George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice
George Butunoiu, consultant executive search, a precizat în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” că piața muncii are capacitatea de a se autoregla și, astfel, nu există motive de îngrijorare în ceea ce privește dispariția locurilor de muncă, o dată cu apariția noilor tehnologii. Antreprenorii rezolvă problemele cel mai bine și cel mai repede, spune George Butunoiu. „Toată conferința s-a dus de la început și până până la sfârșit către inteligența artificială, ceea ce nu e rău, însă ce am observat e că au subestimat foarte, foarte mult capacitatea pieței de a se autoregla. S-a vorbit cu multă îngrijorare, și oficialități, și cei din business despre ce o să se întâmple mai departe, dacă dispar joburi și așa mai departe. Experiența de până acum arată că antreprenorii rezolvă problemele acestea cel mai bine și cel mai repede. Deci n-o să poată să facă 100 de politicieni ce o să poată face 10 antreprenori, fiindcă atunci când o să vadă că e un surplus de forță de muncă undeva sau e o cerere mai știu eu pe unde, sau se lenevesc anumiți oameni și încep să se vrea anumite lucruri, vin și le dau ce au nevoie. Eu sunt mult mai puțin îngrijorat și mult mai optimist față de ceilalți participanți la conferință din punctul acesta de vedere”, a explicat specialistul în recrutare. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Piața muncii este o junglă” Recrutarea se face din ce în ce mai puțin pe technical skills, pe competențe tehnice, este de părere George Butunoiu. „Piața, în momentul acesta, e o junglă și o să fie și în continuare o junglă. S-a vorbit aici la conferință că experiența contează din ce în ce mai puțin și e normal să fie așa, fiindcă tote lucrurile de care erai mândru că ai capitalizat timp de 5 ani, de 10 ani, acum se devalorizează cu o viteză pe care mulți nici nu o observă și, prin urmare, recrutarea se face acum din ce în ce mai puțin pe technical skills, pe competențe tehnice și mult mai mult pe știu eu, pe personalitate, pe relaționare, pe alte criterii, unde acum practic toți pot să fie egali. Unul care n-are nicio experiență, dacă e mai educat, știe să vorbească mai bine, să se poarte mai bine, poate să treacă în fața tuturor celorlalti și, bineînțeles, că mare scandal pe piață – cum a ajuns acolo? Păi, uite cum a ajuns! Și așa o să fie și în continuare. Asta datorită tehnologiei fiindcă în urmă cu mai mult timp ca să înveți o meserie trebuia să stai lângă un meșter, lângă un altul care știa meserie, să vezi cum face, cum să prinzi meseria de la el. Și cel care știa meseria era stăpânul absolut pentru că toate cunoștințele erau depozitate în capul lui. S-au dus vremurile acestea, nu mai sunt”, a explicat acesta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” a adus în prim-plan modul în care provocările legislative, oportunitățile tehnologice și nevoia de experiențe remarcabile pentru angajați se întâlnesc și se completează, transformând funcțiunea de resurse umane într-un motor real de performanță și competitivitate organizațională. Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a precizat că în cadrul dialogului s-au văzut perspective de la firul ierbii, probleme cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii. „A fost un dialog extraordinar, un dialog în care s-au văzut perspective diferite și, în primul rând, ceea ce a contat a fost faptul că s-au văzut perspective de la firul ierbii, să zic așa, lucruri cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii, cu care se confruntă cei care se uită către resursa umană. S-au exprimat temeri în același timp, însă s-au construit și soluții și evident că întotdeauna există un capăt legislativ, de modificare legislativă și că legislativul și zona aceasta de reglementare ar trebui să fie cu un pas înaintea schimbărilor, astfel încât să nu fim luați prin surprindere și să nu fie un impact negativ, pentru că schimbarea e parte din societatea noastră, fie că vrem, fie că nu vrem. Important este să o pregătim, să punem în valoare resursa umană și, mai departe, cu o resursă umană valoroasă, bine pregătită și care are alternativă să putem să creem o economie mai puternică, valoare, inovație și să fim cu toții mai bine ca societate”, a explicat Silvia Dinică. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” „Trebuie să știm să construim pe această tehnologie” Secretarul de stat în Ministerul Muncii este de părere că noile tehnologii vor fi complementare resursei umane. „Noile tehnologii se vor dezvolta în continuare, o dezvoltare semnificativă, vor fi parte din viața noastră, vor fi complementare resursei umane. Trebuie să știm să construim pe această tehnologie. Spunea cineva mai devreme că zona de securitate cibernetică, rolurile de securitate cibernetică vor fi foarte căutate în continuare și va fi și o nevoie de un de un număr mare de specialiști pe zona aceasta, ceea ce evident că va face ca unele meserii să fie căutate. Formarea profesională și specializările vor trebui să se adapteze rapid: care este cel mai scurt timp în care putem pregăti un programator să devină specialist în securitatea cibernetică? E una dintre întrebările la care trebuie să găsim răspuns sau un om care a lucrat deja în IT și care, dacă vrea să schimbe, să poată să facă față provocărilor pe care le oferă noul rol. Tehnologia este aici, tehnologia face parte din viața noastră, însă trebuie să fie un mediu sigur, trebuie să fie etic și să ținem cont de asta în momentul când dezvoltăm tehnologia”, a precizat aceasta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” INTERVIU | Gerasimos Contoguris, Philip Morris România: „O companie merită recunoașterea Top Employer atunci când oamenii ei pot crește cu adevărat”
Marius Budăi, deputat, fost ministru al Muncii, la Gândul „HR Power Players”: Inteligența artificială trebuie transformată din teamă în oportunitate
Deputatul și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, susține că integrarea inteligenței artificiale și a robotizării în economia europeană trebuie abordată proactiv. În cadrul Conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”, acesta a subliniat importanța învățării continue, a parteneriatului onest între stat și angajatori și a pregătirii noilor generații pentru transformările majore ale pieței muncii. „Nu cred că este nimic mai important decât să vorbim despre oameni și despre evoluția lor viitoare”, a declarat deputatul Marius Budăi, fost ministru al Muncii, arătând că includerea tinerilor în această dezbatere este esențială pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă piața muncii. Cu atât mai mult cu cât schimbările tehnologice influențează deja profund mediul profesional, după cum a adăugat Marius Budăi. Integrarea AI, între provocare și oportunitate Un punct central al intervenției sale l-a reprezentat influența inteligenței artificiale și a robotizării asupra viitorului locurilor de muncă. Deputatul a arătat că această temă a fost intens dezbătută atât la nivel național, cât și în cadrul reuniunilor europene la care a participat. Potrivit acestuia, subiectul a fost expus inclusiv în cadrul adunării parlamentare de la nivelul Uniunii Europene, precum și în dialogul cu Comisia Europeană. Budăi a precizat că va continua să insiste asupra necesității unei abordări proactive, nu reactive, din partea statelor membre. „Nu trebuie să fie o teamă, trebuie să o transformăm într-o oportunitate”, a subliniat acesta, explicând că inteligența artificială poate deveni un instrument care să crească productivitatea și rezultatele muncii, dacă este integrată strategic. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Piața muncii, o competiție permanentă Fostul ministru al Muncii a descris piața muncii drept „o piață concurențială”, în care mobilitatea forței de muncă și competiția pentru specialiști sunt realități constante. El a atras atenția asupra fenomenului migrației profesioniștilor către state care oferă salarii mai atractive, dar a punctat că această dinamică este parte a unei piețe în mișcare. „Este bine, până la urmă, că este așa. Trebuie să ne adaptăm”, a afirmat deputatul, insistând asupra responsabilității decidenților de a crea politici publice care să susțină competitivitatea și retenția forței de muncă. Parteneriat stat–angajatori și accent pe învățarea continua În opinia lui Marius Budăi, cheia adaptării la noile realități tehnologice constă într-un parteneriat onest între stat și angajatori. Autoritățile, spune Budăi, trebuie să sprijine companiile în procesul de calificare și recalificare a angajaților, astfel încât competențele acestora să fie permanent actualizate. Deputatul a subliniat că paradigma învățării continue se va schimba semnificativ în anii următori, devenind un element central al vieții profesionale. „Ceea ce știam până acum despre învățarea continuă se va schimba, iar aceasta va fi foarte, foarte importantă”, a concluzionat el. Declarațiile vin într-un context european marcat de accelerarea digitalizării și de dezbateri tot mai intense privind impactul tehnologiilor emergente asupra locurilor de muncă și a echilibrului social. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Compania bistrițeană BETAK face concedieri masive. Peste jumătate dintre angajați își pierd locurile de muncă
Compania bistrițeană BETAK, cu activitate în sectorul metalurgic, a notificat Agenția Județeană pentru Ocuparea Foreței de Muncă Bistrița-Năsăud că va concedia mai mult de jumătate din angajați. În urmă cu o luna, firma a intrat în insolvență și are datorii de peste 62 de milioane de lei. Firma a avut în 2024 o cifră de afaceri de 102 mil. lei cu un profit de 1.398 mil. lei. Compania BETAK a anunțat disponibilizarea colectivă a unei părți din personal din cauza dificultăților economice generate de deschiderea procesului de insolvență. Este vorba despre 90 de angajați, dintr-un total de 179, iar persoanele disponibilizate fac parte din categoriile de personal de execuție, personal operativ și personal TESA. „Ne-au anunțat în primă fază o disponibilizare de 100 de persoane din 197. În final, ne-au notificat doar 90 de persoane. Majoritatea sunt muncitori calificați și necalificați. Mai există personal TESA, femei de serviciu. Sunt și ingineri”, a spus Angela Koos, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud. Concedierile ar urma să fie făcute la începutul lunii martie, însă angajații agenției caută soluții pentru cei 90 de angajați care vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a anunțat că BETAK își va continua activitatea de producție cu restul personalului angajat. „Am identificat locuri de muncă, atât pentru muncitori, inclusiv pentru femeile de serviciu. Am găsit și niște locuri de muncă pentru inginerii în domeniu. Acum, o să luăm legătura cu firmele care le pun la dispoziție aceste locuri de muncă, să vedem în ce măsură îi pot prelua pe cei disponibilizați de la societatea BETAK. Vom începe oferirea serviciului de preconcediere. Ne vom face datoria față de acești oameni, astfel încât tranziția să fie cât mai ușoară către loc de muncă sau, în cel mai rău caz, către o perioadă de șomaj. Compania își va continua activitatea de producție cu restul personalului angajat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Concedieri masive în trei fabrici din România. Sute de angajați pe drumuri Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului
Ce au făcut angajații hotelului Simonei Halep când a început să ningă viscolit în Poiana Brașov. VIDEO
Angajații hotelului Simonei Halep din Poiana Brașov s-au bucurat de ninsorile puternice care au căzut în stațiunea montană, chiar înainte de sejurul de Revelion. Cantitatea mare de zăpadă căzută în Poiana Brașov înainte de Anul Nou atrage turiștii la munte, iar reprezentanții hotelului Simonei Halep se declară mulțumiți de acest lucru. Sejurul de Revelion la hotelul campioanei tenisului începe pe 30 decembrie 2025 și se încheie pe 3 ianuarie 2026. Tarifele ce au stârnit discuții în rândul turiștilor variază între 1.430 și 2.080 de euro de persoană. Angajații hotelului Simonei Halep din Poiana Brașov au surprins imagini spectaculoase după ce a început să ningă puternic în stațiunea montană Sunt tot mai mari șanse ca locurile pentru sejurul de Revelion la hotelul Simonei Halep să se ocupe pe ultima sută de metri, în condițiile în care atmosfera din Poiana Brașov este de poveste. Reprezentanții unității de patru stele nu au stat pe gânduri și au surprins imagini cu ninsoarea din Poiana Brașov, postând pe pagina oficială de Instagram un filmuleț spectaculos. Angajații Simonei Halep au pregătit un sejur special pentru turiști, iar piesa de rezistență va fi petrecerea de Revelion, care îi va aduce în fața invitaților pe artiștii Alessandro & Guya Canino, Mirela Ursache, Giorgio Ciabattoni și DJ Andrei Wab. Seara va include și un moment aparte, oferit de Mrs. Saxy, care, potrivit organizatorilor, „va aduce energie, eleganță și o vibrație caldă, pe gustul tuturor”. Viscolul a creat și probleme în Poiana Brașov Ninsoarea viscolită a creat însă și unele probleme în Poiana Brașov, întrucât rafalele de vânt au împiedicat folosirea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale, iar stratul de zăpadă a fost spulberat în unele zone. Astfel, porțiuni din mai multe pârtii, precum intrarea pe pârtia Doamnei, platoul de deasupra Zidului Mare, Drumul Roșu, platoul de la lac și sub lac, zona de îmbarcare la telescaun, pârtia Lupului, sub S-ul mic și deasupra S-ului mare, precum și ieșirea spre telescaun, au rămas fără zăpadă naturală, potrivit BizBrașov. Reprezentanții locali rămân însă optimiști: „Având în vedere că vântul s-a mai domolit, vom începe producerea de zăpadă artificială pe toate pârtiile din partea superioară. În funcție de condițiile meteo, sperăm ca în câteva zile să deschidem sezonul, cel puțin pe pârtiile din partea superioară”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov.
Angajații Generației Z, epuizați la locul de muncă mai mult decât orice altă categorie de vârstă. Care este cauza
Angajații din Generația Z resimt unele dintre cele mai ridicate niveluri de epuizare înregistrate vreodată. O nouă cercetare sugerează că ei sunt predispuși unor niveluri de stres fără precedent. În timp ce persoanele de toate vârstele spun că resimt epuizare, generația Z și millenialii anunță „vârful epuizării” la vârste tot mai fragede. În Statele Unite, un sondaj efectuat pe 2.000 de adulți a arătat că un sfert dintre americani sunt epuizați înainte de a împlini 30 de ani. Un studiu britanic a indicat, în mod similat, că epuizarea pe o perioadă de 18 luni după pandemia COVID-19 și a constatat că membrii Generației Z raportau niveluri de epuizare de 80%. La nivel global, un sondaj care a acoperit 11 țări și peste 13.000 de angajați și manageri din prima linie a arătat că lucrătorii din Generația Z erau mult mai predispuși să se simtă epuizați (83%) decât restul angajaților (75%). Un alt studiu internațional privind bunăstarea a constatat că aproape un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se confruntau cu un „stres imposibil de gestionat”, 98% dintre aceștia raportând cel puțin un simptom de epuizare. Ce este burnout-ul Burnout-ul poate varia de la o persoană la alta și de la o ocupație la alta. Burnout-ul apare atunci când există un conflict între ceea ce un lucrător așteaptă de la locul său de muncă și ceea ce îi cere de fapt locul de muncă. Această neconcordanță poate lua multe forme: sarcini de lucru ambigue, o supraîncărcare cu sarcini sau lipsa resurselor sau a competențelor necesare pentru a răspunde cerințelor unui rol. Această epuizare progresează în trei dimensiuni. În timp ce oboseala este adesea primul simptom vizibil al epuizării, al doilea este cinismul sau depersonalizarea, care duce la alienare și detașare față de propria muncă. Această detașare conduce la cea de-a treia dimensiune a epuizării: un sentiment tot mai scăzut de realizare personală sau de autoeficacitate. Recomandările autorului:
Inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din angajați
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii. Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare. Harta detaliată până la nivel de cod poștal Iceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării. Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal. Un geamăn digital pentru piața muncii „Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă. Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash. Peste 32.000 de competențe cartografiate Indicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe. Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari. 1,2 trilioane de dolari în salarii expuse Sub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea. Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice. Trei state au validat modelul Cercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma. Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg. Analiză detaliată la nivel de județ Senatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale. „Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea. „Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”. Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate. Nu doar în centrele tehnologice Indicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială. Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut. Protecție pentru munca fizică Balaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale. Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut. Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă. „Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
Ilie Bolojan, întrebat despre valul de concedieri din 2026
Întrebarea pentru Ilie Bolojan era legătă de faptul că la Dacia se anunță disponibilizarea a 900 de oameni. La OMV Petrom 1.000 de oameni. Până în septembrie 19.000 de oameni au fost notificați că își vor pierde locul de muncă. „Domnule Bolojan, ce le spunem acelor români care rămân fără loc de muncă? Cât de mult pune în pericol economia acest val de disponibilizări?”, a fost întrebarea pentru premier, la „The News Man Romania”. Ilie Bolojan: „Sunt două aspecte diferite” Bolojan a făcut distincție între două tipuri de disponibilizări. „Sunt două aspecte. Măsuri care sunt luate de guvern, care au anumite efecte. Și realități din piață, din competiția globală, care face ca anumite companii să angajeze sau să concedieze oameni în funcție de comenzile pe care le au”, a explicat Ilie Bolojan. Din a doua jumătate a anului viitor inflația va scădea Bolojan a transmis un mesaj de optimism pentru a doua parte a anului 2026. „Este evident că anul 2026 va fi anul în care, dacă facem ceea ce trebuie în lunile următoare, se finalizează această situație dificilă și din a doua jumătate a anului următor inflația va scădea și vom stabiliza bugetele în așa fel încât să creăm condiții de dezvoltare”, a declarat liderul liberal. Soluția: atragerea fondurilor europene Bolojan a subliniat importanța atragerii fondurilor europene pentru sprijinirea economiei românești. „Ceea ce urmărim în această perioadă este să atragem fondurile europene pe care le avem alocate. Avem o fereastră de oportunitate, avem 10 miliarde de euro pe care trebuie să îi atragem până în toamna anului viitor din PNRR”, a spus el. Ilie Bolojan: Ce înseamnă aceste fonduri „Asta înseamnă cel mai mare sprijin pe care îl putem da economiei românești, pentru că înseamnă școli care sunt reabilitate, blocuri care se envelopează, investiții importante, locuri de muncă, achiziții în spitale, un pachet important”, a detaliat Bolojan. „Trebuie să guvernăm cu responsabilitate, să asigurăm stabilitatea politică și bugetară pentru a scoate România din această situație dificilă”, a conchis prim-ministrul.
Ce categorii de angajați primesc tichete de masă în România. Cine stabilește acest beneficiu extrasalarial
Deși tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai des întâlnite beneficii extrasalariale din România, reprezintă și unul dintre cele mai prost înțelese componente ale veniturilor angajaților. În multe companii, tichetele de masă sunt trecute doar în Regulamentul Intern sau în Contractul Colectiv de Muncă, fără a fi menționate în contractele individuale de muncă. Potrivit legislației actualizate, practica aceasta este una incorectă și poate să ducă la pierderea garanției juridice a dreptului salariatului la acest beneficiu. Categoriile de angajați care primesc tichete de masă Potrivit Codului Muncii, toate elementele care au caracter de regularitate trebuie introduse în contractul individual de muncă (CIM), nu doar menționate într-un regulament intern. Potrivit articolului 17 din Codul muncii este stabilită obligația angajatorului de a informa candidatul înainte de a semna contractul, despre toate componentele veniturilor salariale: salariul de bază, bonusurile, adaosurile, tichetele de valoare, contribuțiile suportate de angajator și alte beneficii acordate în bani sau natură. Legea nu impune dreptul la tichete de masă pentru toți angajatorii, ci doar o opțiune pe care ei o pot introduce prin contracte sau politici interne. Mai exact, decizia de acordare a tichetelor de masă este stabilită la nivelul fiecărei organizații, prin: Contractul colectiv de muncă (CCM) , negociat între angajator și reprezentanții salariaților; Regulamentul intern , care descrie regulile generale privind categoriile de angajați eligibili, condițiile de acordare și situațiile în care tichetele nu se plătesc (de exemplu, concedii fără plată sau absențe nemotivate); Contractul individual de muncă (CIM) , care transformă beneficiul într-un drept garantat pentru fiecare angajat. Ce valoare are un tichet și cine poate primi Valoarea maximă a unui tichet de masă este periodic actualizată printr-un ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerul Finanțelor, potrivit Legii nr. 165/2018. În 2025, valoarea unui tichet de masă este de 40 de lei pe zi lucrătoare, iar plafonul se indexează semestrial în funcție de inflație. Toți angajații cu contract individual de muncă pot beneficia de tichete, indiferent dacă lucrează cu normă întreagă sau parțială, cu condiția ca angajatorul să fi stabilit acordarea acestora printr-un act oficial. Recomandările autorului:
Trump cere companiilor străine să angajeze și să instruiască americani, după raidul de la fabrica Hyundai
Coreea de Sud se pregătește să repatrieze aproximativ 300 de cetățeni sud-coreeni reținuți în urma raidului din Ellabell, Georgia. Agenții federali americani au arestat joi circa 475 de muncitori la fabrica de baterii auto Hyundai. „În urma operațiunii de aplicare a legii imigrației la fabrica Hyundai Battery din Georgia, fac apel către toate companiile străine care investesc în Statele Unite să respecte legile de imigrație ale națiunii noastre”, a scris Trump pe Truth Social, potrivit Reuters. „Investițiile voastre sunt binevenite și vă încurajăm să aduceți legal oameni foarte inteligenți, cu mare talent tehnic, pentru a construi produse de clasă mondială, iar noi vom face rapid și legal posibil acest lucru. Ceea ce cerem în schimb este să angajați și să pregătiți muncitori americani”, a adăugat președintele SUA. Trump a publicat mesajul la scurt timp după ce le-a spus reporterilor că va analiza situația, subliniind că incidentul nu i-a afectat relația cu Coreea de Sud. Guvernul sud-coreean și-a exprimat regretul față de arestări și față de difuzarea imaginilor din timpul operațiunii, în care muncitorii încătușați au fost ridicați de forțele americane.