Câți ani trebuie să lucrezi cu carte de muncă, pentru a ajunge la o pensie de 4.000 lei, în funcție de salariul tău
Câți ani trebuie să lucrezi cu carte de muncă, pentru a ajunge la o pensie de 4.000 lei, în funcție de salariul tău. O pensie netă de 4.000 de lei nu este la „îndemâna” oricărui român. Nivelul salariului pe parcursul vieții în câmpul muncii are un impact major asupra punctajului strâns în sistemul public de pensii. În funcție de veniturile realizate, perioada necesară pentru atingerea aceluiași punctaj poate varia cu mai mult de 17 ani. Loading … Pentru o pensie netă de aproximativ 4.000 de lei, reperul de calcul este o pensie brută de circa 4.222 de lei. La o valoare a punctului de referință (VPR) de 81 de lei, pentru o pensie brută de 4.222 de lei este necesar un total de aproximativ 52,12 puncte. Calculul este relativ simplu: 4.222 de lei împărțit la 81 de lei înseamnă aproximativ 52,12 puncte. Însă câți ani trebuie să muncească un român pentru a acumula acest punctaj? Răspunsul poate fi dat în primul rând în funcție de nivelul salariului avut în perioada de activitate. Aproape 40 de ani de muncă la salariul minim În scenariul unui român care a câștigat, în medie, salariul minim pe economie, perioada estimată pentru atingerea celor 52,12 puncte este de aproximativ 39,5 ani de muncă. Perioada este mai lungă pentru că un venit mai mic generează, în principiu, un punctaj anual mai modest. Pentru a ajunge la același număr total de puncte, este nevoie astfel de mai mulți ani de contribuție. 32,8 ani la salariul mediu Pentru un român care a avut un venit situat în jurul salariului mediu pe economie, calculul indică aproximativ 32,8 ani de muncă pentru atingerea punctajului necesar. Față de scenariul salariului minim, diferența este de aproximativ 6,7 ani. Cu cât venitul pentru care se plătesc contribuțiile este mai mare, cu atât punctajul acumulat anual poate fi mai ridicat, ceea ce reduce perioada necesară pentru atingerea unui anumit total de puncte. 26,3 ani la un salariu cu 50% peste medie În cazul unui român care câștigă, în medie, un salariu cu 50% mai mare decât salariul mediu pe economie, perioada estimată scade la 26,3 ani. Diferența față de scenariul salariului minim este mare, de peste 13 ani. Așadar, pragul de 25 de ani de vechime devine vital, deoarece după această perioadă se acordă și puncte de stabilitate. Doar 22,3 ani la un salariu de două ori mai mare decât media Pentru un salariu mediu echivalent cu de două ori salariul mediu pe economie, estimarea indică aproximativ 22,3 ani de muncă pentru atingerea celor 52,12 puncte. Este cea mai scurtă perioadă dintre scenariile analizate. În acest caz, punctajul anual obținut din venituri este mai ridicat, astfel încât totalul necesar pentru pensia de aproximativ 4.000 de lei net poate fi acumulat într-un număr mai mic de ani. Ce rol au punctele de stabilitate Un element cheie în calculul pensiei îl reprezintă punctele de stabilitate, acordate pentru vechimea contributivă de peste 25 de ani. Pentru anii 26 până la 30 se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare an. Pentru anii 31 până la 35 se acordă câte 0,75 puncte pentru fiecare an, iar pentru perioada care depășește 35 de ani se acordă câte 1 punct pentru fiecare an. Astfel, pentru cei cinci ani cuprinși între 26 și 30 de ani de vechime se pot acumula 2,5 puncte de stabilitate. Pentru următorii cinci ani, de la 31 la 35 de ani de vechime, se pot acumula alte 3,75 puncte. După 35 de ani de vechime, fiecare an suplimentar aduce câte un punct de stabilitate. Aceste puncte se adaugă punctajului obținut prin contribuțiile realizate în perioada de activitate. De ce diferența dintre salarii contează atât de mult Cele patru scenarii relevă o diferență prăpăstioasă între românii care au avut venituri diferite pe parcursul carierei. La salariul minim, sunt necesari aproximativ 39,5 ani pentru atingerea punctajului analizat! La salariul mediu, perioada scade la 32,8 ani… Pentru un venit cu 50% peste medie, estimarea ajunge la 26,3 ani, iar pentru un salariu de două ori mai mare decât media, la aproximativ 22,3 ani! Drept consecință, între primul și ultimul scenariu există o diferență de aproximativ 17,2 ani. Calculul este orientativ Este important de menționat că aceste valori reprezintă scenarii de calcul, nu o garanție privind pensia pe care o va primi o anumită persoană. În cazul concret al unui viitor pensionar contează veniturile realizate pe întreaga perioadă de activitate, punctajul acumulat în fiecare an, perioadele de cotizare și regulile care vor fi în vigoare la momentul pensionării. Doi români cu aceeași vechime pot ajunge la pensii diferite dacă au avut venituri diferite pentru care au fost plătite contribuțiile. Pentru exemplul de față, respectiv o pensie netă de aproximativ 4.000 de lei, calculul pornește de la o pensie brută de circa 4.222 de lei, echivalentul a aproximativ 52,12 puncte la o valoare a punctului de referință de 81 de lei. Numărul de ani necesari pentru acumularea acestui punctaj poate varia de la aproximativ 22,3 ani la un salariu de două ori mai mare decât media până la 39,5 ani în cazul salariului minim pe economie.
Dragoș Pîslaru, despre legea ANI: Dacă sunt probleme cu amendamentul, avem șansa să le corectăm în Parlament pentru a obține banii din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că demersul pe componenta de justiție și evaluarea financiară din PNRR sunt proceduri distincte, dar care se pot influența. Potrivit lui Pîslaru, solicitarea de clarificări a pornit de la Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene, în timp ce evaluarea îndeplinirii reformei din PNRR va putea fi făcută după includerea acesteia în Cererea de plată 6. Pîslaru: Punctul final de vedere va veni după Cererea de plată 6 Ministrul a explicat că instituțiile europene implicate au atribuții diferite și că analiza privind respectarea angajamentelor din PNRR nu este, în acest moment, finalizată. „Demersul legat de ANI a izvorât de la DG JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală Ana Gallego a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și din spațiul public în presă”, a declarat Pîslaru. În ceea ce privește implicațiile asupra fondurilor europene, ministrul a adăugat: „Ceea ce vă pot spune este că colegii cu care am discutat eu astăzi […] vor putea să-și exprime punctul final de vedere la banii aferenți reformei abia după ce o depunem în Cererea de plată 6.” „Sunt distincte, dar legate” Întrebat dacă solicitarea de clarificări privind legea ANI și evaluarea jalonului din PNRR reprezintă două chestiuni diferite, Pîslaru a răspuns: „Sunt distincte, dar legate.” Ministrul a explicat apoi mecanismul prin care o eventuală constatare pe componenta privind statul de drept ar putea ajunge să influențeze evaluarea reformei din PNRR. „În condițiile în care Directoratul General Justiție analizează și confirmă că sunt probleme legate de nerespectarea tratatelor, asta înseamnă că îi vor înștiința pe colegii lor […] care se ocupă de PNRR cu privire la aceste concluzii. Comisia Europeană acționează, așa ca în cazul unui guvern, când ministerele acționează împreună, la fel și Comisia Europeană acționează împreună”, a declarat Pîslaru. El a continuat: „Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care au încălcat tratatele europene, evident ar duce la o evaluare negativă.” Guvernul a cerut accelerarea evaluării Pîslaru a precizat că răspunsul României la solicitarea de clarificări ar trebui să intre, în mod normal, în zona de responsabilitate a Ministerului Justiției, dar a subliniat că nu deține detalii asupra procedurii. „În mod normal discutăm de Ministerul Justiției, dar recunosc că nu este un subiect care se află în sfera mea de competențe și nu am aceste detalii”, a spus ministrul. În schimb, acesta a confirmat demersul Guvernului pentru urgentarea analizei la nivel european. „Ce știu este că Guvernul României a rugat Comisia Europeană să accelereze evaluarea cu privire la aceste elemente și asta e foarte important de explicat de ce, pentru că dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a declarat Pîslaru. „Dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece” Ministrul a susținut că restul prevederilor aferente jalonului au fost consultate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene și că problema aflată acum în discuție privește amendamentul contestat. „Restul jalonului a fost consultat de altfel cu Comisia Europeană înainte și restul textului îndeplinește reforma”, a afirmat Pîslaru. El a sintetizat cele două scenarii avute în vedere de Guvern: „Deci practic avem această șansă: dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece, dacă sunt probleme pe acel amendament avem șansa să le corectăm […] în Parlament și atunci iarăși să ne obținem banii.”
Ce se întâmplă cu aleșii locali care și-au dat demisia de teama incompatibilității. Explicațiile lui Cseke Attila
Ministrul afirmă că informația contrară s-a răspândit fără să provină dintr-un document oficial și a provocat inclusiv demisii ale unor aleși locali. Cseke Attila: „Nu există incompatibilitate” Într-o intervenție la Digi24, ministrul Dezvoltării a declarat că instituția pe care o conduce a constituit o echipă de specialiști după apariția controversei și a discutat inclusiv cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI). „Noi, în momentul în care am aflat de această chestiune, am instituit o echipă de specialiști la Minister. Am fost în legătură și cu colegii de la ANI, astfel încât să emitem un punct de vedere de specialitate pe această speță. Și acest punct de vedere a fost trimis prefecturilor, care au trimis la primării”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a insistat că, în interpretarea Ministerului Dezvoltării, incompatibilitatea invocată în spațiul administrativ nu există. „Nu există incompatibilitate astăzi, pe legea în vigoare, între calitatea de ales local, consilier local sau consilier județean, și personal contractual angajat în administrația publică”, a afirmat ministrul. Întrebat explicit dacă aleșii locali care lucrează și la stat sunt în prezent incompatibili, Cseke Attila a răspuns: „Nu sunt”. Ministrul acuză propagarea unei „informații eronate” Cseke Attila susține că problema a pornit după ce o interpretare pe care o consideră greșită a circulat în administrația publică, fără să fie verificată anterior cu instituțiile competente. „S-a răspândit în sistemul administrativ o informație eronată, incorectă cu privire la faptul că a existat incompatibilitate. Deci nu a existat până la această adresă nimic oficial din partea autorităților statului”, a spus ministrul. El a criticat și faptul că unii secretari generali ai primăriilor ar fi transmis această interpretare mai departe, iar unor consilieri locali și județeni li s-ar fi cerut să își suspende contractele de muncă. „Dacă eram întrebați înainte ca unii secretari generali de primării și unii de la primării să sune consilierii locali și județeni și să le spună că trebuie să își suspende contractul de muncă, înainte dacă autoritatea statului era întrebată și se emitea un punct de vedere, atunci eram într-o altă situație”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a precizat că depunerea unei demisii nu produce automat încetarea mandatului de consilier. Potrivit explicațiilor sale, demisia trebuie constatată de consiliul local sau județean în prima ședință desfășurată după depunerea documentului. „Demisia devine efectivă din calitatea de consilier local sau consilier județean în momentul în care consiliul local sau consiliul județean constată demisia acelui consilier în prima ședință de consiliu care urmează după depunerea demisiei”, a explicat ministrul. Cseke Attila a adăugat că, până atunci, demisia poate fi retrasă: „În acest moment demisia nu se produce efectiv, ea poate fi revocată, deci momentul în care demisia devine irevocabilă este momentul votării de consiliul local în care se constată această demisie”. Întrebat dacă demisiile depuse în ultimele zile nu și-au produs încă efectele în lipsa ședințelor respective, ministrul a răspuns: „Exact, Codul administrativ este foarte clar, această demisie se constată în prima ședință care urmează acestui act de voință”. Cseke Attila a precizat că nu deține, în acest moment, informații privind numărul consilierilor locali sau județeni care și-au depus demisia. „Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte” Ministrul a susținut că punctul de vedere transmis de Ministerul Dezvoltării prefecturilor reprezintă primul document oficial al unei autorități a statului pe această temă. „Primul document, dacă vreți, oficial asumat de autoritatea statului român a fost acest document pe care l-am trimis prefecturilor și l-au primit și primăriile. Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte și eronate care au circulat în mediul, dacă vreți, digital”, a declarat Cseke Attila. Referindu-se la discuțiile privind modificarea legislației în Parlament, ministrul a pus inițiativa pe seama confuziei produse în administrație și a valului de reacții generat de aceasta. „Nu există niciun document oficial în sensul în care aceasta ar fi o incompatibilitate, dar această informație, circulând în tot sistemul, nefiind verificată de către autoritățile publice, a generat acest val de dezbatere, dacă vreți, și unele demisii în anumite locuri”, a afirmat ministrul. Potrivit lui Cseke Attila, situația a fost între timp clarificată prin punctul de vedere transmis în teritoriu: „Lucrurile s-au rezolvat de ieri, sunt rezolvate. Autoritatea statului are un punct de vedere valabil”.
Piedone îl reclamă la DNA pe prefectul de Timiș pentru că l-a menținut pe Dominic Fritz în funcție
Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat, marți, 4 august, că Dominic Fritz va avea indemnizația diminuată cu 10% pentru o perioadă de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Instituția a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Piedone: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată” Cristian Popescu Piedone susține că prefectul, propus pentru această funcție de USR, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Dominic Fritz, nu doar reducerea indemnizației. „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”, a transmis Piedone, într-o postare pe Facebook. Potrivit documentului publicat de acesta, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor. Piedone le cere procurorilor DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin privind încetarea mandatului primarului Timișoarei sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 privind integritatea și celelalte acte normative aplicabile. Sesizarea solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate, a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei. Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă însă că persoana reclamată este vinovată. Procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale. De ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 18 iunie 2026, recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care fusese confirmat raportul ANI. Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Dominic Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în timpul mandatului fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută. Ce arată datele publicate de ANI Agenția Națională de Integritate a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției. Pentru majoritatea acestora, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. ANI a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă. Datele prezentate de ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR.
Dominic Fritz rămâne în funcție. Legea ANI a fost respinsă de Senat
În comisia juridică de la Senat, parlamentarii au dezbătut și modificat legea ANI, jalon în valoare de 770 de milioane de euro din PNRR. Senatul este cameră decizională în cazul acestei legi, iar reprezentanții PNL au cerut în plen ca proiectul să fie retrimis la comisie. Proiectul a fost adoptat cu 55 de voturi pentru, 28 împotrivă, 29 abțineri. Dominic Fritz rămâne în funcție. Senatorii au respins amendamentul PSD la Legea ANI care îl trimitea acasă. După votul din plen, legea merge direct la promulgare, dacă nu e contestată la Curtea Constituțională. Un amendament la Legea ANI, inițiat de senatorul PSD Ion Cristinel Rujan, prevede că persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese de către ANI, cu confirmarea unei decizii definitive, chiar și înainte de intrarea în vigoare a legii, își vor pierde mandatul. Amendamentul a produs tensiuni în Parlament, iar Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, susține că acesta l-a vizat pe el. După votul din plenul Senatului (camera decizională), Legea ANI poate fi atacată la CCR de către: Președintele României; unul dintre președinții celor două Camere; Guvern; Înalta Curte de Casație și Justiție; Avocatul Poporului; un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. USR are 19 senatori și 40 de deputați. Astfel, ar mai avea nevoie de șase semnături fie la Senat, fie zece la Camera Deputaților.
Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea
Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
Mari probleme în noua lege a Integrității, inițiată de PNL și susținută de USR. Și de ce nu votează PSD
Proiectul de lege privind noua lege a Integrității a fost depus ieri, la Parlament, de către ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, în numele PNL. Legea – care ar avea impact direct pe atribuțiile Agenției Naționale Integritate (ANI) în cazul în care ar fi votată – conține deja amendamente depuse de USR și UDMR și multe controverse. Cea mai mare problemă: Averile demnitarilor rămân secrete. PSD nu este de acord Sediul ANI Chiar dacă după decizia CCR, atât liderii PNL cât și cei ai USR dar și președintele Nicușor Dan au promis că vor susține ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie din nou publice, noua lege a integrității inițiată de PNL menține secretizarea declarațiilor de avere. Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese nu atrage publicitatea acestora. Declarațiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute (…) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”. Ce spune PSD, prin Sorin Grindeanu: „Vi se pare normal să nu fie transparență? PSD-ul nu este de acord și nu va vota. PSD-ul este de acord cu transparentizarea întregului proces. Acum în Parlament vor ca totul să fie la secret, să oprească accesul public la informații, să anonimizeze date și să-și ascundă averile. Este o ipocrizie revoltătoare”. Controversatul prag de la abuzul în serviciu, mutat în zona integrității. PSD nu este de acord ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Deși în cazul deciziilor CCR privind introducerea pragului în cazul situației de abuz în serviciu, atât PNL cât și USR nu au fost de acord cu această prevedere, în cazul situațiilor ce vizează integritatea PNL și USR doresc prag: Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Prin excepție de la alin. (24), în cazul conflictelor de interese, inspectorul de integritate poate dispune motivat, în mod excepțional, neaplicarea interdicției prevăzute la alin. (2) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (24) lit. a) și b) impactul financiar rezultat ca urmare a conflictului de interese este mai mic de un salariu minim brut pe economie.” „Inspectorul de integritate dispune prin raport individualizarea interdicției de pånä la 3 ani aplicarea acesteia în mod proportional, după cum urmează: diminuarea cu 20% dacă impactul financiar rezultat urmare a conflictului de interese este mai mic de 2 salarii minime brute pe economie„. Ce spune PSD, prin liderul Sorin Grindeanu: „Mai mult, au introdus praguri privind integritatea de două salarii minime pe economie. Să vă amintesc de reacțiile publice ale liderilor USR și PNL când a fost vorba de pragul la abuzul în serviciu? „S-a legiferat hoția”. USR pune prag. Campionii transparenței își arată adevărata lor față. (…)Vi se pare normal să punem prag? PSD nu este de acord”. Reducerea interdicțiilor: Aleșii locali nu mai sunt în conflict de interese când emit sau votează acte administrative care vizează banul public. Scapă și rudele primarilor. PSD nu este de acord. O situație aproape bizară o reprezintă prevederea din noul proiect de lege al PNL care scapă primarii (aleșii locali) de situații de conflict de interese atunci când acestea au impact direct pe banul public. Pentru a putea realiza acest lucru, PNL propune prin proiect inclusiv modificarea Codului Administrativ al României, nu numai a legii ANI. Ce prevede proiectul de lege al PNL: La articolul 228 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificärile completärile ulterioare, după alineatul (1), se introduc trei noi alineate, alin. (11) — (13), cu urmätorul cuprins: „ Nu se află în situatie de conflict de interese alesul local care propune, în cazul primarului, respectiv votează, în cazul consilierului local, bugetul, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate pentru lucrări edilitare in cadrul unității administrativ-teritoriale, cu exceptia situatiei in care sunt alocate fonduri către entităti reglementate de Legea societä!ilornr. 31/1990 (…) care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția ori rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv. „Nu se află în situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale in lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv ale acestuia, intr-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voință„. „Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.” Ce spune președintele PSD, Sorin Grindeanu: „Practic, USR vrea praguri cumulative prin care să se ajungă la reducere interdicțiilor privind integritatea. Un exemplu clar este că se modifică Codul Administrativ pentru ca aleșii locali să nu mai fie în conflict de interese când emit sau votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat”. Ce amendamente problematice a depus USR Umbrele participantilor la o conferinta de presa organizata cu ocazia implinirii a 9 ani de la infiintarea partidului, se vad in timpul intalnirii strategice a conducerii USR, in Timisoara, sambata, 20 septembrie 2025. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO După discuțiile PSD cu conducerea Agenției Naționale de Integritate, Sorin Grindeanu susține că în legea PNL și amendamentele propuse de USR și UDMR au mai fost descoperite probleme în lege: Amendament USR: „În cazul în care toate condițiile de la alin. (24) sunt îndeplinite în mod cumulativ, inspectorul nu aplică prin raport interdicția de până la 3 ani.” Amendament USR: „Dacă nu există o sancțiune rămasă definitivă pentru nedepunerea declaraţiilor de avere și a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege în ultimii 3 ani și dacă nu există un raport de evaluare în condiţiile prezentei legi rămas definitiv în ultimii 3 ani și dacă perioada pentru care s-a aflat în incompatibilitate este mai
Dominic Fritz pierde, la Curtea de Apel Timișoara, procesul cu ANI în care este acuzat de conflict de interese. Care este următorul pas
„Curtea de Apel Timișoara a respins cererea mea de anulare a raportului Agenției Naționale de Integritate care a constatat că m-aș fi aflat într-un conflict de interese în 2020. Decizia nu este definitivă și o voi contesta la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sunt cu capul sus. Nu am nimic ce să-mi reproșez”, a anunțat Dominic Fritz, marți, într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, raportul ANI se referă la o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu aproximativ două săptămâni înainte ca Dominic Fritz să își preia mandatul de primar. Este vorba despre o modificare de Plan Urbanistic Zonal (PUZ), realizată de o firmă de proiectare la care este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu suma de 25.000 de lei. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică, luând în considerare că au lăsat raportul la sertar aproape 3 ani și l-au scos cu câteva săptămâni înainte să fiu ales pentru al doilea mandat”, a completat Fritz. În ceea ce privește consecințele unei eventuale decizii definitive nefavorabile, Dominic Fritz menționează că sancțiunea prevăzută de Codul administrativ constă într-o abatere disciplinară, sancționată cu diminuarea indemnizației cu 10% pentru o perioadă de cel mult șase luni. „Posibila sancțiune, dacă aș pierde în a doua instanță, este definită în Codul administrativ ca abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni. Spun asta ca să nu-și facă false speranțe unii – nu plec niciunde!”, a conchis Fritz.
Demnitarii ar putea fi amendați cu 10.000 de lei dacă nu declară locurile de muncă din ultimele 12 luni / Aviz ANI, necesar pentru ocuparea funcției
Executivul a trimis în Parlament un proiect de lege care introduce restricții pre și post angajare pentru demnitari și personalul din cabinete, o condiție pentru aderarea la OCDE. Cei care încalcă regulile riscă amenzi de până la 10.000 de lei. „Ca obiectiv de îndeplinit pentru aderarea la OCDE, dar nu numai, a fost adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea legii 176 pe 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea legii 144 pe 2007, așa-numita lege ANI”, a tranmis Dogioiu. Demnitarii, obligați să depună o declarație privind angajările din ultimul an Proiectul vizează demnitari, de la prim-ministru și miniștri până la consilieri și personal contractual din cabinete, care vor avea obligația să depună, în 15 zile de la numire, o declarație cu angajările din ultimele 12 luni. „Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar, privind restricții pre- și post-angajare pentru mai multe categorii de persoane. În primul rând, sigur, este vorba despre demnitari, începând cu primul ministru, ministri, secretar general al Guvernului, consilieri, dar continuând și cu personalul contractual de la cabinetele demnitarilor. Din momentul intrării în vigoare a acestei legi, ei au la dispoziție 15 zile, de la data anumirii sau alegerii în funcție, să depună o declarație pe propria răspundere, în care să precizeze angajările anterioare, aferente ultimelor 12 luni, obligații pe care îi vizează atât pe cei cu funcții publice de conducere, cât și, cum vă spuneam, personal contractual. La finalul mandatului sau al contractului, post-angajare, au obligația nu numai de a păstra confidențialitatea, dar și a notifica intenția de a desfășura activități profesionale remunerate sau nu la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activitățile respective sunt prezumate că ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior. Ei trebuie să notifice această intenție de a desfășura aceste activități, ANI evaluează situația și emite un aviz. A desfășura o asemenea activitate post-mandat, fără notificare și sau fără aviz, duce la sancțiuni contravenționale semnificative până la 10.000 de lei”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a descris măsura drept „sistemul de combatere a ușilor batante”, aplicat în alte țări, prin care „ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”.
Dragoș Anastasiu, vizavi de decizia CCR: „Transparenţa trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private”
Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui al României pentru relaţia cu mediul de afaceri, neagă existenţa oricărei legături între afirmaţia sa potrivit căreia „ar trebui să scăpăm de această practică” a publicării pe internet a declaraţiilor de avere şi recenta decizie a Curţii Constituţionale care stabileşte că declaraţiile de avere nu mai trebuie să conţină şi veniturile şi bunurile soţilor şi nici nu mai trebuie să fie publice. Este o coincidență, sugerează omul de afaceri. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, subliniază Anastasiu, adăugând că trebuie să discutăm echilibrat despre ”cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor. Curtea Constituțională a României CCR a admis joi sesizarea privind neconstituționalitatea a două articole din Legea ce vizează integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv obligația de a include în declarațiile de avere informații privind bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor, precum și obligația ANI de a asigura publicarea declarațiilor. Sistemul declarațiilor de avere a fost introdus de Guvernul Adrian Năstase, ca parte a negocierilor de aderare a României la UE, ca o garanție a transparenței și luptei anti-corupție. În cadrul unei emisiuni la Prima News, am exprimat o opinie personală cu privire la oportunitatea publicării pe internet a declaraţiilor de avere, afirmând că „ar trebui să scăpăm de această practică”. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, scrie Anastasiu pe Facebook. Anastasiu subliniază că,” în mod cu totul întâmplător”, la câteva zile după acea emisiune, Curtea Constituţională a României a emis o decizie prin care a stabilit că: declaraţiile de avere nu mai trebuie publicate pe site-ul ANI; nu mai este obligatorie menţionarea veniturilor soţului/soţiei şi ale copiilor. “Unele publicaţii au sugerat o legătură între cele două momente. Ţin să subliniez că nici măcar nu am avut cunoştinţă de existenţa acestei speţe pe rolul CCR şi, în plus, declaraţiile mele nu au fost făcute în numele Administraţiei Prezidenţiale, ci exclusiv în nume propriu si din preocuparea de atragere a celor mai competenţi profesionişti în administraţia publică”, precizează Dragoş Anastasiu, adăugând că înţelege de ce această decizie şi, în acest context, şi declaraţiile sale au stârnit reacţii din partea societăţii civile şi a presei. Între interesul public şi drepturile individuale ale cetaţenilor “România are o istorie politică recentă marcată de corupţie şi lipsă de responsabilitate publică, iar teama că o asemenea măsură ar putea reduce transparenţa este legitimă. Opinia mea a fost exprimată din perspectiva oportunităţii şi eficienţei: transparenţa este esenţială într-o societate democratică, dar trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private. Îmi menţin convingerea că verificarea averilor trebuie să se realizeze riguros de către instituţiile competente, nu prin expunerea lor publică generalizată”, explică omul de afaceri. El susţine că, din punct de vedere juridic, “mulţi jurişti de calibru au confirmat deja că decizia Curţii Constituţionale este una corectă”. “România are nevoie de un stat performant, modern şi integru, iar pentru a-l construi, trebuie să discutăm echilibrat despre cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor”, conchide consilierul onorific al preşedintelui României. Citiți și: Consilierul lui Nicușor Dan a susținut secretizarea declarației de avere înainte de hotărârea CCR: „Să scăpăm de tâmpenia asta”