Producătorii locali nu mai găsesc muncitori pe teritoriul țării noastre și apelează la forța de muncă din Nepal
Lipsa forței de muncă în agricultură nu mai e doar o statistică. Se simte în fiecare fermă care supraviețuiește cu greu de la sezon la altul. Mulți producători agricoli apelează la muncitorii străini, majoritatea proveniți din Nepal. Disciplină, respect și răbdare, acestea sunt valorile muncitorilor nepalezi care „culeg” viitorul, potrivit Kanal D. Mulți vin chiar din Munții Himalaya și au plecat să-și găsească rostul chiar în țara noastră care a devenit o a doua casă. Departe de țara și familiile lor, ne culeg din serele din sudul României pătrunjelul care va ajunge pe rafturile magazinelor. Șefa lor îi salută cu „Namaste”. „Recoltăm pătrunjel, marfă frumoasă. Cu timpul, muncitorii se adaptează și reușesc să facă față cerințelor noastre. Nu am găsit personal pe teritoriul țării noastre, nu aveam continuitate și ei au fost singura soluție”, a spus un producător agricol pentru Kanal D. „În fiecare zi tai pătrunjel, mărar, salată, ridichii. În Nepal e 150 euro salariul, aici în România pornește de la 700 euro și mai sus salariul lunar”, a declarat încântat unul dintre muncitori. Deși munca e grea și de lungă durată, tinerii nepalezi sunt cu zâmbetul pe buze. Un alt muncitor a spus că adoră preparatele din bucătăria culinară românească, în special sarmalele. Citește și: Străinii vor putea lucra ca șoferi de TAXI sau ride-sharing din martie 2025. Vești bune și pentru cei care vor să lucreze ca șoferi de transport marfă Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Cetățeni chinezi acuzați de contrabandă cu agenți patogeni biologici periculoși în SUA
Doi cetățeni chinezi au fost acuzați că au introdus ilegal în Statele Unite o ciupercă pe care oficialii o descriu drept un „patogen biologic periculos”. Yunqing Jian, în vârstă de 33 de ani, o cercetătoare la Universitatea din Michigan, și prietenul ei, Zunyong Liu, în vârstă de 34 de ani, sunt acuzați de contrabandă cu o ciupercă numită Fusarium graminearum. Fusarium graminearum poate infecta produse alimentare precum grâul, orzul, porumbul și orezul, poate distruge culturile și poate provoca ulterior vărsături, leziuni hepatice și defecte de reproducere la oameni și animale, conform CNN. Ciuperca este descrisă în literatura științifică ca o „potențială armă de agroterorism”, potrivit Biroului Procurorului SUA, adăugând că este responsabilă pentru „pierderi economice de miliarde de dolari la nivel mondial în fiecare an”. Fusarium graminearum, micrografie scanare electronică. Mărire x 1 600. Colorat manual pentru a evidenția caracteristicile naturale. O „potențială armă de agroterorism” în inima Americii Jian a apărut în instanță și apoi a fost trimisă la închisoare în timp ce așteaptă audierea de joi. Jurnaliștilor nu li s-a permis să intre în sala de judecată, dar relatările au spus că ea a fost încătușată și părea vizibil speriată în timp ce acuzațiile au fost citite. Procurorul american Jerome F. Gorgon a descris acuzațiile ca ținând de „cele mai grave preocupări de securitate națională”: „Acești doi străini au fost acuzați de contrabandă cu o ciupercă care a fost descrisă ca o „potențială armă de agroterorism” în inima Americii, unde se pare că intenționau să folosească un laborator al Universității din Michigan pentru a-și continua planul”. Jian și Liu au fost acuzați de conspirație, contrabandă cu bunuri, declarații false și fraudă în materie de vize. Investigația a fost un efort comun între FBI și US Customs and Border Protection. Anterior, Liu a lucrat la o universitate chineză unde a efectuat cercetări asupra agentului patogen toxic, susțin autoritățile. Se presupune că el a încercat să treacă ciuperca ilegal prin aeroportul din Detroit în iulie 2024, cu scopul de a-și continua cercetările alături de Jian la Universitatea din Michigan. Atunci când Liu a fost interogat la Aeroportul Metropolitan din Detroit în iulie 2024, acesta a afirmat inițial că nu știa ce sunt materialele care conțineau ciuperca, dar în cele din urmă a recunoscut că a ascuns intenționat eșantioanele și că intenționa să cloneze diferite tulpini în laboratorul Universității din Michigan unde lucra Jian, se arată în declarație. Cu toate acestea, autoritățile au găsit materialul vegetal roșu în rucsacul său și l-au trimis înapoi în China. Având în vedere că SUA și China nu au un tratat de extrădare, este puțin probabil ca Liu să se confrunte cu acuzațiile, cu excepția cazului în care alege să se întoarcă în SUA. Mesajele dintre Jian și Liu în 2024 sugerează că Jian lucra deja cu Fusarium graminearum la Universitatea din Michigan înainte ca Liu să fie prins în Detroit, a declarat FBI. Directorul FBI: Partidul Comunist Chinez lucrează non-stop pentru a infiltra agenți și cercetători în instituțiile americane Investigația a constatat, de asemenea, că Jian „a primit finanțare de la Guvernul chinez pentru lucrări similare asupra acestui agent patogen în China”, potrivit unei postări a directorului FBI, Kash Patel, pe platforma X. Oficialii susțin, de asemenea, că ea este membru al Partidului Comunist Chinez. Kash Patel a declarat într-o postare pe platforma X că acest caz „ne reamintește că Partidul Comunist Chinez lucrează non-stop pentru a desfășura agenți și cercetători care să se infiltreze în instituțiile americane și să vizeze aprovizionarea noastră cu alimente, ceea ce ar avea consecințe grave”. Acuzațiile vin pe fondul relațiilor tensionate dintre SUA și China și la doar câteva zile după ce Administrația Trump a promis să revoce „agresiv” vizele cetățenilor chinezi care studiază în SUA, în special cei care ar avea „legături cu Partidul Comunist Chinez sau care studiază în domenii critice”, a declarat săptămâna trecută secretarul de stat Marco Rubio. În ultimele luni, Departamentul de Stat s-a concentrat asupra oricăror potențiale abateri ale cadrelor universitare din întreaga țară, inclusiv asupra unui cercetător de la Harvard acuzat de contrabandă cu rămășițe de embrioni de broască. La începutul acestei săptămâni, un student chinez de la Universitatea din Michigan a fost acuzat că a votat ilegal la alegerile din 2024. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump și Xi Jinping ar putea să discute săptămâna aceasta, a anunțat Casa Albă/ SUA încearcă să își îmbunătățească RELAȚIILE cu Beijingul Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Rain Viewer a lansat aplicația revoluțioanară PRO Radar în România – Așa obții și tu date radar avansate în timp real, nu numai autoritățile
Aplicația mobilă Rain Viewer, cunoscută pentru hărțile radar interactive și prognozele în timp real, a lansat astăzi o actualizare majoră: PRO Radar, menită să vină în ajutorul unui segment cât mai larg de utilizatori. România va fi una dintre primele țări europene unde utilizatorii vor primi această versiune extinsă, care aduce instrumente de analiză meteorologică profesioniste în mediul consumatorului larg. Actualizarea face parte dintr-un abonament PRO cu plată și va fi disponibilă atât pe iOS, cât și pe Android. Ea include funcții rezervate anterior doar autorităților naționale și specialiștilor din domeniul meteorologic. Iată că acum ai și tu acces la ele și te pot ajuta. Acest lucru a devenit posibil datorită reglementărilor Uniunii Europene privind datele meteorologice deschise, care au permis accesul liber la informații colectate de rețelele radar publice. Funcții-cheie ale aplicației PRO Radar care îți dau o mână de ajutor Acces la stații radar individuale, inclusiv din România, pentru o analiză detaliată a condițiilor meteo în timp real. Utilizatorii pot vedea exact ce se întâmplă într-o anumită regiune, fără să depindă de interpretările centralizate ale hărților radar standard. Date avansate despre furtuni, cum ar fi reflectivitatea verticală, care ajută la înțelegerea structurii interne a sistemelor noroase. Această funcție permite estimarea severității și evoluției unei furtuni cu o acuratețe mult mai mare decât imaginile radar clasice. Identificarea tipurilor de precipitații (ploaie, ninsoare, grindină), precum și a vitezei și direcției de deplasare a acestora. Aceste date sunt utile pentru a anticipa impactul imediat al vremii asupra activităților umane. Cui i se adresează, de fapt, această aplicație revoluționară Pe lângă pasionații de meteorologie, funcțiile noi se adresează și unor categorii profesionale importante: fermieri care doresc să își planifice irigațiile sau recoltările, firme de logistică afectate de condițiile rutiere, operatori aerieni, organizatori de evenimente în aer liber, echipe de intervenție în caz de dezastre naturale. Lansarea PRO Radar marchează o etapă semnificativă în evoluția aplicațiilor meteorologice mobile și un exemplu concret despre cum politicile de deschidere a datelor pot stimula inovația în beneficiul publicului. România devine astfel una dintre primele piețe europene unde acest tip de tehnologie este testat și implementat la scară largă.
Fermierii ar putea obține cele mai bogate recolte din ultimii 10 ani datorită ploilor abundente, dar nu se știe sigur dacă pâinea se va ieftini
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii ani, la cereale. Fermierii speră să poată recupera pagubele din anii trecuți. Potrivit Ziarul Financiar, 2025 ar putea fi un an îmbelșugat, poate cel mai bun din ultimul deceniu. Fermierii din Oltenia, Banat și Moldova speră că recoltele de anul acesta vor bate recordurile atinse din 2021, când au rezultat 31 milioane de tone de cereale. În 2024, într-un an foarte secetos, producția de cereale a fost de 19,8 milioane de tone, iar cea de oleaginoase a fost de 3,3 milioane de tone. Specialiștii în economie preconizează o producție de 27,8 milioane de tone de cereale, cu 20% mai mult față de producția de cereale din 2024. România produce în medie 10,7 milioane de tone de grâu, 1,8 milioane de tone de floarea-soarelui și 9,5 milioane de tone de porumb. Potrivit TVR, fermierii nu ar putea să-și vândă produsele la prețurile dorite. Tarifele au început să scadă în așteptarea secerișului, dar procesatorii nu știu dacă vor ieftini pâinea. Totul depinde și de politica fiscală a viitorului guvern. Se vehiculează o creștere de taxe, inclusiv de TVA. Prețul pâinii a crescut în aprilie 2025 cu 3% mai mult față de decembrie 2024. Raportat la aprilie 2024, pâinea a devenit mai scumpă cu 5%, potrivit INS. Procesatorii dau vina pe fostul guvern Ciolacu pentru eliminarea facilităților fiscale din agricultură și industria alimentară. Procesatorii au avertizat încă din februarie 2025 că preţul pâinii şi al altor produse de panificaţie va rămâne la fel de mare din cauza costurilor crescute cu salariile şi cu transportul. Iar recoltele de orz au fost grav afectate de ploi și de vijelii. Kilogramul de grâu se vinde cu 80 de bani. Prețurile cerealelor sunt mai mici față de anul trecut și se așteaptă să se ieftinească și materialele prime în pragul recoltatului. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024! Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii 10 ani, la cereale
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii ani, la cereale. Fermierii speră să poată recupera pagubele din anii trecuți. Potrivit Ziarul Financiar, 2025 ar putea fi un an îmbelșugat, poate cel mai bun din ultimul deceniu. Fermierii din Oltenia, Banat și Moldova speră că recoltele de anul acesta vor bate recordurile atinse din 2021, când au rezultat 31 milioane de tone de cereale. În 2024, într-un an foarte secetos, producția de cereale a fost de 19,8 milioane de tone, iar cea de oleaginoase a fost de 3,3 milioane de tone. Specialiștii în economie preconizează o producție de 27,8 milioane de tone de cereale, cu 20% mai mult față de producția de cereale din 2024. România produce în medie 10,7 milioane de tone de grâu, 1,8 milioane de tonede floarea-soarelui și 9,5 milioane de tone de porumb. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024! Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Pe ce dată vor deveni „normale” prețurile la cireșe în România, potrivit experților. Cât mai avem de așteptat, de fapt
La venirea verii, prin anii 1990-2000, cireșele care le consumam în mod obișnuit la țară din pomii bunicilor sau vecinilor („Amintiri din Copilărie” – „La cireșe”, de Ion Creangă) au devenit un lux. Calamitățile climatice, precum înghețul, bruma și grindina, au distrus recoltele. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat pe 24 aprilie că, din cauza fenomenelor meteorologice extreme, 2025 va fi anul în care nu vom mânca cireșe, vișine, caise sau piersici din producția internă. Ministrul spune că suntem neputincioși, deși a spus că autoritățile pot să gestioneze problema inundațiilor, deșertificării Sudului României și să prevină defrișările la scară largă. „Trebuie să recunosc că nu o să reușim la Ministerul Mediului să schimbăm clima în România și nu o să reușim să luăm măsuri care să schimbe clima la nivel global. Însă, în ceea ce privește adaptarea și în ceea ce privește atenuarea unor riscuri, bineînțeles că putem”. O ieșeancă vine cu o soluție Mihaela Căpraru, o ieșeancă născută în comuna Coarna care a lucrat la un hotel în Italia, și-a deschis o afacere în cartierul Zimbru, în anul 2021. În prezent, deține o plantație de două hectare cu cireși, însă ploile din ultimele zile i-au afectat 50% din producție. Însă, aprozarul ei de fructe și legume continuă să facă vânzări. Ea mai vinde prune, pere și caise, iar în toamnă, câteva soiuri de struguri. De asemenea, mai are la vânzare și pepeni din Grecia. „Am deschis acest aprozar în urmă cu 4 ani. Am o producție de cireșe care se întinde pe două hectare, avem prune, pere, caise și, toamna, mai multe soiuri de struguri. Ploile de zilele acestea au afectat foarte mult producția de cireșe, au crăpat foarte multe dintre ele. Ploaia aceasta a și ajutat, dar a și înrăutățit situația. Crescând la țară și muncind acolo, știam cu ce se mănâncă această muncă”, a spus Mihaela Căpraru pentru BZI. Când se vor ieftini cireșele? Mihaela Căpraru intenționează să se apuce de cultivat căpșuni. În privința cireșelor, ea a spus că are persoane care o ajută la cules fiindcă lucrează toată ziua la aprozar. În primul an i-a fost greu pentru că nu găsea oameni dispuși să lucreze. Cu toate că afacerea ei a mers pe minus la început, a căpătat experiență. Ea vinde kilogramul de cireșe la 49 lei, dar estimează că prețul va scădea spre finalul lunii iunie. Pe de altă parte, este întristată că recolta de caise este compromisă anul acesta, iar 50% din producția de cireșe s-au pierdut. Mihaela Căpraru se teme că precipitațiile prelungite de ploaie îi vor cauza și mai multe pierderi. „Anul acesta nu o să avem caise din producția noastră, din cauza frigului care a fost. Cam 50% dintre cireșe s-au pierdut, cam aceasta a fost pierderea. Am avut, zilele trecute, și zmeură, și afine din producția noastră, dar nu mai avem acum. Prețul la cireșe o să mai scadă în aproximativ o lună. Dacă o să o mai țină așa cu ploile, o să fie și mai multe pierderi”. Citește și: Cât costă 1 kilogram de căpșune românești în Carrefour, acum, pe final de lună mai Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Peste 100 de hectare de vie puse la pământ în Dolj. Agricultorii sunt disperați: „În 10 minute, totul a fost distrus”
Vești dureroase pentru agricultorii din Dolj! Peste 100 de hectare de vie sunt afectate de grindină, iar specialiștii susțin că anul viticol este compromis în zonele afectate. Urmăririle potopului din luna mai se resimt și acum, iar repercusiunile sunt dintre cele mai grave. Reamintim că, în Dolj, 100 de hectare cu viță de vie au fost distruse în zona Caraula, Plenita, în urma verificărilor făcute de inspectorii direcției agricole. Agricultorii mărturisesc că vița de vie își formase deja ciorchinii, iar după ce au fost bătuți de piatră nu se mai dezvoltă. Butucii și corzile au fost la rândul lor afectate, iar paguba se va simți și în următorii ani. Vița de vie afectată de grindină nu va avea producție bună nici anul viitor, deoarece, susțin specialiștii, este nevoie de doi ani pentru a se reface. Jean Răducanu are o plantație de un hectar de viță de vie. În primăvară, bărbatul a muncit în plantație și deja își făcea planuri în ceea ce privește obținerea unei recolte bogate. Numai că, în câteva minute, grindina a distrus totul. „Înainte să bată piatră lăstarii erau foarte mari, în 10 minute totul a fost distrus”, spune bărbatul, care nu este singurul în această situație. În județul Dolj, suprafața plantată cu vie de vie este de aproximativ 10 mii de hectare. Stațiunea de Cercetare Dăbuleni deține 565 ha de vie de vie. Domeniile Băniei, Vie Vin Segarcea, are o suprafață de peste 500 ha plantată cu vii. Lovitură grea și pentru producătorii de cartofi din județul Dolj Din cauza vremii extreme, cartofii noi s-au făcut mai târziu anul acesta, ceea ce a făcut să nu mai poată fi dați la export. În concret, producătorii au rămas rămas cu tone de cartofi în câmp. „Nu avem cum să îi vindem pentru ca s-a întârziat” Reamintim că anul trecut, producția de cartofi noi era recoltată integral la jumătatea lunii mai. Marian Oncilă a cultivat anul acesta cartofi pe o suprafață de cinci hectare. Dacă anii trecuți, când la acaestă perioadă a anului, marfa era deja livrată în Polonia, acum a rămas în pământ. Oamenii sunt disperați, deoarece munca și investiția lor financiară au fost în zadar. „Am plantat în martie, când a răsărit l-a luat gerul. Nu ar fi o problema asta, dar este problemă cu ceea ce a rămas că nu avem cum să îi vindem pentru ca s-a întârziat și am depășit perioada când veneau polonezii”, spune fermierul pentru Gândul. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Tone de cartofi, abandonate pe câmp: „Am depășit perioada când veneau polonezii” Jurnalist de eveniment și investigatii, generatia presei anilor 2000. Licențiată în Comunicare Socială și Relații Publice la SNSPA, a devenit cunoscută în lumea media în presa locală din Bănie, … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Buruienile și insectele purtătoare de boli au provocat anual pierderi de miliarde de dolari, timp de decenii
Plantele care sufocă râurile și insectele purtătoare de boli generează pierderi economice directe de aproximativ 35 de miliarde de dolari pe an, potrivit unei noi cercetări. Conform unui studiu publicat în Nature Ecology & Evolution, costurile generate de pătrunderea plantelor și animalelor străine în ecosisteme noi s-au ridicat la peste 2,2 trilioane de dolari din anii 1960 încoace — o cifră de 17 ori mai mare decât cele estimate anterior. Pe măsură ce tot mai multe specii invazive — de la mistreți la țânțari sau plante dificil de controlat — se răspândesc cu rapiditate, efectele asupra agriculturii, sănătății și biodiversității sunt tot mai evidente. Extinderea lor favorizează răspândirea bolilor și contribuie la dispariția unor specii locale. Impact economic uriaș, produs de specii invazive Estimările vechi, bazate pe date parțiale, subapreciau grav amploarea reală a fenomenului. Pentru a oferi o imagine mai fidelă, o echipă internațională condusă de cercetătorul Ismael Soto, de la Universitatea Boemiei de Sud din Cehia, a adunat date despre 162 de specii invazive pentru care costurile au fost documentate în mai multe țări. Pe baza acestor informații, au realizat un model prin care au estimat impactul economic al altor 78 de țări, printre care și Costa Rica sau Bangladesh, pentru care nu existau statistici până acum. „Ne așteptam ca datele anterioare să fie incomplete, dar diferența a fost mult mai mare decât anticipam”, a declarat Soto pentru AFP. Mistreții distrug recolte, iar țânțarii transmit boli Mobilitatea ridicată a oamenilor și comerțul internațional au favorizat deplasarea și stabilirea a mii de specii dincolo de arealul lor natural. Europa este regiunea cel mai puternic afectată, urmată de America de Nord și Asia. Soto subliniază că plantele provoacă cele mai mari pierderi, atât în ceea ce privește pagubele, cât și eforturile de combatere. Zonele urbane din apropierea coastelor — în special din Europa, estul Chinei și SUA — sunt printre cele mai vulnerabile. Speciile animale nu sunt mai puțin periculoase. Mistreții distrug în mod frecvent culturile agricole, iar țânțarii — ale căror arii de răspândire se extind odată cu încălzirea globală — transmit boli periculoase, precum malaria sau febra dengue, generând costuri semnificative pentru sistemele de sănătate. Plante invazive de pe alte continente se răspândesc rapid și în Europa Un caz notoriu este cel al troscotului japonez, o plantă invazivă care s-a răspândit în Europa și care necesită intervenții costisitoare pentru a fi ținută sub control. Chiar și așa, cercetătorii avertizează că datele lor acoperă doar 162 de specii, ceea ce înseamnă că pierderile reale sunt cel mai probabil mult mai mari. Potrivit unei estimări mai largi realizate de IPBES, grupul ONU specializat în biodiversitate, costurile totale, inclusiv cele indirecte, ale speciilor invazive se ridică la circa 400 de miliarde de dolari anual.
Aplicația care îi ajută pe fermieri să se ferească de GRINDINĂ, disponibilă. Ce face HailSens360
Grindina este poate cea mai imprevizibilă și distructivă amenințare la adresa agriculturii. De acum încolo, această problemă poate fi mai ușor de gestionat, după ce o nouă aplicație dedicată fermierilor a devenit disponibilă și în Europa. Noua aplicație care vine în ajutorul fermierilor oferă alerte în timp real și prognoze de mare precizie. Cum funcționează aplicația HailSens360 Cea mai nouă soluție tehnologică a fost testată cu succes în Statele Unite, fiind lansată oficial și pe piața europeană. Este vorba despre HailSens360, un sistem inteligent care combină date meteo locale cu senzori de grindină și alerte rapide. În felul acesta, beneficiind de informații precise, fermierii vor putea lua la timp deciziile potrivite pentru protejarea culturilor. Aplicația HailSens360 a fost dezvoltată de compania americană KISTERS, în colaborare cu furnizorul elvețian de date meteorologice Meteomatics. Această aplicație este prezentată de inventatorii ei drept o soluție practică într-un context agricol global tot mai fragil. În România, unde fenomenele meteo extreme devin din ce în ce mai frecvente, interesul pentru astfel de instrumente inteligente este în creștere. HailSens360 nu este doar o aplicație obișnuită de vreme. Sistemul utilizează senzori de detecție în timp real, prognoze detaliate și tehnologii nowcasting pentru a identifica rapid formarea și direcția căderilor de grindină. Alertele sunt transmise direct utilizatorilor pe o platformă intuitivă, accesibilă de pe telefonul inteligent sau computerul personal. Astfel, fermierii pot să își protejeze culturile agricole înainte ca furtuna să lovească puternic, pot lua măsuri preventive și, în unele cazuri, pot chiar să își ajusteze programul de muncă în funcție de avertizările primite. „Sistemul este gândit pentru acțiune rapidă. Nu doar că informează, dar oferă și o fereastră de reacție esențială pentru fermieri”, explică reprezentanții KISTERS. Aplicația HailSens360 a fost testată în cele mai mari zone agricole din SUA și s-a dovedit eficientă în reducerea pierderilor. Ce obstacole a prezentat piața din Europa Producătorii au întâmpinat mai multe obstacole pe piața din Europa, acolo unde accesul la date meteorologice este mult mai complicat, informațiile fiind adesea fragmentate și greu de integrat într-o aplicație unitară. Pentru a depăși acest obstacol, KISTERS a colaborat cu Meteomatics și a reușit să construiască o bază solidă de date în Europa. „Împreună cu KISTERS, eliminăm deficitul de date care a împiedicat mult timp o mai bună gestionare a riscului de grindină în Europa”, a declarat Chris Rees, manager la Meteomatics. Chiar dacă aplicația este abia la început în Europa, potențialul pentru agricultura din România este uriaș. În ultimii ani, țara noastră s-a confruntat cu numeroase episoade de grindină care au distrus în câteva minute munca de un an a fermierilor. Folosind HailSens360, agricultorii români pot câștiga un avantaj real, potrivit agrointel.ro. CITEȘTE ȘI: Ministerul Agriculturii intervine după ce fermierii au cerut reactivarea Sistemului ANTIGRINDINĂ. „Punctele de lansare existente nu au fost omologate” Furtuna a făcut ravagii în Moldova. Localnicii din Bârlad au ieșit cu barca pe străzile inundate: „Acum avem valuri” GRINDINĂ de mărimea unei mingi de ping-pong, în județul Dâmbovița. Mai multe livezi și grădini au fost distruse de proiectilele de gheață Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele