A fost inaugurată prima librărie fără cărți. Cine a lansat acest concept și cum pot fi lecturate volumele
Audible, gigantul din domeniul cărților audio, a inaugurat vineri – la New York, în SUA – un spațiu prezentat ca fiind prima „librărie fără cărți”, dedicată în întregime audiobook-urilor. Se numește „Audible Story House” și, de fapt, este vorba de un magazin temporar din Lower East Side, în sudul Manhattanului, care a fost amenajat pentru o lună de filiala Amazon. FOTO – Profimedia Șeful Audible, Bob Carrigan, a recunoscut, în cadrul unei prezentări, că acesta este „o idee puțin nebunească”. „Ne-am întrebat cum să dăm viață cărților audio într-un mediu în care poți descoperi noi opere și întâlni oameni care sunt, la fel ca tine, interesați de marile povești”, a explicat el, potrivit Hotnews. Ce este „librăria fără cărți” În „librăria fără cărți”, casetele audio sunt așezate pe rafturi, gata să fie introduse într-un cititor pentru a fi ascultate exclusiv cu căști, iar fiecare casetă declanșează un fragment de câteva minute din titlul ales. Pasionații de lectură trebuie să folosească aplicația mobilă Audible, pentru a avea acces la întregul audiobook. FOTO – Profimedia Platforma oferă – pentru deținătorii unui cont Amazon – abonamente cu plată, achiziții individuale sau acces gratuit la numeroase titluri. Librăria deschisă în New York oferă cititorilor un bar la etaj și o sală de ascultare fără căști, dotată cu difuzoare, unde este posibil să stai întins și să te relaxezi. Totodată, potrivit reprezentanților Audible, clădirea mai dispune de un „bar de ascultare” (Listening Bar) sau un „Story Tender”, un joc de cuvinte care îmbină povestea (story) și barmanul (bartender), care „îi va ghida pe vizitatori să găsească cartea audio perfectă în funcție de gusturile și interesele lor. Acest locul se dorește a fi un spațiu de schimb de idei, car va găzdui și zeci de evenimente pe parcursul lunii de existență, în special mese rotunde sau întâlniri ale autorilor cu publicul. De asemenea, conceptul „Audible Story House” intenționează să „se bazeze pe nostalgia și sentimentul de comunitate asociate universului cărților, adaptându-l în același timp la vremurile actuale”. Audible se adresează în general publicului tânăr, „saturat de conținut digital”, care dorește „interacțiuni în lumea reală”. Autorul mai recomandă: Ce carte se pregătea să citească Bolojan și nu a mai putut din cauza moțiunii: „Este o carte albastră” Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE Dictatura Facebook amenință libertatea presei. În timp ce pagina Gândul cu 1 milion de urmăritori a fost suspendată fără nicio explicație, în Franța, sute de jurnaliști se revoltă împotriva Meta: „parazitism economic și practici neloiale”
Valeriu Stoica crede că Bolojan mai poate avea carieră politică
Fostul ministru liberal al Justiţiei, Valeriu Stoica, se poziţionează în tabăra Ilie Bolojan când vine vorba de realizările sale ca şef al Guvernului României. Numai că, mai spune Stoica, nu prea îl ajută partidul pe care îl are în spate. Invitat la Digi24, liberalul a declarat că premierul are un mod tranşant şi hotărât de a face politică, însă ar fi ajuns în situaţia de faţă oricum. Mai ales că în PNL nu sunt suficient de mulţi oameni bine pregătiţi să preia ministerele acestei ţări. ” Şi ca să facă mai mult, ar fi trebuit să aibă un partid şi mai puternic decât are în momentul de faţă. Cu partidul pe care l-a avut şi pe care l-a ridicat în 2024 de la 8-9%, de la 14-15%, atât a putut face. Şi atât poate să facă. Ar fi putut, poate să facă un pic mai mult, dacă acest partid îi furniza mai multă expertiză tehnică în toate ministerele pe care le ocupă”, spune Valeriu Stoica. Însă, mai are o şansă, ca om politic, mai spune Valeriu Stoica. ”Dacă rămâne preşedintele partidului, asta înseamnă că partidul, dacă trece moţiunea, rămâne în opoziţie. Şi dacă se întâmplă asta, eu cred că Ilie Bolojan va fi unul dintre cei mai importanti oameni politici în perioada următoare. Dacă îl sacrifică partidul şi va urma chemarea plină de viclenie a PSD şi se va întoarce la o guvernare cu PSD, s-ar putea ca Bolojan să mai aibă o carieră politică, dar PNL nu ştiu ce va mai face”, a mai adăugat Valeriu Stoica. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valeriu Stoica, „părintele” pensiilor speciale, avertizează asupra „pericolului DEMONIZĂRII magistraturii”: „Vrem să devenim China sau Rusia?!” Cine e Doru Trăilă, avocatul din „Dosarul generalilor”, și cum și-a clădit portofoliul de clienți cu ajutorul ex-ministrului Valeriu Stoica
Nicuşor Dan participă la cea de-a VIII-a reuniune a CPE
Președintele României, Nicușor Dan, va fi prezent între 3-4 mai, la cea de-a VIII-a reuniune a Comunității Politice Europene, la Erevan, în Armenia. Evenimentul are ca temă „Construind împreună viitorul: unitate și stabilitate în Europa” și continuă tradiția organizării în alternanță a Summiturilor între state membre UE și state partenere. Armenia şi-a asumat rolul de gazdă a reuniunii. Nicuşor Dan vaco-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, masa rotundă dedicată temei „Reziliență democratică și amenințări hibride”. Dezbaterile vor acoperi guvernanța democratică, combaterea dezinformării și a manipulării informaționale, securitatea cibernetică, apărarea, educația și monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Nicuşor Dan va susține necesitatea unei abordări mai coordonate la nivel european, a unor instituții puternice și transparente și a unor măsuri preventive eficiente împotriva dezinformării și interferențelor externe, cu scopul de a preveni ca vulnerabilitățile actuale să devină riscuri structurale pe termen lung, transmite Administraţia Prezidenţială. Evenimentele la care va mai participa preşedintele României, în cadrul reuniunii La Erevan, Nicuşor Dan va lua parte și la o nouă reuniune a Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova. Este un mecanism multilateral informal de susținere a securității și rezilienței acesteia. Înființat în 2024 la inițiativa comună a României și Franței, grupul urmărește consolidarea coerenței sprijinului internațional acordat Republicii Moldova. De asemenea, preşedintele Nicușor Dan va găzdui, în marja Summitului, o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale. La eveniment vor lua parte o serie de lideri regionali şi va oferi un cadru de dialog privind rolul strategic al proiectului în diversificarea surselor de aprovizionare, consolidarea rutelor de tranzit și creșterea rezilienței energetice a regiunii. Cele trei aspecte sunt considerate priorități de maximă importanță în contextul geopolitic actual. Nicuşor Dan va participa şi la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia. Reuniunea de la Erevan vizează operaționalizarea obiectivelor coaliției, cu discuții axate pe combaterea traficului maritim și portuar de droguri, contracararea fluxurilor financiare ilicite, a spălării banilor și a corupției, reducerea traficului de droguri sintetice în Europa și adoptarea unei abordări integrate, care să includă și dimensiunea sănătății publice. Comunitatea Politică Europeană este un forum de dialog la nivel de șefi de stat și de guvern, inițiat în 2022 de Franța, cu scopul de a promova cooperarea politică dintre statele europene care împărtășesc valori comune. Platforma reunește atât state membre UE, cât și state partenere și se concentrează pe teme de securitate, stabilitate și prosperitate continentală, mai transmite Administraţia Prezidenţială. Programul preşedintelui, în cadrul vizitei din Armenia Vizita preşdintelui Nicuşor Dan, în Armenia, are loc în perioada 3-4 mai 2026, la Erevan. Programul acestuia cuprinde următoarele: 08:30 Participare la Reuniunea privind Coridorul Vertical, organizată de România, cu participarea reprezentanților Bulgariei, Greciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Serbiei, Ungariei, Slovaciei, Macedoniei de Nord, Albaniei, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex – Erevan, Republica Armenia(ora României); 10:30 Participare la Sesiunea Plenară a Reuniunii Comunității Politice Europene “Building The Future: Unity And Stability in Europe”, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex – Erevan, Republica Armenia; 11:45 Participare la cea de-a doua reuniune a Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex – Erevan, Republica Armenia; 13:15 Co-prezidarea mesei rotunde cu tema „Consolidarea rezilienței democratice și abordarea amenințărilor hibride” alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex – Erevan, Republica Armenia 14:15 Participare la Reuniunea Liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex – Erevan, Republica Armenia; 15:00 Participare la Sesiunea Plenară de închidere a Reuniunii Comunității Politice Europene “Building The Future: Unity And Stability In Europe”, la Karen Demirchyan Sports and Concert Complex – Erevan, Republica Armenia. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicuşor Dan, tot mai nesigur pe vizita din SUA. De la “începutul anului” şi “iunie”, a ajuns la “cred că da”. Făra să mai dea un termen exact pentru 2026 Cât a costat deplasarea Mirabelei Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan, la Summitul Melaniei Trump. Gândul publică sumele oficiale
Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea
România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională
Ucrainean căzut de la etajul 5 într-un complex rezidențial din Rahova. Victima, transportată de urgență la spital
Un bărbat de origine ucraineană a căzut de la etajul 5 al unui apartament dintr-un complex rezidențial din Rahova. Potrivit primelor informații, acesta ar fi fost găsit în viață și preluat rapid de echipajele de intervenție. Potrivit martorilor, în apartament s-ar fi aflat mai multe persoane în momentul incidentului, care dormeau, iar bărbatul s-ar fi ridicat și s-ar fi dus singur către fereastră. Circumstanțele exacte în care a avut loc căderea nu sunt, deocamdată, confirmate oficial. O persoană aflată în apropiere a relatat că a auzit inițial o alarmă de mașină, urmată de strigăte. Există suspiciunea că bărbatul ar fi căzut mai întâi pe un autoturism parcat, ceea ce ar fi putut diminua impactul cu solul. „S-au auzit tipete după impact. Probabil atunci l-au văzut oamenii”, a spus un martor. Intervenție rapidă a autorităților La scurt timp după incident, două echipaje de poliție au ajuns la fața locului, urmate de un echipaj medical. Intervenția rapidă a fost esențială, în condițiile în care victima ar fi pierdut o cantitate semnificativă de sânge. Bărbatul a fost stabilizat și transportat de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Autoritățile urmează să stabilească exact circumstanțele în care s-a produs incidentul, inclusiv dacă este vorba despre o tentativă de suicid sau un accident. Deocamdată, starea victimei nu a fost comunicată oficial. Recomandarea autorului: Incendiu la restaurantul Cocoșatu din Capitală. 20 de oameni au fost evacuați. Pompierii intervin chiar acum
Ion Cristoiu: E o caracteristică prezentă în toată istoria României – trăncăneala
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre faptul că trăncăneala este o caracteristică prezentă în toată istoria României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Nu e nimeni la privat. Sunt numai bugetari. Nu întâmplător și el a fost bugetar. Și el a fost suprimat. Deci a fost o măsură de austeritate…” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre faptul că trăncăneala este o caracteristică prezentă în toată istoria României. Acesta spune că este blestemul pe care Caragiale l-a aruncat asupra poporului român. Jurnalistul afirmă despre marele dramaturg român că a fost de asemenea bugetar și nu este întâmplător. Scriitorul mai subliniază că Ion Luca Caragiale a fost suprimat. Cristoiu explică că a fost o măsură de austeritate. „Nu, dar e bugetarul român. Nu există, o caracteristică care se găsește în toată istoria României. Care ne-a fixat-o, ne-a blestemat să o avem Caragiale. Aceasta este trâncăneala. Nu e nimeni la privat. Sunt numai bugetari. Nu întâmplător și el a fost bugetar. Și el a fost suprimat. Deci a fost o măsură de austeritate…”, a declarat jurnalistul.
Declarații uluitoare ale martorilor în cazul accidentului de la Mănăstirea, unde o femeie a murit după ce un șofer a intrat cu mașina în mulțime, la un târg: Efectiv am văzut cum săreau pietrele în spatele autoturismului
Gândul a intrat în exclusivitate în posesia unor declarații ale martorilor în cazul accidentului cumplit de acum două săptămâni de la Mănăstirea (Călărași). Potrivit acestora, șoferul care a produs tragedia ar fi făcut gesturi foarte ciudate și agresive în interiorul târgului. Practic, bărbatul de 77 de ani a acroșat prima dată o altă mașină, apoi ar fi accelerat foarte puternic, lovind mai multe persoane. O femeie și-a pierdut viața după acest incident grav. Gândul prezintă în exclusivitate declarații ale martorilor în cazul accidentului cumplit de la târgul din localitatea Mănăstirea, de acum două săptămâni. „Am observat mașina pe o alee din târg, care căuta un loc de parcare. A virat dreapta pe lângă o dubă, pe care a lovit-o. După acest episod, șoferul a rămas la volan, fără vreo reacție. Apoi, după aproximativ 4 secunde, a accelerat autoturismul la maxim”, spune unul dintre martorii care au asistat la tragedia de la Mănăstirea. Accidentul de la Mănăstirea: După ce a lovit o mașină, șoferul ar fi accelerat la maxim Apoi, potrivit mărturiilor de la fața locului, șoferul de 77 de ani ar fi plecat de pe loc în trombă, în partea stângă. „După ce a accelerat la maxim a plecat în trombă, a virat stânga. Am văzut cum efectiv săreau pietrele în spatele autoturismului, lovind mai multe persoane care se aflau în fața autoturismului. Unii au reușit să se ferească, dar pe alții i-a lovit. Mai departe, a continuat deplasarea și a acroșat partea dreaptă spate a unui autoturism marca Dacia Logan, apoi s-a oprit în mașina care vindea gogoși. Am văzut, după ce s-a oprit, în partea din față, că sub mașină se afla o persoană, iar toată lumea din jur încerca să ajute victimele”, se arată într-una dintre declarațiile martorilor de la locul accidentului din Mânăstirea. Una dintre victimele acestui accident este și Mihaela Vera, care a decedat la aproape 10 zile după incidentul șocant. Acuzații grave în cazul accidentului în care un șofer de 77 de ani a intrat cu mașina în mai multe persoane Mihaela a fost înmormântată miercuri, iar familia ei lansează acuzații grave, atât la adresa celui care a produs accidentul, cât și asupra celor care anchetează dosarul de ucidere în culpă, așa cum Gândul a dezvăluit AICI. Avocatul Radu Sora, ginerele femeii care a murit în urma accidentului, a ajuns la concluzia că George Tortolea, cel care a produs tragedia, ar fi avut un acces de furie în momentul accidentului și ar fi apăsat intenționat pe accelerație în interiorul târgului. „Lumea era foarte speriată pentru că el a continuat să accelereze foarte mult mașina. Oamenii de la fața locului au împins mașina, ca să nu strivească victimele de sub autoturism, respectiv pe soția mea și pe mama acesteia. Concluzia mea este că a avut un acces de furie, pentru că asta a spus toată lumea. A apăsat intenționat pe accelerație. Iar acest acces de furie a ținut până la aproape de un minut”, spune Radu Sora. Accidentul s-a produs pe 19 aprilie 2026, în localitatea Mănăstirea, județul Călărași, în timpul unui târg săptămânal. Varianta inițială indica o posibilă eroare de condus: șoferul ar fi mărturisit că a încurcat pedalele și ar fi pierdut controlul mașinii, lovind mai multe persoane și autoturisme. RECOMANDAREA AUTORULUI: Acuzații grave în cazul accidentului în care un șofer de 77 de ani a intrat cu mașina în mai multe persoane, la un târg, iar o femeie a murit la spital: „A apăsat intenționat pe accelerație. A avut un acces de furie”
Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), susține – într-o postare pe rețelele de socializare – că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat, pentru că cifrele vorbesc, dar există soluții pentru a salva restul fondurilor dacă există dialog”. „Concret, România pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, bani ratați din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze până astăzi cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Și știu sigur că lucrurile puteau arăta mai bine, pentru că am fost acolo când România a negociat scoaterea pragului impus la pensii. Și atunci erau voci care ne spuneau că nu se poate. Realitatea este că această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici. Iar riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism. De aceea, este nevoie de o schimbare de abordare după rezultatele din ultimele luni. Ce vedem, nu este o surpriză. Am spus încă de la început că modul în care a fost construit PNRR-ul va conduce la aceste tipuri de situații. Din nou, nu voi enumera partidele care au scris PNRR-ul. Le știm. Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. Atunci, ca și acum, în loc să lucrăm pentru România, dezbaterea a fost politizată și prezentată, eronat, într-o cheie partizană. Noi am încercat să ajutăm, alții au zis că le știu pe toate și nu își mai asumă acum nimic. Astăzi vedem consecințele. Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine. Este o abordare greșită. Reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează. Legalitatea este cheia reformelor într-un stat de drept democratic. Dar se pare că pentru unii nu contează. Rezultatul este exact cel pe care îl vedem: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale. Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine dar cu un manager mai bun și mai implicat. „România poate salva o parte din banii necheltuiți” Și, cel mai grav, dreapta europeană încearcă să extindă acest model la toate fondurile europene. În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. Din păcate, mesajele transmise de Guvernul României pe acest punct au fost slabe. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026. Reformele sunt necesare. Dar trebuie să fie bine construite, adaptate realităților și implementate responsabil. Altfel, nu aduc dezvoltare. Aduc pierderi”, a scris politicianul, pe Facebook.
Incendiu cu degajări mari de fum, la un magazin din Piața Obor. Pompierii au intervenit de urgență
Pompierii au intervenit, vineri seara, la un incendiu izbucnit la un magazin din Piața Obor, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov. La fața locului au acționat trei autospeciale de stingere, SMURD, descarcerare și Detașamentul Special de Salvatori, iar incendiul a fost localizat rapid. FOTO – Caracter ilustrativ Incidentul s-a petrecut la doar câțiva pași de celebra Terasă Obor, care astăzi, de 1 Mai a fost luată cu asalt de clienți. Coada s-a întins pe sute de metri, iar oamenii au stat și două ore pentru a gusta din micii ajunși vedete chiar și în afara țării. Autorul mai recomandă: Incendiu puternic, la o locuință din județul Botoșani. A existat pericol de explozie pentru că în incintă se afla și un centru de vânzare a buteliilor Un incendiu puternic a izbucnit la o pensiune din Tulcea. Flăcările au cuprins și o altă pensiune din apropiere Incendiu puternic la o groapă de gunoi din Iași. Șeful Gărzii de Mediu explică intervenția și cauzele dezastrului Incendiu de proporții în București, Sector 5. Pompierii intervin de urgență
În 2025, la nivel mondial, 700 de mii de lucrători au murit la locul de muncă. Dumitru Costin: Lupta pentru drepturile lor este mai vie ca oricând
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Dumitru Costin, președinte BNS, a vorbit despre cum drepturile angajaților sunt o bătălie zilnică, chiar dacă ele sunt stipulate încă din secolul XIX. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Dumitru Costin: „Trebuie să știți că anul trecut, în 2025, la nivel mondial, au murit peste 700.000 de lucrători. Sunt țări pe planeta asta în care sănătatea, securitatea în muncă sunt niște vise, niște aspirații. Sunt oameni care lucrează în niște condiții și sub niște riscuri uriașe. Și v-aș mai da o cifră care ar trebui să ne dea de gândit tuturor.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Dumitru Costin a vorbit despre cum drepturile angajaților sunt o bătălie zilnică, chiar dacă ele sunt stipulate încă din secolul XIX. Acesta a început prin a spune că 28 aprilie este Ziua Internațională a celor care își pierd viața la locul de muncă. În 2025, la nivel mondial, 700 de mii de lucrători au murit la locul de muncă. Pe lângă aceștia, 70 de mii de muncitori s-au sinucis, iar 90% dintre ei au acuzat supraîncărcarea la locul de muncă. „Azi este 1 mai. Încheiem o săptămână, însă care în urmă cu câteva zile a mai marcat, să zic așa, un eveniment global. 28 aprilie este Ziua Internațională în care îi comemorăm pe cei care mor la locul de muncă. Ca să realizați dimensiunea acestui indicator, cei care decedează la locul de muncă… Trebuie să știți că anul trecut, în 2025, la nivel mondial, au murit peste 700.000 de lucrători. Sunt țări pe planeta asta în care sănătatea, securitatea în muncă sunt niște vise, niște aspirații. Sunt oameni care lucrează în niște condiții și sub niște riscuri uriașe. Și v-aș mai da o cifră care ar trebui să ne dea de gândit tuturor. Și revin la subiectul burnout. Anul trecut, peste 70.000 de lucrători s-au sinucis. Peste 90% din cei care s-au sinucis au menționat în scrisorile lor de adio către prieteni, rude, familie… Motivația a reprezentat supraîncărcarea la locul de muncă. Deci, chiar dacă acum 140 de ani luăm reper acel eveniment care a generat niște schimbări fundamentale în relațiile de muncă și în piața muncii, nu doar din America, ci din toată lumea… Chiar și astăzi subiectele alea sunt la ordinea zilei. Această constantă presiune pe care capitalul, mediu de afaceri o exercită asupra lucrătorilor pentru a renunța sau a le vulnerabiliza acestora drepturile… Care au fost, repet, câștigate în timp, în ani, iată, mai bine de 100 de ani. Totul, în goana după profit.”, a explicat președintele BNS. Președintele BNS: „Și după 40 de ani de muncă cu contracte de-astea cu 0 ore, eu cu ce mă aleg? La sfârșit, când trebuie să ajungi la pensie, o să te alegi cu sărăcie lucie și cu dependență socială. Cu asta o să te alegi… Ceea ce insist ca mesaj este că bătălia pentru aceste drepturi este mai vie ca niciodată, chiar dacă nu mai suntem în secolul XIX și suntem în secolul XXI.” Acesta a vorbit și despre o inițiativă parlamentară ce vizează domeniul muncii. Câțiva politicieni din Parlamentul României au vrut să introducă contractul de muncă pe 0 ore. Această inițiativă este preluată din Marea Britanie, unde se practică de ceva timp această formă de contract. Costin susține că este o nebunie absolută de contract, care va face ca angajatul să fie la cheremul angajatorului. Mai mult de atât, acesta susține că inițiativa are un impact major și asupra sistemului de securitate socială. Un om care a lucrat 40 de ani cu un asemenea contract, la pensie nu va beneficia de nimic. „Apropo de program de 8 ore… Am reușit să oprim anul trecut, dar e doar o bătălie de etapă… Bătălia nu este încheiată. Au fost și încă mai sunt niște membri în Parlamentul României care vor să vină cu o nebunie de contract, contractul cu 0 ore, în care eu, ca salariat, pot să închei un contract cu 0 ore. Și o să mă întrebi bine și cu cât ești plătit dacă semnezi un contract? Păi, ești plătit cu nimic, dar asta înseamnă că tu ești la cheremul angajatorului. Acesta te poate suna într-o zi și să-ți spună: Adina, am nevoie de tine mâine să lucrezi de la 16 la 18, că am niște activități de la 16. Sau o să mai am nevoie de tine peste o săptămână, miercuri, de la 11 la 13… Când tragem linie la finalul lunii, te plătesc pentru ce ai muncit cumulat de-a lungul acelei luni. Spre exemplu, există în Marea Britanie. Și momentul în care a venit la putere recent guvernul laburist, condus de Starmer, actualul premier britanic… Noul Ministru al Muncii a și declarat că este primul lui obiectiv să elimine această nebunie legislativă care a dus… Pentru că unde te duce până la urmă? Momentul în care nu ai stabilitate în relația de muncă, nu ai venituri constante, toate astea aduc atingere asupra vieții tale de zi cu zi, a capacității tale umane de a exista, a demnității umane. Impactează și asupra sistemului de securitate socială. Și după 40 de ani de muncă cu contracte de-astea cu 0 ore, eu cu ce mă aleg? La sfârșit, când trebuie să ajungi la pensie, o să te alegi cu sărăcie lucie și cu dependență socială. Cu asta o să te alegi… Ceea ce insist ca mesaj este că bătălia pentru aceste drepturi este mai vie ca niciodată, chiar dacă nu mai suntem în secolul XIX și suntem în secolul XXI.”, menționează Costin.