Cum poți duce la un alt nivel setup-ul tău de gamer cu ajutorul lui Philips HUE (short review)
V-am mai povestit în trecut cum mai șurubărim prin studio pe aici cu diferite moduri în care iluminăm tot setup-ul nostru, ca să facem totul să pară cât mai dinamic, în funcție de nevoia clipului sau a pozelor pentru diferite articole, ei bine astăzi e momentul să purtăm o discuție mai generalizată, dar cu 2 exemple practice. Picture this: Ai reușit, ai prins toate componentele necesare celui mai smecher build, ai cumpărat și un birou excelent, solid și gata să-ți acomodeze toate perifericele și PC-ul mult iubit, dar parcă lipsește ceva din ecuație, ceva care să transforme biroul tău dintr-un birou normal în cel mai bun birou pentru gaming, de la care să fii mândru de fiecare dată când intrii cu Free Loadout pe Stella Montis. Ei bine vă zic eu ce lipsește, ca și în exemplul dat mai sus cu video-urile de pe Zona sau PlayGround: LUMINA, preferabil cât mai RGB posibilă. Și care-i lumina cea mai RGB posibilă cu care să-ți decorezi biroul? Păi HUE al celor de la Philips Dacă numele Philips HUE nu îți este familiar, nu este nicio problemă. Acesta reprezintă ecosistemul complet de iluminat și gadgeturi inteligente dezvoltat de Philips. Sistemul include becuri, lămpi, light strip-uri smart și accesorii complementare, cum ar fi senzori de mișcare, contacte magnetice, butoane wireless și camere video, toate interconectate prin protocolul Zigbee. Întregul ansamblu este gestionat și centralizat prin intermediul unui Philips Smart HUB sau al variantei Smart HUB Pro. Avantajul major al acestui protocol este capacitatea de auto-propagare: fiecare corp de iluminat acționează ca un repetor de semnal, extinzând aria de acoperire către dispozitivele mai îndepărtate care nu pot comunica direct cu Bridge-ul. Deși Zigbee este conceput pentru un consum minim de energie (ceea ce poate atrage o mică latență față de interacțiunile instantanee), beneficiul este autonomia extinsă a accesoriilor. De exemplu, un senzor de mișcare poate funcționa până la doi ani cu o singură baterie. În timp ce majoritatea luminilor necesită alimentare continuă, gama HUE include și soluții portabile cu acumulator, oferind opțiuni pentru orice scenariu. Din tot portofoliul HUE al celor de la Philips am ales câteva dispozitive ca să vă dau un exemplu simplu. Dispozitivele propuse sunt: HUE Bridge Pro, creierul operațiunii fără de care nu ar fi posibile toate ideile noastre, Un Tap Dial Switch, care aduce ceva interacțiuni rapide, instanțe în ecuație, cât să nu pierdem timpul apelând la aplicație și luminile, adică Un Dual PLay Light Bar Pack și Orice Light Strip dar e important aici să fie cu Gradient light AM ales acest pachet numit Play light bar double pack care, în mod evident ascunde înăuntru 2 Play Light Bar-uri numa bune de pus în spatele monitorului pe ambele părți, cât să creeze cea mai interesantă ambianță pentru camera ta de gaming. Dacă te simți și mai creativ vin în pachet cu tot felul de suporți, inclusiv unul care permite un petic de double tape m3 ca să le lipești fizic pe spatele monitorului tău, să reflecte toată lumina în perete. Ar mai fi câteva lucruri interesante de menționat pentru acest pachet. Adaptorul de priză care vine în pachet are 3 ieșiri pentru curent, semn că mai poți adăuga în ecuație, pe aceiași priză ocupată, încă un Play Light Bar, asta în cazul în care vrei un sistem triplu de lumini RGB, fără să ocupi mai multe prize. Mișto și la îndemână, îmi place. În cutie regăsim pe lângă 2 seturi diferite de standuri pe care se poate monta fiecare Light Bar și o cheie inbus și 2 șuruburi, pentru fixarea respectivelor standuri. Punctele de fixare multiple permit o creativitate destul de mare în ceea ce privește locațiile dar și pozițiile în care le poți ține. Pot bate înspre tine dacă vrei experiența de joacă în reflectoare, pot bate în lateral ca să umple camera de lumină, sau le poți pune în spatele biroului ca să reflecte pe perete pentru o ambianță specială. Și desigur, să nu uităm că le poți lipi de monitor cu ajutorul double-tape-ului inclus de Philips în pachet. Bine, nu ești limitat la monitor, desigur, poți să le pui și pe diferite rafturi sau cine-știe ce alte dispozitive ai prin camera ta de gaming, fix după bunul tău plac. Puterea lui Play Light Bar este de 500 de lumeni per Light Bar, nu extraordinar de puternice ca și sursă de lumină dar suficiente pentru a crea o ambianță în cameră. A doua propunere de astăzi este să completezi ambianța creată de aceste 2 Light Bar-uri cu un Light Strip, iar aici ai destule variante dar noi insistăm să fie ceva din seriile Gradient. Exemplul de față este un Light Bar Gradient de 2m foarte maleabil, numai bun de lipit în spatele biroului sau, de ce nu, chiar pe spatele monitorului. Efectul de Gradient este necesar pentru ca tranziția între diferitele secțiuni colorate să fie făcută cât mai soft, să nu fie o trecere bruscă pentru că arată urât pe peretele din spatele biroului tău. Tot ce am enumerat mai devreme este controlabil prin aplicația dedicată Philips HUE. Revenind, scoase din cutie toate bunătățile noi a venit momentul să le și instalăm. Bineînțeles că ai nevoie de un Bridge normal sau Pro în cazul nostru de față ca interfață prin care poți crea și controla toate dispozitivele tale noi din seria HUE, deci Bridge-ul este primul pe listă. HUE Bridge-ul este important în ecuație pentru că deși majoritatea dispozitivelor Philips HUE au și posibilitatea de a fi conectate prin Bluetooth, el asigură sincronizarea cu ecosisteme precum Chrona, al celor de la Razer. Dacă te limitai la câteva becuri HUE prin sufragerie însă, care 99% din viața lor și-o petrec ca niște becuri normale le poți lăsa așa, activabile prin butonul fizic și tu doar intervii o dată pe lună când vrei să impresionezi pe cineva de le faci verzi. Acela e într-adevăr activabil prin Bluetooth, direct din telefon. Dar dacă vrei interacțiuni mai complexe, automatizări și altele atunci clar vei avea nevoie de un Bridge. Deci
Yellow Grid, cum funcționează un furnizor digitalizat de energie electrică pe piața din România
La început de decembrie am fost în nord-vestul țării ca să descoperim o poveste românească despre tehnologie. Nu e chiar genul de material pe care-l facem în mod obișnuit pe ZONA, dar e poveste, mai bine zis o realitate tehnologică ce ne privește direct pe noi toți, că suntem cu toții consumatori de energie electrică, chiar dacă nu avem toți panouri fotovoltaice. Și abordarea e poate puțin diferită pentru că am stat de vorbă cu oamenii care au creat produsul, nu doar am văzut un produs și l-am testat. De fapt, nici n-am testat produsul, pentru că nu aveam cum și o să înțelegeți pe parcurs și de ce. Dezavantajul e că oamenii te pot influența fără să vrei, iar când povestea chiar e bună, interesantă și spusă cu pasiune… poate fi greu să rămâi 100% rece, detașat. Adică suntem cumva mândri că niște români fac asta și cred că și ei sunt, chiar dacă n-o spun direct. Ne-am urcat frumușel în avion și, într-o „răcoroasă” zi de luni, 8 decembrie, am zburat la Cluj. Dimineață devreme, înainte ca orașul să prindă ritm, noi deja eram în drum spre birourile Yellow Grid. Pe la 9.00 urcam la etajul 7 în clădirea Cluj Business Campus, locul în care începe povestea și unde urma să înțelegem de ce o cutie mică și o idee „mare” pot schimba felul în care consumăm energie. Am fost întâmpinați de Cătălin Stâncel, CEO-ul companiei Yellow Grid, dar la masa discuțiilor s-au alăturat Sergiu Mureșan (CTO) și Andrei Antochie (CFO). Și când am plecat de la ei, aveam în cap mai multe întrebări decât răspunsuri despre cum funcționează de fapt piața de energie din România. Aveam o tonă de informații noi care trebuiau rumegate pe îndelete. Cine sunt Yellow Grid și ce fac? Yellow Grid e o companie software autohtonă care, pe scurt, încearcă să digitalizeze piața de energie electrică. A fost înființată în septembrie 2024 de Cătălin Stâncel și Traian Rus și face parte din grupul Ddroidd, care are birouri în Cluj, Iași și Leeds (UK). Ddroidd este compania-mamă, o firmă de inginerie software cu birouri în România și Marea Britanie, specializată în transformare digitală și dezvoltarea de platforme complexe. Cătălin Stâncel ne-a explicat că au început să lucreze în Marea Britanie cu 6-7 (six-seven) ani înainte, timp în care au dezvoltat software pentru producători de echipamente smart: invertoare, baterii inteligente și încărcătoare pentru mașini electrice. Au lucrat la partea de comunicare, de predicție și la aplicațiile mobile și web care transformă echipamente obișnuite în sisteme inteligente. Practic, înainte să vină cu ideea Yellow Grid, echipa a acumulat experiență în exact zona în care piața românească este în urmă: digitalizarea fluxurilor de energie și transformarea invertoarelor tradiționale în dispozitive inteligente. În România au decis să meargă mai departe decât să-și asume rolul de furnizor de tehnologie. Piața de energie de aici este foarte puțin competitivă, furnizorii existenți sunt mari și greu de mișcat, iar procesul tehnic de integrare cu ei ar fi durat ani. De aceea, au ales să devină ei înșiși furnizor de energie, ca să poată implementa direct modelul tehnologic pe care îl stăpânesc deja din Marea Britanie. Puterea de decizie la Yellow Grid e integral în România. Doar 10% din companie aparține unor investitori, în mare parte români, care au intrat la prima rundă de finanțare din iulie 2025. Vorbim de o companie cu cifră de afaceri de aproximativ 1 milion de euro pe an. Da, știu, sunt la început, au un buget de 100.000 euro pe lună, din care recuperează cam 30-40% în prezent. Planul e să ajungă pe zero la jumătatea lui 2026. Dar hai să vedem ce fac Yellow Grid cu banii! O explicație pentru piața de energie din România Înainte să vorbim mai concret despre cum funcționează Yellow Box, trebuie să înțelegeți o un lucru: piața de energie din România e un pic… să zic eu, „dominată”. Avem vreo câțiva furnizori mari: Electrica, Hidroelectrica, PPC, EON care controlează cea mai mare parte din piață. Trebuie să înțelegem și lanțul tehnic: energia trece mai întâi prin Transelectrica, operatorul național de transport, apoi ajunge la distribuitori, care taxează fiecare MWh transmis. În rețea apar pierderi de 20–25% și costul ăsta ajunge în factură, tot consumatorii îl plătesc. Apoi intră în scenă furnizorii. Furnizorul nu produce energie și nu o transportă, el cumpără energie de pe piețele de energie și o vinde consumatorilor, asumându-și riscurile de preț și de dezechilibru. Unii furnizori mari au și capacități de producție (Hidroelectrica, de exemplu), dar din punct de vedere legal și operațional, activitățile sunt separate. Și poate te întrebi: „Bine, dar de ce plătesc atât de mult la curent?” Pentru că furnizorii tradiționali nu sunt digitalizați, nu folosesc algoritmi care să prezică în timp real consumul și, pe scurt, ghicesc. Se uită la statistici din trecut și presupun cât o să consume lumea mâine. Iar când ghicești prost pe piața de energie, te costă. Mult. Diferența asta se numește dezechilibru și e serios penalizată. Acum, să vă explic cum funcționează piața și începem cu Piața pentru Ziua Următoare, PZU, piața pe care operează Yellow Grid atunci când cumpără și vinde energie. PZU este administrată de OPCOM, operatorul pieței de energie, care potrivește cererea cu oferta pentru fiecare interval din zi. Ca să fie clar, OPCOM nu stabilește prețul, ci doar administrează mecanismul prin care se formează acesta. O zi în piața de energie are 96 de intervale a câte 15 minute, iar fiecare interval are propriul preț. Variațiile sunt substanțiale, într-o singură zi poți vedea intervale la 145 RON/MWh și altele la 900 RON/MWh, o diferență de peste șase ori în doar câteva ore. A doua piață este Piața Intraday. Dacă PZU este planul făcut cu o zi înainte, Intraday e locul unde repari ce nu ai putut prezice: un nor care acoperă panourile, o fabrică ce pornește mai devreme, un parc eolian care produce mai puțin decât era estimat. Aici poți să mai cumperi sau să mai vinzi energie în ziua respectivă, de
Brother TD-4D este imprimanta de birou la care apelează meseriașii (review)
Știu că din afară nu pare, dar banala etichetă este personaj principal în filmul logisticii moderne, iar în acest context, dispozitivul de azi, acest Brother TD-4D este ca un actor care știe exact ce are de făcut și nu greșește niciodată replicile. Dacă imprimantele portabile sunt echipa de intervenție rapidă, TD-4D este scula menită să transforme în ordine haosul dintr-un depozit, etichetă cu etichetă. Ca aspect, TD-4D nu strigă după atenție, este o imprimantă desktop pentru etichete de 4 inch, gândită pentru ritm industrial și medii de lucru în care viteza este esențială. Folosește tehnologie termică directă, ceea ce înseamnă că nu are cerneală, toner sau ceva „cartușe magice”, care se termină exact când stiva de comenzi e mai mare. Pui hârtia, apeși pe buton și ea își vede de treabă ca de fiecare dată. Ce te lovește din prima este viteza de lucru, și faptul că în ciuda ritmului alert, etichetele ies clare și cu un contrast care nu presupune ochelari speciali pentru coduri de bare. Și, pentru că lumea modernă e conectată, vine evident cu USB si Ethernet. Dacă nu reușești să o integrezi în ecosistemul tău, probabil ecosistemul este cel care are nevoie de o re-evaluare. În plus, TD-4D nu e mofturoasă nici cu mediile de lucru. Suportă o gamă largă de consumabile, de la etichete simple până la materiale mai speciale, pentru industrii precum retail, sănătate, logistică sau producție. Este fix genul de echipament care nu te întreabă „de ce?”, ci doar „câte?” etichete vrei. Și le scoate pe toate identice si curate, de parcă nu ar opera într-un depozit în care un motostivuitor trece la câțiva centimetri de cablul sau de alimentare. Sigur, nu e perfectă. E o imprimantă de birou, nu portabilă, iar dacă o pui să lucreze continuu, ore întregi, o să-ți sugereze subtil că și mașinile au nevoie de pauză. Iar accesoriile extra – standuri, opțiuni de decupare automată etc, pot ridica un pic costul total, dar asta e valabil pentru orice echipament profesional. Dar, în ciuda acestor mici slăbiciuni, TD-4D rămâne o imprimanta stabilă, predictibilă, exactă cel mai important, fără bătăi de cap. Dacă ai nevoie de etichete pentru fluxuri logistice, rafturi, produse, mostre medicale sau orice altceva ce trebuie organizat, ea este acolo, pregătită, si fără faze de genul „instalează acest update înainte de a conțină”. Brother TD-4D nu e un gadget, o jucărie, ci o unealtă care face doar ceea ce trebuie sa facă: să imprime bine, constant și rapid. Și uneori, asta este tot îți trebuie, fără funcții complexe care merg… din când in când. Clar nu este un dispozitiv pentru toata lumea, până la urmă este o unealtă dedicată pentru o nișă profesională clar delimitată, dar dacă ai nevoie de un „organizator” într-un astfel de mediu, TD-4D s-ar putea sa exact ce-ti trebuie. Și am considerat ca merita punctată, chiar dacă nu este un device consumer, pentru că și comunitatea de aici din Zona este una foarte diversă. Cu siguranță cineva, undeva, caută așa ceva!
Brother RJ-4050 WB si RJ-2050, doi „colegi” de nădejde!
Brother RJ-4050 WB și frățiorul mai mic RJ-2050 sunt genul de „scule” pe care doar meseriașii știu să le aprecieze. Nu, nu cei care-ți repară chiuveta de la baie, ci tehnicianul care-ți face revizia la instalația de gaze, sau poate livratorul care-ți aduce telefonul acela mișto, comandat mai devreme. In perioada aceasta cu Black Friday, sărbători de iarnă si cumpărături pe banda rulantă, este ok să lucrezi aproape oriunde, dar nu curier. Chiar spuneam într-un video de pe Zona ca Emag a vândut de BF vreo 3 milioane-jumate de produse. Deci îți dai seama, că toate astea au trebuit livrate, și nu oricum, ci de o armată de oameni care lucrează în industria serviciilor de curierat. Eu cred ca băieți ăștia au avut o viața… numai ușoară nu. Dar ca dintotdeauna tehnologia sare in ajutor, pentru a face viața mai ușoară. Hai să facem un mic exercițiu de imaginație. Să zicem că ești pe teren, și totul trebuie să meargă repede: livrări, etichete, documente, verificări. Și în lumea asta în care logistica nu doarme niciodată, avem două personaje care pot face diferența: Brother RJ-4250WB și frățiorul mai mic, RJ-2050: două imprimante portabile care nu vin doar cu specificații, ci și cu personalitate. Prima, RJ-4250WB, este genul de coleg pe care te poți baza: nu vorbește mult, dar face treabă. Imprimă documente de până la 4 inch și o face cu o viteză surprinzător de mare, de parcă ar vrea să demonstreze că si o imprimantă portabilă poate fi la fel de vânjoasă ca una de birou. E construită robust, rezistă la șocuri, praf, căderi și cu siguranță ar supraviețui în mașina unui curier grăbit. Conectivitatea e generoasă, cu Wi-Fi, Bluetooth și USB, adică exact cât să nu îți bați capul cu “o vede sau nu telefonul”. Una peste alta este un mic campion la eficiență și fiabilitate. Dacă ar fi totuși sa invoc și un mic neajuns, ar fi asta: nu este tocmai ușoară. Dacă o cari mult timp, începe să simtă că un abonament la sala de forță. Si încă ceva… accesoriile opționale tind să fie cam scumpe. Brother RJ-2050, pe de altă parte, e exact opusul: mică, agilă, rapidă. Genul de gadget care dispare în buzunarul lateral al rucsacului și pe care îl uiți acolo până când ai nevoie urgentă de o etichetă sau de un bon. Cu o lățime de printare de doar 2 inch nu „se dă mare”, dar știe ce vrea: etichete clare, coduri de bare impecabile, bonuri lizibile. Este perfectă pentru retail, inventar sau intervenții rapide pe teren, unde portabilitatea e vitală. Conectivitatea este la fel de completă ca la fratele mai mare, iar autonomia bateriei îi permite să lucreze o zi întreagă fără drame și rugăciuni de priză. Totuși, are si ea micile mofturi: dacă ai mâini mari, schimbarea rolei poate deveni un exercițiu de finețe, iar faptul că printarea termică nu este ideală pentru documente ce trebuie păstrate ani întregi, poate fi un inconvenient pentru unii. Când le pui una lângă alta, diferențele devin evidente: RJ-4250WB e pentru profesioniștii care au nevoie să printeze documente ceva mai mari, formulare și etichete serioase, în timp ce RJ-2050 e pentru cei care au nevoie de mobilitate și etichete rapide, fără bagaj în plus. E o poveste clasică: David si Golitah ai logisticii moderne. Agilitate și simplitate vs putere si versatilitate. Luate împreună, acestea două imprimante sunt o dovada vie că tehnologia portabilă a crescut și s-a maturizat. Nu sunt jucării, nu sunt gadgeturi pentru amatori; sunt instrumente de lucru adevărate, gândite să reziste, să fie rapide și să nu-ți facă surprize când ai prea puțin timp de pierdut. Dacă ai nevoi complexe, mergi pe RJ-4250WB. Dacă ai nevoie doar de mobilitate, alege RJ-2050. Oricum ambele sunt de nădejde, nu cer pauză de cafea, și nu se plâng niciodată.
Eufy X10 Pro Omni este aspiratorul-robot care te scapă de grija curățeniei zilnice (review)
Eufy X10 Pro Omni nu este o soluție performantă pentru curățenia de zi cu zi a locuinței: aspiră, dă cu mopul și folosește inteligența artificială pentru a învăța interiorul locuinței tale. Poate recunoaște și evita tot felul de obstacole, funcționând la program sau atunci când îi dai comanda din aplicația pentru smartphone. Povestea Anker începe în 2011, nu într-un garaj, ci în inima tehnologiei americane, la Google. Fondatorul, Steven Yang, era la acea vreme inginer software senior la Google în California. Frustrat de calitatea slabă și prețurile mari ale încărcătoarelor și bateriilor de laptopuri de pe piață, a avut o viziune clară: să creeze accesorii durabile, fiabile și cu un raport preț/performanță bun. Astfel, a renunțat la gigantul tech și s-a întors în China pentru a fonda propria companie, Anker. Interesant este că, inițial, Anker a pornit cu un accent puternic pe bateriile de laptop de schimb, devenind rapid un nume de încredere în acest segment. Însă, adevăratul lor salt pe piața globală a venit odată cu explozia smartphone-urilor, când s-au poziționat ca lideri în categoria bateriilor externe și a cablurilor de încărcare. Creșterea rapidă în ochii consumatorilor s-a bazat și pe faptul că erau foarte atenți la feedback și în majoritatea cazurilor ascultau cerințele acestora. Au revoluționat industria prin introducerea tehnologiilor lor proprietare de încărcare rapidă, precum PowerIQ și VoltageBoost, făcând din Anker sinonimul încărcării rapide și sigure, totul prin Amazon, fără magazine fizice, cel puțin nu în primii ani. Tot la capitolul inovație putem să trecem și încărcătoarele GaN, adică Gallium Nitride, sau Nitrură de Galiu, mult mai stabile, care pierd considerabil mai puțină energie și ocupă mai puțin volum. Ce face ca Anker să fie faimos? Ei bine, filozofia lor se bazează pe oferirea de calitate premium la un preț corect, punând un accent deosebit pe inovație și siguranță. Ei nu s-au limitat doar la accesorii de telefonie. De-a lungul anilor, Anker Innovations s-a extins strategic sub umbrela mai multor sub-branduri, fiecare dedicat unei nișe specifice, dar toate împărtășind aceleași principii de bază. Aici intervin soundcore, Nebula sau eufy. Ultimul menționat este sub-brandul dedicat dispozitivelor inteligente pentru casă, lansat cu scopul de a face tehnologia smart home mai accesibilă și mai ușor de utilizat. De la soluții de securitate și sonerii video, la sisteme de iluminat și, bineînțeles, aspiratoare robot. Succesul lor în acest domeniu a fost fulgerător, în special cu seria lor de aspiratoare robot, cunoscute pentru echilibrul excelent între performanță și preț. După prezentarea făcută de Black Friday unui „Gigel” mega competent, am remarcat fapul că mulți dintre voi erau destul de rezervați în ceea ce privește zona de preț în care se încadra acel Gigel. Ca o mică paranteză, m-am molipsit de la Alex cu numitul aspiratoarelor Gigel, e în același timp amuzant dar și îngrijorător. Revenind, pe bună dreptate, vă înțelegem și de aceea pentru acest Gigel nou am decis să coborâm prețul de achiziție mai jos, tocmai ca să fie mult mai accesibil pentru mai multă lume. OK, poate nu e la fel de competent ca anterior menționatul aspirator dar hai să le dăm o șansă și celor de la Anker cu al său model de aspirator robot pe nume complet eufy x10 Pro Omni. Design/Construcție Să începem ușor, cu o inspecție vizuală. A venit la birou cutia care părea suspect de mică pentru ceea ce știam că este înăuntru. Nivelul de ambalare recunosc că este excelent pentru că a venit cutie în cutie, probabil gândindu-se că va avea ceva de suferit cu curierii români care nu sunt cei mai atenți. Bun, trecem de primul strat și vedem că într-adevăr, este produsul care trebuie, deci înseamnă că Tetrisul cutiei principale este superior dacă au reușit să îndese totul într-un volum atât de mic. Și este fără îndoială dar altceva ne-a surprins pe toți. Nivelul de eficiență în ceea ce privește dimensiunile standului este masiv. Nu ai nimic extra, nici-un spațiu în plus, niciun centimetru cub de volum irosit. Recipientele pentru apă sunt standul în sine, nu există incinte în care să ai un rezervor detașabil, nu nu, foarte cool. Singura incintă este zona dedicată sacului de praf care fără îndoială avea nevoie de așa ceva pentru că nu aveai cum să detașezi de fiecare dată tot circuitul de transfer al prafului. Îmi place că fix pe cutia aspiratorului ai instrucțiuni detaliate cum este ambalat ca să poți să-l repui la nevoie înapoi în cutie exact la fix. Mai mult de atât ai și cod QR pentru manuale și aplicația eufy Clean. Deci puncte bonus pentru că eufy x10 Pro Omni nu-ți va ocupa mai mult volum în casă decât este necesar. Va fi foarte incognito pentru un aspirator robot care vine cu tot cu stand. Să nu vă păcălească dimensiunile reduse însă, standul este capabil să tragă preia murdăria din aspirator, să colecteze apa uzată și să o înlocuiască cu apă curată, iar îndată ce și-a terminat treaba, să spele și usuce mopurile acestuia cu aer cald la 45 de grade Celsius. Culoarea primită în teste este albă, dar x10 este disponibil și pe Negru. Trecând peste asta, trebuie să scădem 1 punct însă pentru lipsa oricărei piese de schimb. Nu am mai avut de mult în teste un aspirator care să nu vină măcar cu un mop extra sau o perie rotativă laterală, un filtru de praf, ceva. Deci atenție că la prima cumpărare va trebui să vă faceți stocuri de consumabile. Revenind, odată scos din cutie, asamblat standul, montat și pus în priză vei putea privi roboțelul per ansamblu și primul lucru observat este că partea frontală nu este rotundă, ca la majoritatea modelelor, ci este ușor rectangulară. Forma adoptată ar trebui să fie mai eficientă în adunarea murdăriei mai ales de pe margini, fără a mai fi nevoie să apeleze la acel braț extensibil regăsit la modele mai scumpe. În rest, pare a fi un aspirator robot standard. Ai pe partea superioară tureta cu LiDAR, esențială pentru a mapa cât mai corect casa ta dar și diferitele piese
Philips HUE este sistemul inteligent de lumini pe care ți-l vei dori și la tine acasă (review)
Sunt o multitudine de moduri în care noi aici în studio tot șurubărim la aspectul și complexitatea video-urilor noastre în mod constant. De aceea, sigur au observat câțiva din voi, de câteva săptămâni am instalat o nouă mochetă pe absolut toată suprafața studioului. E ceva mai groasă, tocmai ca să atenueze din ecou și să contribuie la un aspect mult mai plăcut, mai primitor. Chiar aș fi curios să dați înapoi să vedeți diferența în materie de sunet. Tot din acest motiv avem și aceste TV-uri gigantice pe care putem plasa diferite imagini în completare a prezentării. Dar pe lângă sunet, unul din cele mai importante elemente care intră în ecuația unui video reușit este fără îndoială lumina. O lumină bună îți poate sublinia subiectul, aduce diferite elemente în prim plan, dar poate crea și atmosferă pentru zona de fundal, contribuind la un vibe alert, sobru, ce vrei. De ce facem asta? Păi din dorința de a avea un setup cât mai bun și cât mai multe cadre la care putem să apelăm în funcție de tipul de conținut și tematică abordată. Și bineînțeles pentru că suntem în continuă căutare de îmbunătățiri, ca să vă oferim vouă video-uri din ce în ce mai calitative. Să vă dau și niște exemple. Video-urile normale de prezentare au pe fundal de obicei o imagine sau un loop pe unul sau pe ambele televizoare care să fie în completarea temei. Dacă e ceva despre tehnologi, cum se întâmplă de obicei obicei, punem grafica cu produsul sau firma acompaniată de niște lumini din paleta de culori a brandului în jurul televizorului, totul iluminat indirect, cu lumină albă. Dacă e un video despre altceva unde vrem să creionăm un cadru mult mai serios, mai sobru, de tip documentar, atunci avem spoturi de lumină pe care le folosim direct pe subiect, folosind mai puțin spre deloc iluminat indirect. Aceste schimbări au un impact imens asupra aspectului materialului finit și pot fi diferența între un video OK și unul Excelent. Dar unde vreau să ajung cu toate astea? Ei bine am tot experimentat cu diferite lumini „de ambianță”. Avem câteva LED-uri RGB, ca niște neoane pe care le tot mutăm prin fundal dar parcă nu e suficient. Este nevoie de mai mult, tocmai ca să facem cadrul cât mai viu dar în același timp și mai primitor, de fiecare dată în stilul a ceea ce vrem să prezentăm. Așadar cel mai la îndemână mod în care am duce setup-ul de ambianță la următorul nivel este să introducem niște Philips HUE în ecuație, cu diferite surse noi de lumină, altele decât tradiționalele becuri care nu sunt suficient de mobile pentru necesitățile noastre. Și dacă nu ai auzit până acum de Philips HUE și ai ridicat o sprânceană, stai liniștit, nu e nici o rușine. Philips HUE este ecosistemul de lumini dar și alte mici gadgeturi inteligente al celor de la Philips. Este compus din lumini inteligente și diferite alte dispozitive care vin în suportul acestora precum butoane wireless, senzori de mișcare sau contact, chiar și camere video toate care se vor lega prin protocolul de comunicare Zigbee la rețeaua ta, proprie care este controlată prin intermediul unui Philips Smart HUB sau Smart HUB Pro. Frumusețea acestui protocol este că se auto-propagă, adică fiecare lumină poate extinde distanța de comunicare pentru că se va purta ca un repeater de semnal pentru luminile sau dispozitive care sunt plasate și mai departe, lumini care nu ar ajunge direct la Bridge. Da, nu vă așteptați la interacțiuni instanțe și latență zero, pentru că protocolul Zigbee este low power, ideea lui este să consume cât mai puțin curent posibil ca toate dispozitivele precum senzori, butoane etc să poată rezista cât mai mult pe bateria inclusă. Motion Sensor-ul de exemplu are o durată de viață a bateriei de 2 ani, este ușor de înlocuit oricum, dar ar fi fost enervant să fie nevoie să faci asta săptămânal, chiar și lunar. În mod evident majoritatea luminilor au nevoie de sursă constantă de curent, dar există și lămpi HUE cu acumulator intern, de toate pentru toți. Să trecem în revistă rapid ce dispozitive au fost pe shopping list-ul HUE, după care vom vorbi mai la vale ca care a fost ideea din spate și ce interacțiuni are fiecare cu fiecare. Avem așa: HUE Bridge Pro, creierul operațiunii fără de care nu ar fi posibile toate ideile noastre, Motion Sensor, ca să ne jucăm cu el să vedem ce idei ne vin, poate adăugăm ulterior și senzori ficși, Un Tap Dial Switch, care aduce ceva interacțiuni rapide, instanțe în ecuație, cât să nu pierdem timpul apelând la aplicație și luminile, adică HUE Signe Table Lamp plus un Play Wall Washer și o bandă LED, Flux Strip Light de 3m lungime.. Tot ce am enumerat mai devreme este controlabil prin aplicația dedicată Philips HUE dar am un mic comentariu aici de făcut. Păi cum vine asta Philips? Aplicația este strict disponibilă pe iOS și Android? Nu Mac, nu Windows? Noi aici avem tot setup-ul, lumini, televizoare, mixere audio, video, ce vreți, legate la un Mac Mini prin care umblăm rapid la ce setări vrem, totul ca să fie cât mai rapid, ușor și convenabil. Dar HUE nu merge nativ acolo. urât. Știu că există aplicații 3rd Party prin care ai o mare parte din funcționalități, dar nimic nu se compară cu implementarea nativă. Și ideea e să ai totul într-un singur loc, când Nico vrea să facă setup ul pentru acest video, de exemplu, să se așeze la biroul de studio și prin Mac Mini să bage în 2 minute lumini, fundaluri, sunet, cât mai eficient. Acum mai avem și o tabletă pentru HUE :)) În fine, asta să fie problema mare a sistemului. Revenind, scoase din cutie toate bunătățile noi a venit momentul să le și instalăm. Bineînțeles că ai nevoie de un Bridge normal sau Pro în cazul nostru de față ca interfață prin care poți crea și controla toate dispozitivele tale noi din seria HUE,
Totul despre telefoanele recondiționate YOXO, flagship-uri la jumătate de preț (hands-on review)
În ultimii ani, telefoanele recondiționate au început să-și facă simțită prezența și în România. Atenție, telefoanele recondiționate nu sunt tot aia cu ce se înțelege în mod tradițional prin second-hand. În continuare, de pe OLX și alte platforme de felul ăsta, poți cumpăra telefoane mai ieftine decât de pe Flip sau de la operatori, care apropo, și-au extins și ei portofoliile cu telefoane recondiționate. Dar ceea ce nu oferă platformele SH tradiționale este o constanță, o consecvență a ofertei. E pe principiul ai sau nu ai noroc, poți să găsești ceva bun atunci când cauți, dar la fel de bine poți nimeri un moment prost, în care oferta să fie slabă. Apoi… dacă e s-o luăm după litera legii, garanția este nominală și netransmisibilă, apropo de anunțurile de pe OLX care se laudă cum că produsul „este în garanție”. Este, dar respectiva garanție a fost făcută pe numele lui X, care este titularul respectivei facturi, însoțită de garanție. Sigur, există căi ocolitoare și pentru asta, și probabil nu te întreabă nimeni la service „de ești tu acela”, dar repet, poți la fel de bine să ai surprize sau să-ți iei țepe. Deci, în principiu telefoanele recondiționate sunt o alternativă verificată, certificată și cu garanție, fiind oferite de comercianți specializați precum Flip.ro, Orange, YOXO, despre care vom povesti imediat, și mai sunt și alții. Dar înainte să intrăm în detalii și teste, hai să facem pe repede înainte un scurt rezumat al avantajelor și dezavantajelor „recondiționat vs SH”. De partea telefoanelor recondiționate avem următoarele. Sunt testate riguros, este specificat „gradul” estetic, dacă bateria a fost doar verificată sau a fost și înlocuită, software-ul resetat etc. Mai beneficiază și de garanție de 1 sau 2 ani, retur gratuit până la 30 zile și suport din partea vânzătorului, și sunt disponibile inclusiv modele recente, cu prețuri mai mici cu între 15 și 40% decât ale respectivului model luat de nou. Ambalajul și accesoriile pot să nu fie originale, dar sunt standardizate și sunt noi. Partea rea, este că în realitate, telefoanele respective nu sunt întotdeauna chiar „ca noi”, așa cum se laudă respectivele platforme, ci pot avea zgârieturi fine sau accesorii doar compatibile, nu originale, cum am pățit eu însumi nu doar o dată. Și așa cum spuneam și mai înainte, prețul poate fi sensibil mai mare decât în SH-ul tradițional, adică direct de la utilizator. De partea cealaltă, a telefoanelor de pe OLX gen, istoricul, uzura și starea reală pot varia. Telefonul nu e testat profesional, pot exista defecte ascunse sau limitări funcționale, prin urmare nu există garanții ferme despre cât de în mințile lui e telefonul ăla, tot ce poți să faci este să te bazezi pe seriozitatea vânzătorului și să te rogi să fie bine. Iar acum hai să intrăm în meandrele concretului și cum am mai testat de-a lungul timpului aici în Zona telefoane provenite de pe astfel de platforme care vând modele recondiționate, a venit rândul încă uneia. YOXO, din portofoliul Orange, adică acel serviciu digital care se gestionează exclusiv din aplicație și nu presupune perioadă contractuală minimă sau vizite pe la magazinele fizice, și-a lansat fix anul ăsta și o platformă separată pentru telefoane recondiționate, unde găsești de toate, inclusiv flagshipuri gen iPhone 16 sau Galaxy S25. Deci telefoanele de pe reconditionate.yoxo.ro sunt recondiționate și certificate de Recommerce, un partener Orange, au adesea baterii noi și performanță identică sau apropiată de cele ale modelului nou, au garanție de 2 ani, ai parte de transparență privind starea telefonului și beneficiezi și de livrare rapidă. Nu este nevoie de abonament sau contract Orange pentru achiziție; comanda este digitală, fără hârtii. Acest serviciu este integrat complet digital, inclusiv pe parte de retur și service, și permite achiziția oricărui device de către orice utilizator, indiferent de rețea. Bun, și acum hai să clarificăm rapid ce înseamnă recondiționat la nivel serios, nu second-hand de la Gigel, despre care nu știi dacă la un moment a scăpat sau nu telefonul în budă. Fiecare telefon din magazinul YOXO trece prin nu mai puțin de 56 de puncte de control. Cameră, microfon, WiFi, Bluetooth, touchscreen, baterie, senzori etc. Rezultatul? Un telefon care funcționează ca nou, arată ca nou, se simte ca nou, doar că nu mai e în cutia originală fancy. Și pentru că nu mai e „nou nouț”, prețul poate să fie cu până la 50% mai mic. Și am primit două astfel de telefoane de la YOXO pentru test, ca să vedem dacă sunt sau nu „ca noi”: un iPhone 15 Pro și un Samsung Galaxy S24. În cutie găsești doar telefonul, cablul și cheița SIM. Cele două arată impecabil, ca și cum ar fi noi, dar ca să fim clari: gradul cosmetic variază în funcție de ce alegi pe site. Sunt diferite grade, de la „arată ca nou” până la „are semne de folosire”. Mai exact sunt 4 categorii estetice: Ca nou A+, unde ai stare generală excelentă a ecranului, carcasei și ramei, practic fără niciun semn vizibil. Excelent A, cu micro-zgârieturi neglijabile pe ecran, carcasă și ramă. Foarte Bun B, unde sunt câteva zgârieturi vizibile pe ecran, carcasă și ramă. Și Bun C, cu urme de uzură pronunțate pe ecran, carcasă sau ramă. Diferența de preț între grade poate fi substanțială, chiar de sute de lei, în funcție de model. Deci, dacă nu te deranjează o zgârietură pe spate pe care oricum ai s-o acoperi cu husa, poți merge liniștit pe B adică Foarte Bun sau C, adică Bun, și economisești mai mulți bani. Ambele telefoane pe care le-am primit sunt grad A, adică Excelent, și nu A+, adică „ca nou”. Dar sincer, dacă nu aș fi știut că sunt recondiționate, cred că n-aș fi ghicit asta la prima vedere. Display-ul este perfect. Fără urmă de zgârietură, fără burn-in, și la fel de strălucitor și responsive ca și cum ar fi nou. Camerele merg perfect, cât despre procesor, el clar nu știe că telefonul e recondiționat, pentru că merge identic ca pe un telefon nou! Și ca să mă asigur,
iNES Live, TV pe orice ecran, oriunde în România (review)
iNES e unul dintre acele branduri românești care n-au făcut niciodată scandal, n-au cumpărat stadioane cu publicitate și nici nu te-au asaltat cu reclame, dar au stat acolo, cuminți și consecvenți, încă din perioada în care internetul „pe fibră” suna a SF. În București, iNES a început în 1995 ca furnizor de internet pentru companii și instituții serioase, cu servere, colocare, VPN-uri și tot arsenalul de telecom clasic. În timp ce noi ne jucam Quake pe conexiuni dial-up care sunau ca un robot în agonie, iNES punea deja fibră prin oraș. În ultimii ani, au făcut un lucru pe care puțini furnizori l-au reușit în România: au construit un serviciu OTT (Over-The-Top, adică streaming prin internet) 100% românesc, iNES Live, care funcționează oriunde în țară, pe orice ecran, indiferent dacă ești pe fibră, Wi-Fi la cabană sau pe internet mobil la metrou. iNES Live sau ce înseamnă televiziunea modernă De ce ar interesa pe cineva în 2025 o „televiziune pe net”, când mulți cred că TV-ul tradițional e pregătit să se mute în muzeu, lângă faxuri și DVD playere? Realitatea e mai nuanțată. Nu televiziunea a dispărut, ci cablul. Oamenii încă vor conținut live, știri în timp real, sport, divertisment, competiții și reality-uri, doar că vor toate astea nu neapărat în „big boxes” și fără contracte sau tehnicieni care vin „între 9.00 și 17.00”. Pentru că, gândește-te așa: cu cablul clasic ești legat de o locație. Vrei să te uiți la știri în bucătărie? Păi trebuie să muți televizorul sau să ai altul. Vrei să vezi meciul în parc? Ghinion. Și asta dacă nu mai adăugăm contractele pe 12-24 de luni, televizoarele care ocupă spațiu, și drama mutatului la altă adresă. iNES Live vrea să fie exact genul ăsta de soluție: televiziune premium, fără cabluri, fără obligații, fără complicații. Instalezi aplicația pe telefon, tabletă, Smart TV sau un stick TV, te loghezi, plătești cât ai chef, pe o lună, șase sau un an, și ai acces la peste 150 de canale. Odată intrat, poți folosi simultan de la un dispozitiv (abonamentul Basic de 5 euro/lună TVA inclus) până la trei (Premium, 16 euro/lună TVA inclus), ceea ce e excelent dacă ai familie sau mai multe camere. Dacă ai abonament Basic sau Plus (11 euro/lună) și vrei dispozitive extra, le adaugi la 1,19 euro/lună per dispozitiv. Și aici apare un detaliu interesant. iNES Live susține că este singurul serviciu OTT de la noi care transmite canale live în 4K real, nu upscalat. Nu am cum să verific asta fără să testez toate serviciile din România, dar afirmația este prezentă oficial și, din ce cunosc despre piață, nu contrazice realitatea. Dacă e corectă, înseamnă că, pe un TV bun sau pe un telefon cu ecran cu rezoluție echivalentă, chiar poți vedea conținut 4K. Pe scurt, e un serviciu care vrea să-ți dea libertatea pe care cablul clasic nu a avut-o niciodată. Îți poți muta televizorul pe orice ecran ai la îndemână, poți vedea tot ce vrei fără să te împiedici de hârtii, poți folosi până la trei dispozitive simultan, ai grilă ordonată pe categorii, ai multi-audio și Dolby Digital unde e disponibil. Și… dacă ai nevoie… există și extraopțiune pentru conținut 18+. Suntem între adulți, putem să recunoaștem :))). Utilizarea iNES Live După ce îți faci contul pe site, alegi abonamentul și-l plătești, toată povestea se mută în aplicații. Acestea sunt disponibile pentru aproape orice dispozitiv de la televizoare și stick-uri TV, la telefoane, tablete, chiar și pe device-uri mai vechi care încă rulează Android 8 sau 9. Instalarea este banală. Intri în magazin (Google Play sau App Store), cauți „iNES MobileTV”, apeși instalare și gata. Pe „ecrane mari”, respectiv Smart TV cu Android, Google, Tizen sau WebOS, sau AppleTV cu tvOS aplicația se numeste iNES Smart App. La prima deschidere îți cere doar user și parolă. Nu coduri de activare, nu pairing, nu SMS-uri care expiră în 30 de secunde. E genul de logare care nu te enervează. O precizare importantă ar fi că serviciul funcționează doar în România. Dacă pleci în afara țării, aplicația nu va funcționa. Teoretic, cu un VPN setat pe România, ar trebui să meargă și din străinătate, dar n-am testat asta, deci nu garantez. Dacă ești expat sau călătorești mult în afara granițelor, ține cont de acest lucru. L-am pus pe o tabletă și un telefon cu Android, pe un iPhone și pe televizor. Pe mobile, aplicația e simplă. Grilă de canale pe partea stângă, secțiunile sus, stream video în panoul central, EPG jos, adică programele pe postul ales care rulează acum și ce urmează. E același principiu pe care îl știi de la orice TV cu cablu clasic, doar că interfața e mai curată și mai responsivă. Scroll-ul merge lin, schimbarea canalelor se face rapid, fără lag sau buffering excesiv, evident, dacă ai conexiune decentă. Pe tabletă, experiența e similară, doar că ai mai mult spațiu, deci interfața respiră mai bine. E ce trebuie pentru bucătărie sau dormitor, unde nu ai TV fizic dar vrei să te uiți la știri dimineața sau la un serial seara. Pe iPhone, aplicația iNES Mobile TV merge la fel. Interfața e adaptată și pentru iOS, gestionarea se face smooth, iar dacă ai un iPhone cu ecran ProMotion sau OLED decent, calitatea imaginii chiar se cunoaște. Evident, chiar dacă există telefoane cu ecrane 4K, pe o diagonală de circa 7 inch diferența față de Full HD e greu de observat, dar calitatea imaginii e oricum foarte bună. Pe televizor, aici devine mai interesant. Ai nevoie fie de un Smart TV cu Android TV sau Google TV, fie de un stick precum Chromecast with Google TV sau Apple TV. Instalezi iNES SmartTV direct din magazinul de aplicații al TV-ului sau stick-ului, te loghezi, și televizorul devine literalmente un dispozitiv de streaming live fără box extern. Pe telefon și tabletă, dai dublu tap pe ecran ca să intri în modul full screen și la fel ieși din el. Pe televizor, navighezi cu joystick-ul, apeși OK pentru full screen pe canalul dorit,