Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.
Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale
Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.
Amazon România scapă de plata daunelor morale: ce s-a întâmplat cu angajatul care a acuzat hărțuire
O răsturnare spectaculoasă de situație zguduie din temelii cazul intens mediatizat în care Amazon Development Center România fusese inițial obligată să plătească 200.000 de lei daune morale unui angajat, acuzat de hărțuire morală și plasat în programul controversat de „îmbunătățire a performanței” (Pivot/PIP). Curtea de Apel București a decis acum contrariul: compania nu mai este obligată să plătească nicio despăgubire, iar acuzațiile angajatului au fost respinse în totalitate. Această decizie definitivă pune capăt unui proces care a durat mai multe luni și care a adus în atenția publicului o practică din ce în ce mai discutată în corporațiile multinaționale – utilizarea abuzivă a programelor de tip PIP. Cazul reflectă tensiunile tot mai mari dintre angajați și angajatori în era post-pandemică, mai ales în sectorul IT&C, unde presiunea performanței atinge cote ridicate. În primă instanță, Amazon România fusese obligată să plătească suma de 200.000 lei daune morale, să anuleze decizia de includere a angajatului în programul PIP și să înceteze presupusele acte de hărțuire morală. Sentința, salutată la vremea respectivă ca o victorie împotriva practicilor de „concediere tăcută”, a fost anulată de Curtea de Apel, care a admis apelul formulat de companie și a respins în totalitate acțiunea angajatului. Motivarea instanței a lăsat fără susținere acuzațiile legate de hărțuire morală, invalidând și argumentele privind utilizarea abuzivă a programului de performanță. Deși inițial avocata angajatului declarase că decizia favorabilă clientului său reprezenta „un semnal clar împotriva hărțuirii deghizate în management al performanței”, realitatea juridică a fost reconfigurată în favoarea corporației. Această turnură ar putea avea un impact semnificativ asupra altor angajați care se gândesc să atace în instanță decizii similare, mai ales în companii mari precum Amazon, unde aceste planuri de „corectare” a performanței sunt adesea invocate. Ce înseamnă PIP și de ce a devenit controversat Programul de îmbunătățire a performanței (Performance Improvement Plan – PIP) este un instrument des folosit în companiile mari pentru a ajuta angajații care nu se ridică la nivelul așteptărilor să își îmbunătățească activitatea. Teoretic, PIP-ul oferă un cadru clar, obiectiv și bine documentat de redresare profesională. În practică, însă, tot mai multe voci îl acuză că este folosit ca un mecanism de presiune, menit să forțeze plecări voluntare, fără a implica concedieri oficiale. În cazul Amazon România, angajatul susținea că fusese plasat în mod nejustificat în acest program, cu obiective imposibil de atins și fără suport real din partea managerilor. Strategia ar fi fost, potrivit avocatului său, o formă de hărțuire morală sistematică, parte a unui model de reducere tăcută a personalului. Acuzațiile se înscriau într-o tendință globală de contestare a PIP-urilor abuzive, pe care mulți angajați le percep ca pe o armă împotriva demnității lor profesionale. Acum, însă, cu decizia CAB, acest discurs capătă o nouă nuanță. Nu toate PIP-urile sunt ilegale, iar fiecare caz trebuie dovedit riguros. Angajații nemulțumiți trebuie să aducă probe clare și consistente, mai ales în fața unor giganți care dispun de resurse juridice impresionante. Ce transmite decizia Amazon România angajaților și companiilor Chiar dacă în final compania a câștigat procesul, cazul scoate în evidență o realitate care nu mai poate fi ignorată: relația dintre angajați și angajatori se transformă. Presiunea performanței, cultura corporatistă bazată pe KPI-uri și modul în care este administrată resursa umană devin teme centrale în lumea muncii. Într-un context în care munca remote și burnout-ul sunt mai prezente ca oricând, limitele acceptabile ale performanței sunt contestate mai frecvent. Reprezentanții Amazon au transmis într-un comunicat oficial că oferă un mediu de lucru „pozitiv și sigur”, cu sprijin pentru angajați și procese de coaching înaintea oricărei măsuri drastice. Totuși, datele financiare și fluctuația personalului arată o altă realitate: numărul angajaților la Amazon Development Center România a scăzut de la 4.234 în 2022 la 3.424 în 2024, iar compania a înregistrat o pierdere de aproape 30 de milioane de lei în ultimul an, în ciuda unor venituri de peste 800 milioane lei. Decizia finală a Curții de Apel nu înseamnă sfârșitul dezbaterii. Dimpotrivă, deschide o conversație necesară despre cum ar trebui să arate un mediu de lucru echitabil, mai ales într-o industrie în care productivitatea este adesea confundată cu suprasolicitarea. Dacă ești într-o situație similară, nu ignora semnalele. Informațiile, consilierea juridică și solidaritatea pot face diferența. Practicile abuzive pot fi combătute – dar doar dacă alegi să acționezi.
Amazon testează roboți umanoizi care sar din dubițe pentru a livra coletele în locul oamenilor
Amazon face un pas curajos spre viitorul livrărilor la domiciliu: compania americană testează roboți umanoizi care ar putea înlocui curierii umani. Potrivit site-ului The Information, citat de The Guardian, gigantul de 2.000 de miliarde de dolari dezvoltă un software de inteligență artificială care va permite acestor roboți să „țâșnească” literalmente din dubițele de livrare și să ducă pachetele până la ușa clientului. Testele au loc într-un așa-numit „parc umanoid” creat în SUA, unde Amazon analizează modul în care roboții se descurcă în situații simulate de livrare. Deocamdată, echipamentele hardware provin de la firme specializate în robotică, în timp ce Amazon se concentrează pe dezvoltarea sistemului de control AI. Livrări mai rapide, chiar și cu șoferi umani Scenariul imaginat de Amazon nu presupune neapărat renunțarea completă la forța de muncă umană. Într-un viitor apropiat, roboții umanoizi ar putea lucra alături de șoferi, accelerând procesul de livrare. De exemplu, în timp ce angajatul Amazon livrează un colet la o adresă, robotul poate duce alt pachet într-un imobil vecin. Pentru a testa aceste scenarii, Amazon a recreat într-un birou din San Francisco un traseu cu obstacole asemănător cu un spațiu real de livrare, având dimensiunea unei cafenele. Acolo, roboții sunt antrenați să interacționeze cu mediul, să iasă din dubițe Rivian — marca de vehicule electrice folosită de Amazon — și să livreze colete. Compania are deja peste 20.000 de astfel de dubițe în SUA, iar una a fost plasată direct în zona de test. Drum lung de la testare la străzile orașelor După faza de testare controlată, Amazon intenționează să trimită roboții în „excursii de teren” în lumea reală, pentru a vedea cum se descurcă cu obstacolele cotidiene — alei înguste, uși diferite, animale de companie sau copii care aleargă prin curte. Profesorul Subramanian Ramamoorthy de la Universitatea din Edinburgh avertizează însă că mediile neregulate complică serios misiunea roboților. Totuși, dacă livrările sunt limitate la zone standardizate, precum cartiere cu arhitectură similară, succesul e mai probabil. Amazon are deja experiență cu roboții umanoizi în depozitele sale, unde a folosit modele dezvoltate de Agility Robotics. CEO-ul acestei companii, Peggy Johnson, a declarat că roboții „Digit” ajută angajații să predea sarcini automatizate și să devină, în esență, „manageri de roboți”. În paralel, Amazon continuă să testeze și livrările cu drone, după ce a primit anul trecut în Marea Britanie aprobarea de a zbura dincolo de raza vizuală a operatorului. Compania pare decisă să automatizeze cât mai mult „ultima milă” — segmentul cel mai costisitor din lanțul de livrare.
Amazon reinventează smartphone-ul: un telefon cu ecran 3D în care imaginile plutesc
Amazon, cunoscut mai ales pentru e-readerele Kindle și tabletele sale Android, ar putea face un salt spectaculos în industria smartphone-urilor. Potrivit unor surse apropiate companiei, gigantul american dezvoltă un telefon revoluționar care promite să aducă tehnologia 3D într-o formă complet nouă – fără ochelari, fără efort, doar cu ochii tăi. Într-un domeniu dominat de Samsung și Apple, Amazon vrea să schimbe regulile jocului. Noul smartphone pregătit de Amazon ar urma să ofere o experiență vizuală tridimensională, fără ca utilizatorul să aibă nevoie de ochelari speciali. Secretul? O tehnologie avansată care urmărește mișcările ochilor și reacțiile retinei. Astfel, imaginile redate pe ecran nu vor mai părea „plate”, ci vor avea profunzime și vor da impresia că „plutesc” deasupra ecranului, vizibile tridimensional din orice unghi. Mai mult decât atât, interacțiunea cu telefonul ar putea fi complet redefinită. În loc să atingi ecranul, vei putea naviga prin meniuri și conținut doar cu privirea. Tehnologia de eye-tracking ar permite o experiență hands-free, rapidă și intuitivă, potrivit surselor care au vorbit cu jurnaliștii de la The Wall Street Journal. Această inovație amintește de ideea „sci-fi” a hologramelor și aduce o doză de futurism în buzunarul utilizatorului. Dacă Amazon reușește să o implementeze eficient, impactul ar putea fi uriaș nu doar în zona de gaming sau multimedia, ci și în modul în care folosim zilnic smartphone-urile pentru mesaje, apeluri video sau browsing. Patru dispozitive în lucru: ambiția Amazon nu se oprește aici Telefonul 3D este doar o parte dintr-un proiect mult mai amplu. Potrivit acelorași surse, Amazon lucrează în prezent la patru gadgeturi, toate dezvoltate în laboratorul secret din California. Pe lângă cele două smartphone-uri, compania ar mai pregăti și un dispozitiv pentru redarea de conținut audio de pe internet – un indiciu timpuriu al ceea ce avea să devină linia Amazon Echo și asistentul vocal Alexa. Deși planurile par îndrăznețe, ele nu sunt garantate. Sursele avertizează că lansarea acestor produse ar putea fi întârziată sau chiar anulată din motive financiare sau tehnice. Efortul de a aduce o tehnologie 3D fără precedent într-un smartphone viabil comercial nu este deloc mic – și Amazon știe asta. Totuși, compania are istoricul de partea ei. După succesul obținut cu Kindle și tabletele Fire, Amazon a arătat că poate veni cu produse de calitate, la prețuri competitive. Extinderea în zona de smartphone-uri pare un pas logic, dar și riscant, având în vedere concurența feroce. Va reuși Amazon să concureze cu Apple și Samsung? Piața smartphone-urilor este una dintre cele mai dificile și saturate industrii tehnologice. La momentul în care Amazon se gândea să pătrundă pe acest teritoriu, Samsung și Apple dețineau împreună peste 60% din vânzările globale. Cei mai mulți rivali aveau cote de piață de sub 10% și cu greu reușeau să câștige teren. Pentru a-și face loc, Amazon a mizat pe inovație. Ecranul 3D și controlul prin mișcarea ochilor sunt concepte care, dacă sunt bine executate, pot atrage atenția și crea un public loial. Însă rămâne de văzut dacă utilizatorii vor fi dispuși să renunțe la ecosistemele bine închegate ale Apple sau Samsung în favoarea unei experiențe complet noi. Un alt aspect important este integrarea acestui telefon în serviciile deja existente Amazon: Prime Video, Kindle, Amazon Music. Dacă gigantul american reușește să creeze o experiență fluidă și completă, similară cu ce face Apple cu iOS, atunci are șanse reale să devină un jucător important în piața smartphone-urilor. În concluzie, smartphone-ul 3D pregătit de Amazon nu este doar o încercare de a intra pe o piață competitivă, ci o posibilă revoluție în modul în care interacționăm cu tehnologia mobilă. Rămâne de văzut dacă ideea va prinde contur sau va rămâne la stadiul de experiment ambițios. Cert este că promisiunea unui ecran pe care imaginile „plutesc” te face să te gândești de două ori la ce îți dorești de la următorul tău telefon.
Inteligența artificială ne-ar putea întoarce la cărbune. Anunțul Amazon și Nvidia care trădează costurile ascunse ale AI
Inteligența artificială accelerează dezvoltarea tehnologică, dar în același timp scoate la lumină o problemă îngrijorătoare: uriașa nevoie de energie. Reprezentanții Amazon și Nvidia au recunoscut recent că toate opțiunile sunt luate în calcul pentru alimentarea centrelor de date AI, inclusiv combustibilii fosili. Această realitate contrazice imaginea unei tehnologii curate și scoate la iveală costuri ascunse despre care se vorbește foarte puțin. În cadrul unei întâlniri organizate la Hamm Institute for American Energy din Oklahoma City, lideri ai industriei tehnologice și energetice au discutat despre viitorul alimentării cu energie al centrelor de date. În fața unei cereri explozive, marile companii sunt nevoite să aleagă între sustenabilitate și pragmatism. Amazon și Nvidia recunosc nevoia de soluții rapide, chiar și poluante Kevin Miller, vicepreședinte global pentru centrele de date Amazon, a declarat că pentru a putea răspunde cererii actuale este necesară, cel puțin temporar, extinderea utilizării surselor tradiționale de energie, inclusiv gazele naturale. Deși Amazon continuă să investească masiv în energie regenerabilă și tehnologii verzi precum energia nucleară și captarea carbonului, aceste soluții nu vor deveni disponibile pe scară largă înainte de 2030. Miller a subliniat că atingerea neutralității de carbon până în 2040 rămâne un obiectiv, însă pe termen scurt, prioritatea numărul unu este satisfacerea cererilor clienților. Această poziție a fost susținută și de Nvidia, prin vocea lui Josh Parker, director senior de sustenabilitate corporativă, care a insistat că „pur și simplu avem nevoie de energie”, indiferent de sursă. În acest context, ideea utilizării cărbunelui pentru alimentarea infrastructurii AI a fost atinsă cu rezerve. Deși administrația Trump a semnat un ordin executiv pentru sprijinirea industriei cărbunelui, reprezentanții Amazon și Nvidia nu au afirmat clar că vor recurge la această resursă, preferând să păstreze deschise „toate opțiunile”. Impactul real al boom-ului AI asupra mediului Cererea explozivă de energie generată de dezvoltarea inteligenței artificiale poate rescrie strategiile de sustenabilitate ale marilor companii. Jack Clark, cofondator al Anthropic, a avertizat că industria AI ar putea necesita până la 50 de gigawați de putere nouă până în 2027, echivalentul a aproximativ 50 de reactoare nucleare. Această nevoie imensă de resurse pune presiune pe toate tipurile de surse energetice, de la regenerabile la combustibili fosili. Deși în discursurile oficiale se pune accent pe sustenabilitate, în practică, companiile sunt obligate să facă alegeri rapide, pentru a nu pierde ritmul dezvoltării tehnologice. În mod paradoxal, o tehnologie percepută ca un simbol al viitorului ar putea, temporar, să împingă lumea înapoi spre soluții poluante, precum arderea cărbunelui sau extinderea utilizării gazului natural. Această dinamică demonstrează că tranziția energetică nu este un proces linear și că realitățile economice pot forța chiar și cele mai inovatoare companii să își ajusteze ambițiile ecologice. Un viitor incert între inovație și protecția mediului Pe termen lung, liderii din domeniul tehnologic speră ca investițiile în tehnologii emergente, precum energia nucleară avansată sau metodele de captare a carbonului, să reducă dependența de combustibilii fosili. Dar până atunci, presiunea continuă de a livra servicii AI tot mai performante va genera alegeri dificile. Inteligența artificială își cere tributul nu doar în resurse financiare sau de infrastructură, ci și în compromisuri față de obiectivele de mediu. În lipsa unor soluții imediate de alimentare curată, AI riscă să devină, cel puțin în primii ani ai expansiunii sale globale, un factor major de întoarcere la surse de energie poluante.
TikTok, aproape de interdicție în SUA: Amazon și fondatorul OnlyFans, în cursa pentru achiziție
Într-un peisaj digital tot mai tensionat, TikTok se află la un pas de a fi interzis în Statele Unite, cu doar câteva zile înainte de termenul-limită impus de autorități. Până pe 5 aprilie, compania-mamă ByteDance trebuie să găsească un cumpărător american sau riscă excluderea completă de pe piața americană. Între timp, noi oferte se adună în ultima clipă, iar doi jucători surpriză au intrat în cursă: Amazon și fondatorul OnlyFans, Tim Stokely. Licitație pe muchie de cuțit Gigantul Amazon a trimis o ofertă oficială administrației americane pentru achiziționarea integrală a TikTok, potrivit unor surse citate de Reuters. Scrisoarea ar fi fost adresată vicepreședintelui JD Vance și secretarului pentru Comerț, Howard Lutnick. De cealaltă parte, Tim Stokely, prin intermediul startup-ului Zoop, a prezentat o ofertă proprie, în parteneriat cu o fundație din domeniul criptomonedelor. Chiar dacă nici Amazon, nici ByteDance nu au comentat oficial informațiile, acțiunile Amazon au crescut cu 2% imediat după ce zvonul a fost făcut public. Tensiuni politice și suspiciuni de spionaj Criza TikTok a fost declanșată de o lege americană adoptată în 2024, care obligă ByteDance să-și vândă operațiunile din SUA până la 5 aprilie 2025. Autoritățile de la Washington susțin că deținerea TikTok de către o companie chineză ar putea permite Beijingului să desfășoare operațiuni de influență sau să colecteze date despre cetățenii americani. Deși TikTok și ByteDance neagă ferm aceste acuzații, presiunea politică este tot mai mare. Administrația Trump a reluat discuțiile pentru a forța o soluție. Printre variantele analizate: crearea unei entități americane distincte pentru TikTok, cu o reducere a deținerii chineze la sub 20%, conform cerințelor legale. Interes crescut și de la alți investitori Pe lângă Amazon și Zoop, și alte nume mari din lumea investițiilor sunt interesate de TikTok. Fondul de investiții Andreessen Horowitz se află în discuții pentru a participa la un efort de răscumpărare a investitorilor chinezi, alături de Oracle și alți parteneri americani. De asemenea, compania Blackstone ar putea contribui cu capital proaspăt pentru susținerea unui nou consorțiu format din acționari non-chinezi ai ByteDance. Amazon, vis vechi de social media Pentru Amazon, achiziția TikTok ar însemna mai mult decât o investiție strategică. Compania și-a exprimat de mai multă vreme interesul pentru o rețea socială proprie. A cumpărat Twitch în 2014 și Goodreads în 2013, dar niciuna dintre acestea nu a reușit să rivalizeze cu platforme precum Instagram sau TikTok. Recent, Amazon a lansat și o funcție de tip TikTok numită „Inspire”, dar a fost închisă după o perioadă scurtă de testare. Ce urmează Soarta TikTok în SUA se va decide în următoarele zile. Dacă nu va fi găsit un cumpărător acceptat de autoritățile americane, platforma ar putea fi interzisă pentru cei peste 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite. Acest context tensionat a transformat TikTok într-un pion geopolitic, iar cumpărarea sa a devenit una dintre cele mai urmărite tranzacții din tech-ul mondial. Deocamdată, Amazon și fondatorul OnlyFans sunt în joc. Dar întrebarea rămâne: va reuși TikTok să evite interdicția sau va deveni următoarea victimă a războiului digital dintre Washington și Beijing?