Etichetă: Amazon

Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024

Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google),  Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a  pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris  Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate

Europa secretă de pe alte continente: teritoriile necunoscute ale Uniunii Europene

Vorbim despre teritoriile speciale ale Uniunii Europene, un grup eclectic de regiuni care, deși se află în afara continentului european (și adesea în afara radarului public), păstrează legături juridice, economice și culturale cu UE. Unele sunt departamente de peste mări, altele au statute unice, iar toate au ceva în comun: sunt adevărate bijuterii geografice, cu istorii mai complicate decât un tratat de liber schimb, scrie Serendippias.com. Pentru început, ce sunt RUP și PTU? În jargonul comunitar, ele sunt cunoscute drept RUP (Regiuni Ultraperiferice) și PTU (Țări și Teritorii de Peste Mări). RUP sunt regiuni care fac parte integrantă dintr-un stat membru (precum Guadelupa sau Insulele Canare), în timp ce PTU sunt teritorii asociate unui stat membru, dar care nu fac parte din spațiul comunitar și nici din piața unică, iar de aici lucrurile devin mai complicate. Pe scurt: există locuri în lume unde poți plăti în euro, poți vedea plăcuțe de înmatriculare franceze și poți beneficia de fonduri europene, chiar dacă te afli la mii de kilometri de Strasbourg. Bine ai venit în Europa fără continent. Polinezia Franceză: junglă și… croissante? Imaginează-ți un paradis tropical unde poți plăti cu franci CFP (o monedă rămasă din alte vremuri), poți vorbi franceza și ești, tehnic, legat de Uniunea Europeană. Așa este Polinezia Franceză, un ansamblu de arhipelaguri pierdute în mijlocul Pacificului, care include locuri celebre precum Bora Bora, Tahiti și Moorea. Deși nu face parte din teritoriul vamal comunitar, este un PTU aflat sub suveranitate franceză, ceea ce înseamnă că locuitorii săi sunt cetățeni europeni, însă legislația UE nu se aplică automat. O raritate administrativă aproape unică. Saint-Pierre și Miquelon: Franța din Canada La doar o aruncătură de băț de Newfoundland (Canada) se află acest mic arhipelag cu climat aspru și spirit francez: Saint-Pierre și Miquelon. Deși geografic pare decorul unui roman de Jack London, politic este o colectivitate teritorială franceză cu statut special. Aici, mașinile circulă cu plăcuțe franceze, cafenelele servesc espresso cu „pain au chocolat”, iar administrația funcționează după legile Parisului, chiar dacă ești înconjurat de ceață și ape reci nord-atlantice. Este unul dintre acele locuri unde Europa pare să fi ajuns din întâmplare și să fi rămas ancorată acolo. Guyana Franceză: UE în Amazon Da, Guyana Franceză face parte din Uniunea Europeană. Și nu este vorba despre Guyana sau Surinam, ci despre acel teritoriu de junglă amazoniană unde circulă euro și flutură drapelul francez, locul unde se află centrul spațial european de la Kourou. De aici sunt lansate sateliți europeni, pe fundalul unei vegetații tropicale spectaculoase. Din punct de vedere administrativ, este un departament de peste mări, ceea ce înseamnă că face parte pe deplin din UE. Dacă ai visat vreodată să explorezi jungla fără să ieși complet din spațiul european, acesta este locul potrivit. Azore, Madeira și Canare: Africa și Europa, împreună Aceste trei arhipelaguri sunt cunoscute și turistice, dar adesea trecute cu vederea în discuțiile despre „Europa neobișnuită”. Ele sunt, tehnic, Regiuni Ultraperiferice, ceea ce înseamnă că, deși aparțin UE, beneficiază de tratament fiscal și vamal diferit. De exemplu, Insulele Canare nu aplică TVA, ci propriul impozit numit IGIC. În Madeira există zone libere fiscale, iar în Azore se aplică reduceri de taxe din cauza izolării geografice. Viața într-un paradis vulcanic vine și cu avantaje juridice. Noua Caledonie: aproape europeană, aproape independentă Acest arhipelag din Pacificul de Sud este un caz fascinant. Deși aparține Franței, are un grad foarte ridicat de autonomie și a organizat mai multe referendumuri privind independența. Din punct de vedere tehnic este un PTU, însă statutul său evoluează odată cu fiecare vot. Paradoxul este că locuitorii votează la alegerile franceze, însă multe legi europene nu se aplică aici. Între timp, capitala Nouméa pare un amestec între Nisa și Tahiti, cu palmieri, plaje și administrație cu accent francez. Caraibele neerlandeze: olandezi, da; europeni, nu chiar Deși fac parte din Regatul Țărilor de Jos, insulele caraibiene Aruba, Curaçao, Sint Maarten, Bonaire, Saba și Sfântul Eustatiu nu sunt integrate propriu-zis în Uniunea Europeană. Ele sunt considerate Țări și Teritorii de Peste Mări sau, în cazul ultimelor trei, municipalități speciale cu statut particular. Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii au pașapoarte europene, însă insulele nu aplică legislația comunitară și nu fac parte din spațiul Schengen sau din piața unică. Folosesc monede diferite, au controale de frontieră și sisteme vamale proprii și mențin o relație cu UE undeva între apartenență și asociere contractuală. Groenlanda: fost membru cu nostalgii europene Deși aparține Danemarcei, Groenlanda a părăsit Comunitatea Europeană în 1985, după un referendum surprinzător. Motivul principal a fost protejarea drepturilor de pescuit. Astăzi, Groenlanda are acorduri comerciale cu UE, dar nu face parte din aceasta. Totuși, cetățenii groenlandezi dețin pașapoarte europene și pot circula liber în spațiul Schengen. Este, într-un fel, un divorț amiabil, cu relații păstrate. Ce caută aceste teritorii în Uniunea Europeană? Întrebarea poate fi pusă și invers: ce caută Uniunea Europeană în aceste teritorii? Mult mai mult decât pare. Strategic, ele extind prezența globală a UE în toate oceanele lumii. Sunt importante pentru control maritim, prezență diplomatică, biodiversitate și, în multe cazuri, din motive istorice legate de trecutul colonial. În plus, Uniunea Europeană investește miliarde de euro prin fonduri de coeziune, dezvoltare rurală și programe de cooperare, încercând să reducă diferențele dintre Paris și Papeete sau dintre Bruxelles și Kourou. Teritoriile speciale ale Uniunii Europene reprezintă un amestec de moștenire colonială, logică juridică și realism geostrategic. Sunt colțurile exotice ale unei Europe care se întinde dincolo de continent, ajungând în locuri unde stelele de pe drapelul european par uneori mai degrabă simbolice decât geografice. Și totuși, ele există: jungla amazoniană unde se plătește în euro, Polinezia cu accent francez și insulele portugheze cu avantaje fiscale, amintindu-ne că identitatea europeană nu încape întotdeauna în limitele unui atlas. Așa că, data viitoare când crezi că Uniunea Europeană înseamnă doar funcționari la Bruxelles și eurodeputați care dezbat ora de vară, amintește-ți că înseamnă și un atol din Pacific unde steagul albastru flutură lângă un vulcan adormit. Iar asta este geopolitică în cea mai neașteptată formă.

Franța vrea să renunțe la Zoom, Microsoft și Google, pe fondul tensiunilor geopolitice: Europa începe decuplarea tehnologică de giganții americani

Decizia Franței din această săptămână de a împinge milioane de angajați ai statului să folosească o alternativă locală la Zoom și Microsoft Teams marchează cel mai recent capitol dintr-un efort de zeci de ani al guvernelor europene de a se desprinde de marile companii americane de tehnologie, notează Financial Times. Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a trimis joi o scrisoare ministerelor prin care le ordonă să își mute apelurile video pe Visio, o alternativă internă la Zoom, până la finalul anului. „Pentru a garanta securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor electronice publice, este prin urmare imperativ să implementăm o soluție unificată de videoconferință, controlată de stat, bazată pe tehnologii suverane”, a scris el. Aceeași logică a fost vizibilă și vineri, când guvernul francez a blocat operatorul de sateliți Eutelsat să își vândă afacerea cu antene terestre către fondul de investiții EQT, invocând caracterul strategic al grupului, rival al serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk. Apel la decuplarea tehnologică a Europei În ciuda dificultăților de lungă durată de a-i convinge pe europeni să renunțe la Microsoft, Google și Amazon în favoarea unor alternative locale, noile îngrijorări legate de politica externă a președintelui american Donald Trump au adus un nou sentiment de urgență apelurilor pentru așa-numita „decuplare tehnologică”. Acest lucru a alimentat eforturi proaspete ale guvernelor europene de a stimula alternative locale, de la aplicații de comunicare și furnizori de cloud până la sateliți și inteligență artificială. Măsurile Franței din această săptămână au venit la doar câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere statelor membre să „consolideze suveranitatea tehnologică europeană prin facilitarea achiziției de produse și servicii digitale europene, acolo unde este posibil”. Uniunea Europeană se bazează în continuare pe țări din afara blocului comunitar, în principal pe SUA, pentru peste 80% din serviciile și infrastructura sa digitală, potrivit raportului parlamentului. Timp de decenii, încercările de a crea versiuni europene de cloud computing, mesagerie și software pentru companii au eșuat, deoarece oamenii și firmele sunt reticenți în a trece la alternative adesea inferioare sau incomode. Puținele exemple de succes au fost, în mare parte, fragmentare. În octombrie, de pildă, landul german Schleswig-Holstein a celebrat un „moment istoric pentru suveranitatea digitală” după ce aproximativ 40.000 de căsuțe de e-mail ale angajaților statului au fost migrate de la Microsoft Exchange și Outlook către alternative open-source. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii ca Europa să devină mai independentă de SUA, de la tehnologie până la sisteme de armament. El a promovat furnizori locali de cloud, precum și compania pariziană de inteligență artificială Mistral, considerată unul dintre puținele bastioane europene împotriva dominației americane și chineze în domeniul AI. Acum, amenințările lui Trump de a invada Groenlanda, care face parte din Danemarca, au ridicat spectrul unui război comercial în care dependența Europei de Silicon Valley ar putea deveni o vulnerabilitate economică majoră. „Ceea ce s-a schimbat astăzi, mai mult decât natura problemei, este probabilitatea ca aceasta să se materializeze brusc: sancțiuni extrateritoriale, restricții de acces, șantaj de reglementare”,  a declarat Francesca Musiani, directoare de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța. „În acest context, decuplarea încetează să mai fie o ipoteză teoretică și devine un scenariu de gestionare a riscului”, a adăugat aceasta. Franța și inițiativele sale tehnologice eșuate Franța are, la rândul său, un istoric presărat cu inițiative tehnologice susținute de stat care au eșuat, anunțate cu mare fast de președinți de la Jacques Chirac până la Macron, dar care s-au dovedit a fi risipă de bani publici și timp. În 2008, Franța și Germania au investit sute de milioane de euro în dezvoltarea Quaero, un motor de căutare local prezentat drept alternativă suverană la Google și Yahoo, pentru ca proiectul să fie închis după cinci ani. Cota de piață a Google în căutările din Europa este în continuare de aproximativ 90%. Ulterior, Parisul a încercat să stimuleze dezvoltarea unui „cloud suveran”, sprijinind două proiecte concurente conduse de grupurile de telecomunicații Orange și SFR, argumentând că furnizorii americani de cloud nu pot garanta că datele utilizatorilor francezi rămân în Europa și nu sunt vulnerabile în fața autorităților americane sau a spionajului. Din nou, adopția a fost minimă, deoarece serviciile nu erau la fel de performante, astfel că guvernul a ales în schimb să reglementeze schimbări menite să facă produsele americane și alte produse străine mai sigure pentru sectorul public și companii. Saul Klein, investitor în tehnologie cu sediul la Londra, la Phoenix Court, a spus că țările ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că Europa are jucători puternici în următoarele frontiere ale industriei, dând exemplul investiției de 1,3 miliarde de euro a gigantului olandez ASML în Mistral anul trecut. „Nu văd rostul unui Zoom francez. Este puțin probabil ca un stat suveran să poată face de unul singur ceva care să concureze științific sau tehnologic cu o alternativă americană sau chineză… Trebuie duse luptele următoare.” Datele europene, stocate la nivel local Potrivit firmei de cercetare IDC, companiile europene au cheltuit în continuare aproximativ 80% din totalul investițiilor lor de 25 de miliarde de dolari în infrastructura de cloud computing în 2024 la primii cinci furnizori americani de cloud, care și-au asumat, la rândul lor, angajamente mai profunde de a stoca datele europene la nivel local. David Amiel, secretar de stat pentru funcția publică în Franța, a declarat pentru Financial Times că țara nu va putea atinge obiectivele președintelui Macron privind „autonomia strategică”, adică reducerea dependențelor în întreaga economie, fără un nou impuls pentru ca firmele europene să furnizeze mai mult din tehnologia necesară. „Trebuie să ne dezobișnuim de dependența de instrumente non-europene. Dar ele trebuie să respecte cele mai bune standarde de calitate, altfel vor eșua.” Proiectul Visio, testat de ministerul lui Amiel, are ca obiectiv pe termen lung crearea mai multor instrumente pentru sectorul public, care ar putea în cele din urmă să înlocuiască Microsoft Office sau Google Suite. Anul trecut, a fost lansată o aplicație internă de mesagerie securizată numită Tchap, care are

Ce se află în spatele documentarului despre Melania Trump

Documentarul „Melania”, produs și promovat intens de Amazon, a dominat spațiile publicitare din Statele Unite în ultima săptămână. Deși premiera în cinematografe este programată pentru 30 ianuarie, analiștii estimează încasări de sub 10 milioane de dolari. Acest lucru ar reprezenta o pierdere semnificativă, având în vedere că bugetul de producție s-a ridicat la aproximativ 40 de milioane de dolari, la care se adaugă încă 35 de milioane pentru promovare, mai arată Il Post. Pentru Amazon, scopul proiectului nu pare a fi profitul direct. Experții sugerează că investiția vizează consolidarea relației cu președintele Donald Trump într-un context politic delicat. O investiție neobișnuită într-un gen nișat Achiziția și distribuția filmului prin MGM, deținută de Amazon, a atras atenția datorită sumei record pentru un documentar. Genul are, în mod tradițional, un public limitat, iar chiar și producțiile de succes adresate publicului conservator au avut bugete mult mai mici. Filmul se bazează pe autobiografia Melaniei Trump din 2024 și a fost filmat în cele 20 de zile premergătoare celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Documentarul este regizat de Brett Ratner (cunoscut pentru Rush Hour), o figură marginalizată de Hollywood după ce a fost acuzat de hărțuire sexuală în 2017. Potrivit presei americane, alegerea regizorului nu a aparținut Amazonului, ci familiei Trump, probabil la sugestia agentului Marc Beckman. Amazon a cumpărat filmul abia după ce acesta a fost finalizat. Promovare masivă și planuri viitoare Indiferent de încasări, Amazon tratează lansarea ca pe un eveniment major. Campania include spoturi în timpul meciurilor NFL, gale de gală și închirierea spectaculoasei arene The Sphere din Las Vegas. După lansarea în cinematografe, filmul va ajunge pe Prime Video, unde va fi însoțit de o miniserie documentară în trei părți despre Melania Trump. Proiectul pare să contribuie la revenirea în prim-plan a lui Brett Ratner. Există zvonuri despre un al patrulea film din seria Rush Hour, cu Ratner la regie, susținut indirect de președintele Trump. Deși marile studiouri au ezitat, drepturile au fost preluate de compania italiană Eagle Pictures, care distribuie și documentarul în Italia. Așadar, un film cu relevanță cinematografică modestă a devenit un punct de intersecție între politică, industrie și strategii de influență.

Amazon renunță la planurile de a livra mărfuri cu drone în Italia. Care e motivul

Compania Amazon a anunțat, duminică, faptul că a decis să renunțe la planurile de livrare a mărfurilor cu drone în Italia. Deși Amazon a înregistrat progrese semnificative în relația cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial, aspectele mai generale legate de reglementarea activității comerciale nu au susținut proiectul, relatează Reuters. În urma acestui anunț, autoritatea italiană pentru aviație civilă ENAC a calificat decizia ca fiind neașteptată. În plus, ENAC a mai spus că decizia anunțată a fost motivată de politica companiei, legată de „evenimentele financiare recente care au implicat grupul”, mai relevă sursa citată. Vestea vine în mod neașteptat și în contextul în care compania anunțase la sfârșitul anului trecut că a finalizat cu succes testele inițiale ale dronelor de livrare în San Salvo, un oraș din regiunea centrală Abruzzo. „În urma unei analize strategice, am decis să oprim planurile noastre comerciale de livrare cu drone în Italia. În ciuda angajamentului pozitiv și a progreselor înregistrate cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial italiene, cadrul de reglementare comercială mai larg din țară nu susține, în acest moment, obiectivele noastre pe termen lung pentru acest program”, au spus reprezentanții Amazon, potrivit agenției Reuters. „Proiectele noastre de livrare cu drone în SUA și Marea Britanie continuă în mod pozitiv, zborurile de testare și livrările comerciale dovedindu-se eficiente și bine primite de clienți”, adaugă el. „Cu peste 25 de miliarde de euro investiți în Italia în ultimii 15 ani, peste 19.000 de angajați direcți în mai mult de 60 de locații distribuite în țară, continuăm să servim clienții noștri din Italia și să le oferim o experiență de cumpărături excelentă”, a conchis Amazon, potrivit Sky TG24.

Amazon elimină 30.000 de locuri de muncă începând de marți pentru a reduce cheltuielile și a compensa angajările excesive în timpul pandemiei

Amazon se pregătește să elimine 30.000 de locuri de muncă începând de marți. Motivul?  Corporația înființată de Jeff Bezos încearcă să reducă cheltuielile și să compenseze angajările excesive făcute pe durata pandemiei de coronavirus din anii 2020-2021, susțin trei surse apropiate companiei pentru Reuters. Compania de vânzări și livrări online are în prezent 1,55 milioane de angajați, dar numai 10% sunt angajați care fac muncă de birou. Acum, Amazon anunță cele mai mari concedieri și tăieri de posturi de la finalul anului 2022, atunci când a eliminat 27.000 de poziții. Amazon reduce „birocrația excesivă” și se pregătește să clădească o infrastructură cu AI În ultimii ani, Amazon a redus posturi în cadrul mai multor divizii – domeniul dispozitivelor, cel al comunicațiilor și podcasting. Marți, 7 noiembrie 2025, vor fi eliminate posturi de muncă din mai multe divizii, inclusiv din departamentul de resurse umane. sursa foto: Hepta Directorul executiv Andy Jassy și-a exprimat inițiativa de a reduce ceea ce el a descris drept „o birocrație excesivă”, reducând numărul mare de manageri. În plus, a instalat o linie de plângeri anonime pentru a identifica „ineficiențele”. Directorul a specificat și că reducerea locurilor de muncă ar putea fi cauzată de noile instrumente cu Inteligență Artificială, vizând posturile cu sarcini repetitive și de rutină. Sky Canaves, un analist eMarketer, a declarat că reducerile masive de posturi indică faptul că Amazon a realizată ca Inteligența Artificială are mai multă productivitate și că este sub presiune în clădirea unei infrastructuri cu AI pe termen scurt, scrie Reuters. Sursa Foto: Amazon/ Hepta Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei Platforma PRIME, pe care mulți români și-au făcut conturi, acuzată că își păcălește clienții. Mega-procesul a început luni, 22 septembrie Grupul Amazon, acționat în judecată de autoritățile din SUA pentru exercitare de monopol, cu efectul majorării prețurilor Amazon CONCEDIAZĂ sute de angajați din România, începând cu prima zi a anului 2025. Ce alte companii încep disponibilizările

Jeff Bezos, Amazon. Roboții vor fura 600.000 de locuri de muncă în Statele Unite până în 2033

Jeff Bezos, directorul companiei Amazon, ar putea accelera procesul de automatizare al pieței muncii din Statele Unite. Echipa de robotică de la Amazon este să automatizeze 75% din operațiunile sale. Potrivit New York Times , Amazon și-a triplat forța de muncă din 2018, ajungând la 1,2 milioane de angajați. Acum, conducerea companiei se așteaptă ca Amazon să evite angajarea a  160.000 de persoane în Statele Unite până în 2027. 600.000 de locuri de muncă ar urma să fie eliminate până în 2033. Automatizarea ar economisi circa 30 de cenți pentru fiecare livrare efectuată de Amazon. Amazon evită utilizarea termenilor „A.I.” și „automatizare” Documentele din interiorul companiei care au ajuns în posesia publicației New York Times nu conțin termeni precum „automatizare” sau „A.I.” în paragrafele despre robotică. În schimb, utilizează „tehnologie avansată”. Chiar și termenul de „robot” este înlocuit cu „cobot”. Publicația scrie că Amazon nu urmărește eliminarea oamenilor în totalitate prin automatizare, ci mai degrabă o colaborare între personalul uman și tehnologie. Kelly Nantel, purtătoarea de cuvânt a companiei Amazon, a notificat că Amazon plănuiește să angajeze 250.000 de oameni în viitorul apropiat. Planurile Amazon pentru automatizare ar putea avea un impact major asupra „gulerelor albastre” din Statele Unite și a servit ca un model pentru companii precum Walmart, cel mai mare angajator american. Ce planuri mai are Jeff Bezos Conducerea companiei este convinsă că automatizarea este la orizont. Miliardarul Jeff Bezos are planuri mari – el a declarat că „milioane de oameni vor trăi în spațiu din anul 2045, iar roboții vor munci pe Lună”, scrie Fortune. Sursa Foto: Amazon Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei

Ambițiile ecologice ale Braziliei, puse pe pauză. Țara a apobat forajele petroliere în zona Amazonului

Compania braziliană Petrobras a primit permisiunea de a fora în căutare de petrol în apropierea gurii de vărsare a fluviului Amazon, ceea ce pune în umbră ambițiile ecologice ale țării, care se pregătește să găzduiască discuțiile ONU privind clima, potrivit The Guardian. Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a fost criticat de ecologiști, care susțin că planurile sale de extindere a zăcămintelor petroliere contravin imaginii sale de lider global în domeniul schimbărilor climatice. Brazilia va găzdui luna viitoare discuțiile privind clima Cop30 în orașul amazonian Belem. Compania Petrobras a declarat că forajele în regiunea Foz de Amazonas vor începe imediat și vor dura cinci luni, după lupta de cinci ani pentru obținerea permisiunii de explorare a zonei. „Petrobras a îndeplinit toate cerințele stabilite de Ibama (organismul de supraveghere a mediului), respectând pe deplin procesul de acordare a licențelor de mediu”, a declarat gigantul petrolier într-un comunicat transmis AFP. „Sperăm să obținem rezultate excelente în urma acestei cercetări și să dovedim existența petrolului în porțiunea braziliană a acestei noi frontiere energetice globale”, a declarat Magda Chambriard, președinta Petrobras. Compania va fora o sondă de explorare la un sit offshore situat la 500 km de gura de vărsare a fluviului Amazon, la o adâncime de peste 2.800 de metri. Forajul Blocului 59 – care se află la 160 km de coastă – a fost un proiect pasionat de Lula, care insistă că veniturile din petrol vor ajuta la finanțarea tranziției climatice a Braziliei. Ecologiștii au tras semnale de alarmă cu privire la forajul petrolier în largul coastei celei mai mari păduri tropicale din lume, o zonă cu biodiversitate care găzduiește mai multe comunități indigene. ONG-ul Observatorul Climei din Brazilia a declarat că organizațiile societății civile vor merge în instanță pentru a contesta decizia, pe baza „ilegalităților și deficiențelor tehnice” din procesul de acordare a licențelor. „Aprobarea sabotează Cop și contravine rolului de lider climatic revendicat de președintele Luiz Inácio Lula da Silva pe scena internațională”, a declarat Observatorul Climei. „Decizia este dezastruoasă din perspectiva mediului, climei și sociobiodiversității.” Ibama a refuzat companiei Petrobras o licență de explorare în 2023, invocând planuri inadecvate de protejare a faunei sălbatice în caz de deversare de petrol.

Care sunt cele mai valoroase branduri din lume. Companiile din domeniul tehnologiei domină topul

Interbrands a publicat topul celor mai valoroase companii ale lumii, iar acesta este dominat, de departe, de afaceri din domeniul tehnologiei. În topul de anul acesta, companiile au o valoare combinată de 3.600 de miliarde de dolari, iar nume precum Nvidia și Instagram au crescut rapid ca valoare, în timp ce unele branduri de lux se chinuie să rămână în față, scrie Business Insider. Topul celor mai bune mărci din lume include câteva nume consacrate și câțiva nou-veniți care reprezintă o surpriză. Firma de consultanță Interbrand clasifică anual cele mai valoroase mărci din lume. Lista se bazează pe cercetările companiei privind performanța financiară, rolul pe care marca îl joacă în deciziile de cumpărare și puterea sa pe piață. Valoarea totală a companiilor din clasamentul „Best Global Brands” din acest an este de 3.600 de miliarde de dolari, în creștere cu 4,4% față de valoarea din 2024. Lista este condusă de cinci companii din domeniul tehnologiei, primele trei din anul precedent continuând să domine. Deși primele trei companii și-au asigurat pozițiile, Interbrand a raportat cel mai mare număr de noi participanți din istorie. Producătorul de cipuri Nvidia (locul 15 pe listă) a înregistrat cea mai mare creștere a valorii din istoria de 26 de ani a listei, iar Instagram a intrat pentru prima dată în top 10. Iată brandurile care au ajuns în top 10 în lista Interbrand a celor mai bune mărci la nivel global. Apple – Apple a intrat în top 25 Interbrand în 2008 și a fost clasată pe primul loc în cinci ani. De când a ajuns în fruntea listei, producătorul iPhone și-a menținut poziția. În ciuda locului în fruntea clasamentului, valoarea mărcii Apple a scăzut cu 4%, ajungând la 470,5 miliarde de dolari. Microsoft – Microsoft a crescut cu 10%, ajungând la o valoare a mărcii de 388,5 miliarde de dolari. Amazon – Deși este cunoscut ca un site de comerț electronic, plasarea sa pe listă reflectă puterea sectorului de divertisment datorită Prime Video. Amazon a crescut cu 7%, cu o valoare a mărcii de 319,9 miliarde de dolari. Google – Google a crescut cu 9%, cu o valoare a mărcii de 317,1 miliarde de dolari. Samsung – Compania sud-coreeană a pierdut 10% din valoare față de anul trecut, valorând 90,5 miliarde de dolari în 2025. Toyota – Toyota, marca auto cu cel mai înalt rang, a crescut cu 2%, ajungând la 74,2 miliarde de dolari în 2025. Coca-Cola – Este marca de alimente sau băuturi cel mai bine clasată din listă. Valoarea mărcii sale a scăzut cu 2%, ajungând la 60,1 miliarde de dolari. Instagram a ajuns în top 10 pentru prima dată în 2025, cu o creștere de 27%, ajungând la o valoare a mărcii de 57,3 miliarde de dolari. Clasamentul său este surprinzător, deoarece primele 10 mărci sunt de obicei stabile în clasamentele lor, notează Interbrand. McDonald’s – Brandul valorează anul acesta 53 de miliarde de dolari. Mercedes-Benz este a doua companie auto care își asigură un loc în top 10. Cu toate acestea, valoarea mărcii sale a scăzut cu 15%, la 50,1 miliarde de dolari. Sectorul brandurilor de lux a întâmpinat dificultăți. În acest context, Prada a înregistrat o creștere de 8%. Hermès, brandul de lux cu cea mai rapidă creștere, a înregistrat o creștere de 18% în valoare. Louis Vuitton a pierdut 5% din valoare, iar Gucci iese din top 50. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii domină topul constructorilor. Umbrărescu, locurile 1, 2 și 3 Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de INFLAȚIE și de tensiunile comerciale Sursa foto: Colaj GÂNDUL

Amazon elimină unul dintre cele mai generoase beneficii ale sale

Începând cu 1 octombrie, compania elimină programul „Prime Invitee”, care permitea membrilor Prime din afara gospodăriei lor să beneficieze de livrare gratuită. De acum înainte, clienții vor trebui să își înscrie propriul abonament Prime pentru a beneficia de livrarea gratuită oferită de Amazon. Amazon a confirmat modificările pe site-ul său web . Într-o declarație pentru CNN, Amazon i-a încurajat pe clienții afectați să treacă la un program similar numit „Amazon Family”, care permite oamenilor să își împărtășească beneficiile Prime – dar numai pentru persoanele din aceeași gospodărie. Nu este clar câți oameni au profitat de programul Prime Invitee, lansat în SUA în 2009 și care a încetat să mai accepte înscrieri în 2015. Într-un comunicat, Amazon a declarat pentru CNN că mai puțin de 1% dintre membrii Prime din SUA vor fi afectați de sfârșitul programului. Un raport Reuters de săptămâna trecută a dezvăluit că Amazon nu și-a atins obiectivele de înscrieri în timpul evenimentului său extins Prime Day din iulie, înregistrând cu 116.000 de persoane mai puțin în cele 21 de zile premergătoare evenimentului din 15 iulie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Public, Amazon a fost optimist cu privire la eveniment. Într-un comunicat de presă din iulie, compania a declarat că evenimentul Prime Day din acest an a avut „vânzări record și mai multe articole vândute în cele patru zile”. Amazon nu dezvăluie câți abonați din SUA are pentru programul său Prime. Cu toate acestea, o analiză terță parte realizată de Consumer Intelligence Research Partners estimează că are 197 de milioane de clienți în martie 2025. Abonamentul Prime costă 14,99 dolari pe lună sau 139 dolari pe an. Ultima creștere de preț a avut loc în 2022 .