Şoşoacă vrea desecretizarea documentelor semnate de Ţoiu
Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă atrage atenția, printr-un comunicat transmis joi, că românii au dreptul să știe ce s-a semnat în numele lor, ce angajamente au fost asumate în numele statului român și cine a decis, în spatele ușilor închise. Președintele S.O.S. consideră că aspectele menţionate mai sus „au împins România într-o criză economică tot mai profundă”. „Vor fi desecretizate acte din Ministerul de Externe din perioada conducerii USR, pentru că există suspiciuni extrem de grave că acolo s-au produs fapte care pot reprezenta un act de înaltă trădare. Miniștrii USR trebuie să răspundă în fața legii pentru tot ceea ce au semnat, pentru toate deciziile luate și pentru toate angajamentele care au afectat România”. Şoşoacă mai spune că „Parchetul General are obligația constituțională și legală de a se autosesiza atunci când există indicii privind fapte care pot prejudicia securitatea economică, suveranitatea și interesele fundamentale ale statului român”. „Dacă nimeni nu le face plângere penală, le vom face noi. Dacă Parchetul General nu învață să se autosesizeze, nicio problemă: îl sesizăm noi. România nu mai poate fi tratată ca o moșie politică, iar românii nu mai pot fi obligați să plătească nota de plată pentru deciziile iresponsabile ale unor miniștri care au îngenuncheat țara prin acte, împrumuturi și angajamente făcute fără transparență și fără respect față de interesul național”. De asemenea, cei de S.O.S. susțin că „toate actele semnate în perioada guvernării USR, toate împrumuturile contractate, toate obligațiile asumate în numele României și toate documentele care au produs efecte asupra economiei naționale trebuie analizate urgent, transparent și fără protecție politică”. În opinia S.O.S. România, criza economică actuală nu este un accident, ci ar fi rezultatul unor decizii politice succesive, luate împotriva interesului cetățenilor români. Printre acestea s-ar încadra împrumuturile masive, lipsa de transparență, obediența față de interese externe și disprețul față de suveranitatea economică au împins România într-o situație critică, în care populația este obligată să suporte scumpiri, taxe, austeritate și umilință. RECOMANDAREA AUTORULUI: În urma articolului Gândul, Oana Ţoiu verifică după un an dacă o decizie de-ale ei ca ministru MAE, încă, a fost luată în serios Apelul disperat al comunității românești din Odesa (Ucraina). Ce îi reproșează ministrei Oana Țoiu
Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată
Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”
Victor Ponta comentează concedierea a peste 1.000 de angajați ai Șantierului Mangalia: Este cea mai rea veste de azi
Damen Shipyards Mangalia, companie cu acționariat olandez, a transmis către Sindicatul Liber „Navalistul”, ITM Constanța și AJOFM Constanța intenția de a concedia toți cei 1.011 angajați ai Șantierului Naval Mangalia. Vestea nu i-a picat bine lui Victor Ponta, care a postat un mesaj referitor la această situație. Victor Ponta: ”Scandalul politic și propaganda furibundă din online sunt doar „circul” făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de pâinea românilor” Fostul premier al României a transmis că problema de la Mangalia este cunoscută de un an de zile, iar Ministerul Economiei, respectiv Guvernul, nu au făcut nimic pentru rezolvarea acesteia. Victor Ponta a menționat că scandalul politic și propaganda din mediul online sunt doar ”circul făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de pâinea românilor”. ”Eu consider că aceasta este cea mai rea veste de azi! Scandalul politic și propaganda furibundă din online sunt doar „circul” făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de „pâinea” românilor! De peste un an de zile se știe de această uriașă problemă de la Mangalia! Cine a condus Ministerul Economiei în această perioadă? Ce a făcut Guvernul? Nu putem să auzim nimic din cauza zgomotului făcut de „vuvuzele”, dar putem să citim și să gândim”, a scris Victor Ponta, pe pagina sa de Facebook. Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului Măsura de concediere colectivă a personalului va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. AUTORUL RECOMANDĂ
Ion Cristoiu: Avem o realitate – coaliția pro-europeană s-a terminat
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum realitatea politică din România este că această coaliție pro-europeană s-a terminat. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Deci, la ora actuală noi avem câteva partide, avem mai multe partide în Parlament. 50% din votanții din România sunt reprezentați de AUR, SOS și POT, care nu sunt luați în calcul de președintele României. Să-i fie țărâna ușoară politică. Punct! Pentru că mi s-ar fi părut normal acum să iei toate partidele la discuții.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum realitatea politică din România este că această coaliție pro-europeană s-a terminat. Acesta a început prin a spune că acest cordon sanitar s-a spulberat. Jurnalistul menționează că declarația lui a fost transformată de Financial Times într-o odă oferită partidelor considerate fasciste. Scriitorul vorbește și despre implicarea lui Nicușor Dan în contextul crizei politice actuale. Acesta susține că 50% dintre români, cei care votează cu AUR, nu sunt luați în considerare de Nicușor Dan. „Coaliția pro-europeană s-a dus. După ce am anunțat eu aseară că s-a făcut pulbere cordonul sanitar, ziarul Financial Times a spus că România e prima țară unde barajul antifascist a fost spart, s-a dărâmat. Nu știu, eu nu aș zice că ne apără cineva. Omul care o ține langa este Nicușor. Deci, la ora actuală noi avem câteva partide, avem mai multe partide în Parlament. 50% din votanții din România sunt reprezentați de AUR, SOS și POT, care nu sunt luați în calcul de președintele României. Să-i fie țărâna ușoară politică. Punct! Pentru că mi s-ar fi părut normal acum să iei toate partidele la discuții. Nu știu, să iei în primul rând partidul AUR. Ar trebui să îi cheme pe cei care s-au dovedit că au făcut moțiunea de cenzură să formeze un Guvern.”, a explicat jurnalistul.
Ilie Bolojan a numit un activist USR, fost jurnalist fără experiență în achiziții publice, în funcția de secretar general al ANAP
Premierul interimar Ilie Bolojan l-a numit astăzi pe Ionel Stoica, un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor publice, secretar general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), scrie – în exclusivitate – Mediafax. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă / FOTO – USR Conform Monitorului Oficial, Ionel Stoica a fost numit pe o perioadă de 6 luni, plasându-l pe funcția publică vacantă, din categoria înalților funcționari publici. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă (USR) Datele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice arată că până la numirea din 6 mai, Ionel Stoica era șef serviciu, grad II, în cadru Serviciului de stabilire drepturi salariale și organizare, în Direcția Generală Economică a ANAP. Potrivit unor surse politice, Stoica a fost adus în Guvern, la cabinetul președintelui ANAP, Raluca Rogoz, de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Ene Dogioiu, apropiata lui Bolojan, cu care Stoica a lucrat la publicația ziare.com. Absolvent de Istorie, Ionel Stoica nu are experiență în domeniul achizițiile publice. El a activat ca jurnalist pe domeniul Justiției la publicațiile Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziare.com, la fundația Freedom House, ulterior lucrând ca ofițer de presă la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand și apoi a devenit activist USR, lipind afișe prin București pentru Cătălin Drulă, fostul candidat perdant la Primăria Capitalei, din partea USR. Potrivit G4Media, în rândul membrilor USR au existat nemulțumiri și cu privire la numirea Ralucăi Rogoz la ANAP. Liderul partidului, Dominic Fritz, a fost acuzat că ia decizii în mod autoritar și că sunt numiți în funcții oameni din afara partidului sau dintr-un număr mic de organizații USR. Autorul mai recomandă: Apar noi dezvăluiri despre controversata Raluca Rogoz, numită de Bolojan șefa „Achizițiilor Publice”. Foști funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1 spun că președinta ANAP nu era pregătită din punct de vedere profesional Blonda lui Ilie Bolojan. Premierul a făcut o numire surpriză, pe filieră USR, la conducerea Achizițiilor Publice Funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1, care au lucrat cu Raluca Rogoz, sunt siderați de numirea acesteia de către Ilie Bolojan la Achizițiile Publice: „Nu cunoaște domeniul de achiziții, a picat examene. La primărie erau contracte cu probleme”
Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului
Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, publică Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Compensații în fucnție de vechime Conform Contractului Colectiv de Muncă, angajații vor beneficia de compensații financiare în funcție de vechimea în muncă, astfel: până la 5 ani vechime – 2 salarii medii brute 6–10 ani – 3 salarii 11–15 ani – 5 salarii 16–20 ani – 7 salarii peste 21 ani – 9 salarii medii brute Societatea Damen Shipyards Mangalia va colabora cu autoritățile competente – Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța – pentru sprijinirea salariaților și aplicarea măsurilor legale de protecție socială, conform acelorași surse. Rheinmetall şi MSC, pot prelua afacerea Companiile Rheinmetall şi MSC au anunţat printr-un comunicat comun, că sunt interesate să investească împreună, în România, prin preluarea Şantierului Naval Mangalia, şi precizând că un astfel de demers ar deschide ”perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. Recomandarea autorului: Cel mai mare șantier naval din România, scos la licitație. Cei mai mari producători de armament se află pe lista companiilor interesate
Ionuț Cristache: Nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau bun, dar Bolojan mi-a distrus convingerile
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ionuț Cristache a vorbit despre stilul de guvernare al premierului Ilie Bolojan și despre ce a dus la nemulțumirea generalizată la adresa acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ionuț Cristache a vorbit despre stilul rigid al lui Ilie Bolojan. Focusat pe partea administrativă, dar care lasă de dorit din punct de vedere al comunicării cu cetățenii. Acesta îl descrie pe premier drept un personaj care „inhibă pofta de viață”. Sugerează că abordarea severă și uneori aparent lipsită de empatie a dus la o antipatie din partea unei anumite părți a coaliției, dar și a electoratului. „Eu am avut un apel azi, legat de faptul că Bolojan va fi sau nu o să mai fie. Am avut un apel către liberalul Cataramă. Am zis: „Pe oricine puneți, vă rog eu, să fie unul care să nu se mai încrunte la mine”. Îmi inhibă pofta de viață omul ăsta.” Ionuț Cristache: „Eu nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau bun. Totuși, Bolojan a ținut cumva să mă contrazică” Într-un comentariu sarcastic, Cristache afirmă că Ilie Bolojan a reușit să-l facă să-și pună la îndoială convingerile privind nuanțele caracterului uman. Îl vede ca pe un personaj politic absorbit de propriul rol, transformând rigoarea într-o povară pentru cetățeni. „Eu nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau un om e fundamental bun. Încerc să văd lucrurile nuanțat, ca orice aspect al vieții, până la urmă. Omul ăsta a ținut cumva să mă contrazică, să-mi contrazică percepțiile despre viață și tot ce am învățat eu până la vârsta asta, zi de zi, metodic, pas cu pas, să mă termine psihic. Eu cred că, la un moment dat, a ajuns să se și hrănească cu asta. A intrat în personaj și a înghițit cheia. Și noi cu ea ieșim. Păi nu mai ieșim, ăștia suntem. Până când? Până murim.”
Polonia contestă Mercosur la Curtea de Justiție a UE
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Scopul este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare. Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia se teme de America de Sud Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi, comunică Mediafax. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare vineri, marcând începutul uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Aplicarea provizorie are loc în timp ce legalitatea sa este încă disputată în instanțele europene, potrivit AFP, citată de France24. Împreună, cele două blocuri economice reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru peste 90% din comerțul dintre cele două părți. Recomandarea autorului: Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură
Sorin Grindeanu îi dă replica Oanei Gheorghiu: Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a răspuns Oanei Gheorghiu – vicepremier interimar – care a publicat, miercuri, un document în care susține că anul trecut, Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul social-democrat. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. 1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România ❗️TAROM nu este în lista finală. ❗️Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. ❗️Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. ❗️CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. ⛔️Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor! 2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. 3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale. 4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută. 5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”. Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct. 6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook. Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, mai multe documente care, susține ea, reprezintă «dovada minciunii domnului „Nu Ne Vindem Țara” Sorin Grindeanu»:
Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș
Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Romgaz și Azomureș au bătut palma Acordul de principiu reflectă înțelegerea comercială la care au ajuns părțile asupra principalelor elemente ale tranzacției, inclusiv asupra structurii acesteia, a prețului și a mecanismelor comerciale aferente perioadei dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției”, a anunțat Romgaz, printr-un comunicat transmis Bursei de la București, conform Agerpres. Romgaz estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație al companiei pentru semnarea contractului aferent tranzacției vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. Azomureș este singurul producător de îngrășăminte chimice care mai funcționează în România. Atunci când este pornit la capacitate maximă, este cel mai mare consumator de gaze din țară. Romgaz deține 50% din proiectul de mare adâncime Neptun Deep. Producția de gaze va începe în anul 2027. Romgaz anunțase încă de anul trecut că analizează posibilitatea preluării Azomureș. Acest combinat și-a redus sau oprit în repetate rânduri activitatea în ultimii ani din cauza prețurilor ridicate la gaze naturale. Recomandarea autorului: “Salvatorul” Bolojan continuă “să salveze” deşi a fost demis. Premierul anunţă: „Salvăm industria naţională de îngrăşăminte chimice”