pentru cele două societăți respectiv Top și Trade. Mai arăt faptul că niciunul dintre promitenți nu au negociat cu mine și nu au discutat cu mine condițiile de contractare sau de plată, aceste discuții se purtau cu Căruntu Ioan și cu Moraru Teodor, cu precizarea că numitul Moraru Teodor era tot un subaltern în relația cu Căruntu Ioan”, le-a mai spus avocata Lungu anchetatorilor. „Pentru dezvoltarea proiectului, numitul Căruntu Ioan a încercat să acceseze diferite IFN, în cele din urmă încheind un contract cu CROWDESTATE, o firmă din Estonia. În anul 2020-2021, în urma unui litigiu în instanță, a existat o perioadă de 9 luni de zile în care lucrările s-au sistat, iar în cele din urmă a fost plătită o sumă de bani ca despăgubiri. Din această cauză s-a pierdut finanțarea din partea CROWDESTATE. Astfel, a fost nevoit ulterior să se împrumute de la IFN-uri și de la cămătari. În luna noiembrie 2025, Căruntu Ioan a contractat un credit de la Axe Capital IFN în valoare de 13.500.000 lei pe Trade, eu având calitatea de fidejusor pe persoană fizică. Din cauza neachitării acestui credit, am fost executată silit și am pierdut apartamentul din Str. Poștalionului, (…) mun. București, motiv pentru care am fost nevoită să plec în luna iunie a acestui an. În luna octombrie 2025, vrând să plec de la Căruntu Ioan, acesta a fost de acord și mi-a zis să îmi caut de lucru. Ulterior, la sfârșitul anului 2025, din cauza presiunilor cu cămătarii și IFN-urile, mi-a spus că va pleca într-un concediu mai lung, dar m-a asigurat că vom păstra legătura”, a povestit femeia audiată ca suspect în dosar. Plecarea din țară „După ce acesta a plecat din țară, acesta nu mai răspundea la telefon de teama creditorilor. Am reușit să iau legătura cu Căruntu Adriana și i-am comunicat faptul că am fost căutată de către o societate de creditare. Precizez că știam că se va întoarce pe data de 18 ianuarie, lucru pe care l-am comunicat tuturor celor care îl căutau. Am mai discutat cu numitul Căruntu Ioan în încercarea de a rezolva diferite probleme inclusiv cesiunea la clubul de fotbal, unde părțile sociale erau pe numele meu. Ultima mea discuție a fost în data de 15 ianuarie 2025. Precizez că pe numita Drăgan Georgeta o cunosc întrucât este mama lui Drăgan Alexandra Ioana, însă nu pot să spun că îndeplinea vreo atribuție în societatea Top sau Trade, și ea avea un rol formal la fel ca mine. Precizez că numita Drăgan Georgeta nu mi-a spus vreodată că a fost căutată de către ANAF. Doresc să precizez faptul că raportat la suprapunerile apartamentelor nu țineam o situație clară cu privire la apartamentele promise și cele libere, și nici nu consider că intra în atribuțiile mele. Indic faptul că până în ianuarie-februarie 2026 nu aveam cunoștință de nicio suprapunere. Totodată, doresc să adaug faptul că nici notarul Sîrbulescu Raluca nu avea cunoștință despre aceste suprapuneri. Din câte cunosc, nu reprezintă obligația notarului să țină evidența cu privire la promisiunile încheiate în scopul evitării de suprapunerii, ci consider că ar intra în atribuțiile dezvoltatorului. Doresc să adaug faptul că nu acum avut niciun beneficiu real pentru faptul că am fost asociat în societățile Top și Trade”, este confesiunea completă a avocatei care acum este cercetată alături de Căruntu și Moraru în acest dosar. A doua abatere Potrivit
Toni Neacșu: Decizia CCR pe legea ANI nu e retroactivă
Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității. Acesta susține că legea ANI a fost aplicată greșit mulți ani, deci nu se poate discuta despre o problemă de retroactivitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că în decizia CCR legată de legea ANI lucrurile sunt simple. Acesta menționează că nu este prima dată când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere. Avocatul susține că CCR va veni cu un raționament care să dovedească faptul că nu este nicio „retroactivitate nepermisă”. Fostul membru CSM spune că judecătorii constituționali pot susține că legea ANI veche a fost aplicată prost ani de zile, iar noile reglementări nu sunt caz de retroactivitate. „Pe chestia aceasta cu integritatea, lucrurile sunt simple. Eu cred că trebuie să așteptăm liniștiți cu toții, inclusiv noi, specialiștii, motivarea Curții Constituționale. Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere, dar e cumva și normal să fie așa. E foarte posibil ca Curtea Constituțională să fi făcut un raționament care, de vineri încolo sau când vom avea motivarea, să ne dovedească dincolo de orice îndoială că nu e nicio retroactivitate nepermisă acolo. Și pe legea veche, așa cum era ea, prevedea încetarea de drept a mandatelor celor care erau constatați în conflict de interese. S-ar putea ca Curtea Constituțională să vină acum să spună că legea s-a aplicat prost ani de zile. Că CCR, până la urmă, nu poate să compare decât legile, nu practicile care nu erau corecte. Și atunci să nu avem, de fapt, nicio problemă de retroactivitate.”, susține avocatul. „Foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția” Fostul membru CSM susține că și legea veche ANI spunea că în caz de incompatibilitate, respectivului trebuie să îi fie încheiat mandatul sau funcția. Acesta menționează că, în practică, lucrurile nu au stat așa. Mulți politicieni sau funcționari publici, adaugă avocatul, deși erau în incompatibilitate cu funcția nu au fost demiși, ci doar au primit sancțiuni. Acesta susține că inclusiv Înalta Curte a vorbit despre cum legea nu era validată corespunzător în practică. „Eu am tot spus că practica de până la această lege, deci pe legea veche, practica administrativă, adică ce făceau prefecții pe românește, era aceea de a aplica doar niște sancțiuni și am dovedit chestia asta. Adică foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția, că nu se aplică numai primarilor, se aplică, din păcate, și funcționarilor publici. Ei bine, tot pe legea veche, fie specialiști, fie anumite instanțe de judecată, inclusiv cea de la Timișoara, dar chiar și Înalta Curte spuneau altceva. Nu, domnule, și pe această lege pentru conflict de interese îți pierzi funcția. Că asta nu era validat în practică, e partea a doua.”, menționează Neacșu. „Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea” Avocatul susține că în dosarul ANI s-a aflat și chestiunea cu declarațiile de avere ale concubinelor politicienilor. Acesta menționează că CCR nu a putut să nu observe că definiția „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este una prea variată. Neacșu afirmă că formula „relații ca cele dintre soți” poate însemna și o relație de afectivitate. Acesta precizează că aceste relații trebuiau mai clar definite pentru a fi luate în considerare de Curtea Constituțională. „Curtea Constituțională m-a surprins și pe mine puțin. M-a surprins în aceeași măsură în care, de exemplu, eram absolut sigur că pe cealaltă chestiune, cu declarațiile, mă rog, amantelor, concubinelor sau cine erau persoanele alea, că nimeni nu știe… Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea. Plus că era prea largă pălărie. Adică oricine se putea simți vizat de acea sintagmă. În societatea noastră din prezent, din păcate, foarte multă lume întreține cu altă lume relații asemănătoare cu cele dintre soți. De ce? Pentru că relațiile stabilite între soți sunt de o varietate, adică pe lângă cele sexuale, mai sunt și cele de afectivitate, cele de conviețuire. Sunt foarte multe. Dacă tu nu specifici acolo că persoanele trebuie să conviețuiască, adică să locuiască împreună, să aibă o gospodărie împreună, care e chestia specifică?”, afirmă fostul membru CSM. Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a adoptat un amendament la legea privind reforma ANI. Acesta prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese își vor pierde automat mandatul în termen de 30 de zile. Acest amendament se aplică chiar dacă faptele au fost constatate înainte de adoptarea acesteia. Liderul USR este vizat direct de amendamentul introdus de social-democrați și riscă să rămână fără funcția de primar al Timișoarei. Ilie Bolojan a contestat acest nou amendament la Curtea Constituțională. Și Nicușor Dan a luat o poziție în raport cu această nouă lege și a dublat contestarea la judecătorii constituționali. Cu toate acestea, luni, CCR a luat decizia că amendamentul este constituțional și legea poate intra în vigoare.
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu. De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.
Sondaj Gândul: Diana Buzoianu, favorită să preia USR
Soarta lui Dominic Fritz ca lider de partid se decide astăzi, 19 august, în Comitetul Politic al USR. Membrii formațiunii politice se întrunesc de la ora 19:00, în format online, pentru a reconfirma poziția actualului primar al Timișoarei în fruntea partidului. Gândul a anlizat scenariul în care Fritz își va pierde statutul de lider și i-a întrebat pe cititori cine consideră că ar fi cel mai bun înlocuitor la șefia USR, dintre cei doi favoriți la preluarea mandatului: ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, sau ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță. Loading … Sursa foto: Mediafax Diana Buzoianu, favorită la preluarea șefiei USR în fața lui Radu Miruță. Câte voturi a adunat Peste 2.200 de români au răspuns la sondajul publicat de Gândul care i-a pus față în față pe cei doi favoriți la preluarea mandatului lui Fritz. Diana Buzoianu a adunat peste 1.250 de voturi, adică o pondere de 56% din total, în vreme ce Radu Miruță doar s-a apropiat de borna de 1.000 de voturi, 44% din total. Rezulate sondaj Gândul: Buzoianu sau Miruță la șefia USR Scenariul în care ministrul interimar al Mediului din Guvernul demis al lui Bolojan, Diana Buzoianu, va prelua conducerea USR a fost validat și de publicistul Ion Cristoiu, în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache. În opinia sa, poziția lui Dominic Fritz este deja periclitată de complotul „mai multor persoane”, iar o eventuală cădere a acestuia din vârful USR este și în interesul președintelui Nicușor Dan – omul de care, practic, depinde soarta sa ca primar al Timișoarei. Comitetul USR decide soarta liderului Dominic Fritz / „PSD încearcă să ne dezbine” Întâlnirea USR de astăzi, 19 august, are loc în contextul validării așa-numitului „amendament Fritz” de către judecătorii Curții Constituționale. Acesta presupune că, în cazul în care noua Lege a integrității va fi validată de președintele Nicușor Dan, Dominic Fritz va fi nevoit să renunțe la funcția de edil al municipiului bănățean în maximum 30 de zile. „Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au transmis reprezentanții USR printr-un comunicat de presă. Sursa foto: Mediafax Susținătorii lui Fritz ies miercuri pe străzile din Timișoara / „Protest împotriva moștenitorilor partidului comunist și ai securității” Tot astăzi, susținătorii lui Domnic Fritz se mobilizează pe străzile din Timișoara. Reprezentanții Federației Inițiativa Timișoara și Alternativa Civică Timișoara organizează, de la ora 19:00, un miting de susținere pentru actualul primar al municipiului bănățean. „Moștenitorii burgheziei roșii a Partidului Comunist și a Securității și-au luat statul român pe proprietate privată. Împotriva Timișoarei au o ură organică pentru că întotdeauna a fost altfel. Niciodată nu li s-a supus, niciodată nu a acceptat să fie condusă de ei. Va trebui să le demonstrăm că nu au nicio șansă!”, au transmis organizatorii protestului.
Transelectrica: Cablul submarin nu aduce facturi mai mari
Transelectrica estimează că cetățenii români nu vor suporta direct, prin facturi, costurile majore ale proiectului energetic dintre Caucaz și UE. Investiția include cablul submarin Georgia-România, care trece prin Marea Neagră, și extinderea interconexiunii către Azerbaidjan și Ungaria. Practic, proiectul Green Energy Corridor conectează patru ţări prin Marea Neagră. Cablul submarin România-Georgia se află într-un stadiu mai avansat, dar proiectul nu a ajuns încă la o decizie finală de investiție. Transelectrica analizează în continuare modul de finanțare și recuperare a costurilor, explică Adrian Șuța, directorul de Reglementare al Transelectrica. În mod obișnuit, investițiile operatorilor de transport sunt recuperate prin tarifele reglementate. Aceste costuri sunt suportate de consumatori și apar în facturile de energie. Loading … Transelectrica: Românii nu vor plăti, cel mai probabil, costurile proiectului energetic Caucaz-UE Investiția în coridorul energetic ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar costurile ar fi prea mari pentru operatorii de transport implicați. Autoritățile de reglementare ar putea evita includerea întregului proiect în tarifele naționale. „Consider însă că putem afirma cu certitudine că necesarul de finanțare pentru acest proiect depășește capacitatea operatorilor de transport și sistem (OTS) implicați – cei din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan. Este evident că o astfel de investiție depășește posibilitățile lor financiare. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare din cele patru țări – cele două din Caucaz și cele două europene, România și Ungaria – vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară”, a spus Adrian Șuța, arată Profit.ro. Care ar fi a doua variantă? A doua variantă este modelul comercial, cunoscut și drept „Merchant Model”, susține acesta. Varianta presupune o investiție privată, fără includerea costurilor în tarifele reglementate. Investitorul și-ar recupera banii din tranzitul energiei și veniturile obținute din capacitatea transfrontalieră. Potrivit Transelectrica, aceasta ar putea fi opțiunea preferată de autoritățile din România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan. A treia variantă ar fi o combinație între regimul reglementat și cel comercial A treia variantă ar combina cele două modele. Și anume, cel reglementat și cel comercial. Această variantă este încă analizată de autorități. Scopul este găsirea unui echilibru între cele 2 modele. Deocamdată, nu a fost stabilit modul de recuperare a costurilor proiectului. „Această variantă este în prezent analizată și examinată cu atenție, pentru a se găsi echilibrul optim între un regim reglementat și unul complet comercial sau de piață. Procesul este încă în desfășurare; toate opțiunile rămân pe masă și sunt supuse unei analize riguroase. Proiectul nu a avansat încă până în punctul în care să fie definit în cele din urmă acest aspect specific – această temă extrem de importantă a proiectului – și anume modul în care acesta va fi integrat din perspectiva modelului de afaceri și a celei de recuperare a costurilor”, a conchis Adrian Șuța. A fost organizat un workshop tehnic Transelectrica a organizat, recent, un workshop tehnic dedicat proiectului cablului submarin Georgia-România. Investiția este considerată un proiect strategic de infrastructură energetică al UE în regiunea Mării Negre. Workshopul a reunit reprezentanți ai Transelectrica, ai Georgian State Electrosystem – GSE și ai mai multor instituții implicate în proiect. Participanții au analizat stadiul investiției și pașii următori. Discuțiile au vizat traseul cablului, studiile din Marea Neagră, autorizarea și costurile proiectului. Reuniunea a analizat și componenta românească a proiectului. Discuțiile au vizat traseul cablului, autorizarea și integrarea în rețeaua națională. Sunt necesare investiții pentru preluarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța. Cablul submarin Georgia-România este un proiect energetic strategic al celor două state. Investiția presupune o interconexiune electrică de înaltă tensiune. Legătura va fi realizată printr-un cablu submarin în Marea Neagră. Studiul preliminar recomandă o interconexiune de 1.300 MW, la ±525 kV. Cablul ar urma să aibă aproximativ 1.155 de kilometri. Din această lungime, circa 1.115 kilometri ar fi pe traseul submarin. Interconectorul ar urma să lege Topraisar, în România, de Anaklia, în Georgia. Unele porțiuni ale cablului vor fi amplasate la peste 2.500 de metri adâncime. Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe de acest tip din Europa. A fost semnat și un Memorandum de Înțelegere între Transelectrica și GSE, la începutul acestui an. Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock
De ce este blocat proiectul Bala de pe Dunăre de 17 ani
Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani. AFDJ Galați a prezentat etapele acestui proiect, iar zona Bala este importantă pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă. Reactoarele au fost oprite pe 28 iulie și 13 august 2026, pe fondul nivelului extrem de scăzut al fluviului. Intervențiile de pe brațul Bala au fost prevăzute inițial într-un contract semnat în urmă cu peste 17 ani. Proiectul a fost, apoi, regândit după contestațiile unor organizații neguvernamentale, iar modificările au fost convenite cu reprezentanții Comisiei Europene, transmite Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați – AFDJ, în răspunsul pentru Mediafax. Loading … Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani Pe 12 august, Mediafax a solicitat informații despre stadiul proiectului și actualizarea indicatorilor tehnico-economici. Întrebările au fost transmise Ministerului Transporturilor și AFDJ Galați. Proiectul este gestionat de Ministerul Transporturilor, iar AFDJ este beneficiarul. Directorul general al AFDJ Galați a prezentat toate etapele proiectului. Investiția este considerată importantă, dar nu a fost încă implementată. Potrivit documentului, în data de 28.04.2009 s-a semnat contractul de tip FIDIC-Cartea Roşie nr.16PT 003-02/2005, „Îmbunătățirea condițiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 -km 175″ Proiect nr.ISPA/2005/RO/16/P/PT/003, între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate contractantă şi asocierea formată din SC INTERCONSTRUCT SRL, SC CANAL SERVICE SRL, SC SUPERQUATRO GRUP SRL şi SC G&G ROMANIA, având ca lider SC INTERCONSTRUCT SRL Constanţa, în calitate de antreprenor. Contractul urmărea îmbunătățirea navigației pe sectorul Călărași-Brăila. Proiectul prevedea redistribuirea debitelor între brațul Bala-Borcea și brațul principal al Dunării. Lucrările hidrotehnice din cele 3 puncte critice au fost finalizate și recepționate. Acestea au vizat intervențiile prevăzute în contract, care sunt: Punctul critic 01 Bala: lucrări recepționate pe data de 27.04.2016; Punctul critic 02 Epuraşu: lucrări receptionate pe data de 26.11.2015; Punctul critic 10 Ostrovul Lupu: lucrări recepționate pe data de 04.08.2014. La punctul critic Bala, proiectul prevedea construirea unui prag de fund la cota de 4,21 metri. În urma intervenției ONG-urilor de mediu, lucrarea a fost realizată la 50% din nivelul proiectat, transmite directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan. După acest prim obstacol, autoritățile au decis să reanalizeze soluțiile propuse. Autoritățile au decis, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și Ministerul Transporturilor, realizarea unui nou studiu de fezabilitate pentru Bala. Acesta trebuie să identifice soluții alternative pentru creșterea nivelului Dunării cu până la 1,20 metri în zona bifurcației. Analiza a avut 25 de criterii. Un nou studiu de fezabilitate În cadrul noului studiu de fezabilitate au fost analizate 9 soluții tehnice alternative. Acestea au fost evaluate printr-o analiză SWOT și apoi comparate pe baza a 25 de criterii. aspecte privind navigatia: 10 criterii; aspecte de mediu: 10 criterii; aspecte combinate: 5 criterii, în urma căreia au fost alese 2 soluții alternative cu punctaj maxim. Cele două soluții cu cele mai bune rezultate au fost analizate prin modele matematice 2D și 3D. Studiile au urmărit efectele imediate și pe termen lung ale lucrărilor. A fost evaluată și evoluția albiei Dunării pe o perioadă de 50 de ani. În urma analizelor, consultanții EGIS au recomandat soluția considerată cea mai eficientă. Aceasta vizează „restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”. Măsura urmărește îmbunătățirea navigației și protejarea mediului. Care este soluția și în ce stadiu se află proiectul? Soluția recomandată ar redistribui cel mai bine debitele către brațul Dunărea Veche. Efectul este vizat în special la debite mici, între 2.000 și 3.500 m3/s. Măsura ar asigura și condiții de navigație pe rețeaua TEN-T. Soluția recomandată ar crește debitul pe Dunărea Veche cu până la 168%, iar nivelul apei ar putea urca cu până la 1,20 metri. Modelările pe 50 de ani indică o stabilizare a bifurcației. Viteza apei ar crește cu aproximativ 0,3-0,5 m/s și soluția ar reduce și efectul stâncii Pârjoaia asupra devierii debitelor către brațul Bala. Deși proiectul are toate avizele necesare, acesta s-a blocat. Proiectul a parcurs etapele pentru obținerea finanțării prin Programul Transport 2021-2027. Cererea de finanțare a fost depusă pe 31 ianuarie 2024. În prezent, aceasta se află în etapa de evaluare. Proiectul este considerat prioritar pentru sectorul căilor navigabile din rețeaua TEN-T. Prima licitație pentru proiectare și execuție a fost lansată în octombrie 2024, dar nu a primit nicio ofertă. Procedura a fost reluată în martie 2025, când a fost depusă o singură ofertă, însă licitația s-a încheiat fără atribuire în iulie 2025, din lipsa finanțării. „După aprobarea finanţări se va organiza o nouă procedură de licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție lucrări”, a conchis director general al AFDJ în răspunsul pentru Mediafax.
Alexandru Nazare anunță: ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate din 2026. Responsabilitate în cheltuirea banilor publici
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, anunță că ANAF a crescut colectările cu 22,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, ca urmare a reformelor din companie. Și la colectarea TVA-ului ministrul vorbește de progrese: cu 22,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025. „ANAF: 22,4 mld. lei în plus la colectare în prima jumătate de an. Este obligatoriu să dublăm rezultatele din ce în ce mai bune la venituri prin responsabilitate continuă în cheltuirea banilor publici”, a scris pe Facebook Alexandru Nazare. Colectarea TVA, mai eficientă decât anul trecut Ministrul Finanțelor a publicat cifrele pe care le-a adus ANAF statului în primele șase luni ale anului. În timp ce anul trecut, ANAF a colectat în total 245,2 de miliarde de lei, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat colectări de 267,6 miliarde de lei. Loading … „Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase”, susține ministrul despre rezultatul ANAF. Aceeași comparație rămâne valabilă și pentru colectarea TVA. Aici ministrul Finanțelor anunță o creștere de 25,9% față de anul anterior, reprezentând cu 13,3 miliarde de lei mai mult. În total, în prima jumătate a anului 2026, ANAF a colectat din TVA 64,8 miliarde de lei. „În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA”, a adăugat Alexandru Nazare. Nazare, apel la grijă față de „portofelul statului” Ministrul a făcut apel la păstrarea direcției de cheltuire eficientă a banului public atât pentru membrii executivului, cât si pentru parlamentari. Acesta a mai anunțat că, în mai puțin de o lună, România așteaptă o nouă vizită a agențiilor de rating. „La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice”, a concluzionat ministrul interimar. Statul acordă și bonusuri pentru angajații ANAF care colectează mai eficient, obicei menținut și în noua lege a salarizării, care se află acum la Guvern.