Etichetă: anxietate

Creșterea stocurilor de numerar în UE pe fondul crizelor globale

Numărul bancnotelor aflate în circulație în UE este în creștere, cu toate că tot mai multe persoane dețin telefoane inteligente.  Potrivit unor noi date, incendiile de vegetație tot mai răspândite, războaiele din Iran și Ucraina și atacurile cibenretice alimentează temerile europenilor asupra vieții de zi cu zi.  Loading … Populația din UE, încurajată să aibă rezerve de apă, alimente și numerar pentru 72 de ore Numerarul este pe locul doi după plățile contactless în multe orașe din Europa, însă, cantitatea bancnotelor aflate în circulație este în creștere, a declarat Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, la școala de vară MacGill din Irlanda, potrivit The Guardian. Creșterea numerarului a fost cauzată de anxietatea europenilor legată de pandemia de COVID-19 din 2020-2021, de războaiele din Ucraina și Iran, precum și de impactul atacurilor cibernetice asupra sistemelor de plată online și contactless, susțin experții. „Stocul de bancnote continuă să crească. În tranzacții, bancnotele scad, dar stocul crește”, a adăugat Lane. Țări europene, inclusiv Austria, Finlanda, Germania, Suedia și Olanda, au recomandat deja ca cetățenii să păstreze între 70 și 100 de euro per gospodărie, suficienți pentru a plăti pentru lucrurile esențiale timp de 72 de ore, în cazul în care aplicațiile online și mobile nu funcționează. Atacurile cibernetice pot perturba cumpărăturile online timp de câteva săptămâni Anul trecut, un atac cibernetic din Marea Britanie care a lovit compania Marks & Spencer a împiedicat preluarea de comenzi online timp de câteva săptămâni. În 2025, locuitorilor din Uniunea Europeană li s-a recomandat să stocheze alimente, apă și produse esemnțiale pentru 72 de ore în caz de urgență, precum incendiile catastrofale din această vară din Spania și Franța, inundațiile și furtunile, precum și atacurile cibernetice sau chiar în caz de război cu Rusia. Gospodăriile au fost încurajate să pregătească pachete de criză care să includă apă îmbuteliată, un radio cu tranzistori, alimente conservate și numerar. Numerarul este în creștere în UE Valoarea numerarului din UE a crescut de la 1 trilion de euro în 2016 la 1,6 trilioane de euro în iunie 2026. Peste 31 de miliarde de bancnote sunt în circulație, comparativ cu cât erau înainte de pandemia de COVID-19: 24 de miliarde. Bancnota de 50 euro a fost cea mai populară și cel mai des folosită în 2025, urmată de bancnota de 100 euro. Sursa Foto: Shutterstock

Frământările mentale ale legendarului Michael Phelps: Nu mai voiam să trăiesc

Pentru un sportiv de performanță, momentul în care este nevoit să se retragă din activitate poate lăsa urme adânci. Însuși Michael Phelps (41 de ani) a trecut printr-o depresie severă din această cauză și chiar a fost la un pas de sinucidere, după cum a mărturisit recent. Considerat unul dintre cei mai mari înotători ai tuturor timpurilor, americanul a cucerit nu mai puțin de 28 de medalii olimpice, dintre care 23 de aur. Succesul nu l-a ferit, însă, de frământările mentale, despre care a avut curajul de a vorbi public, în speranța că experiențele sale îi vor ajuta pe colegii mai tineri. Sănătatea mintală reprezintă un subiect de importanță majoră în zilele noastre, mai ales când vine vorba despre sportivii de elită. Până la 35% dintre ei se confruntă cu anxietate sau depresie, conform statisticilor. Drama lui Michael Phelps. A fost aproape de sinucidere Michael Phelps și-a anunțat oficial retragerea în 2012, după Jocurile Olimpice de la Londra, o ediție în care a cucerit patru titluri. Decizia a fost urmată de o perioadă extrem de dificilă, în care a simțit că și-a pierdut complet sensul vieții. „Nu mai voiam să trăiesc. Aveam doar 30 de miligrame de somnifere în acea seară și e bine că nu am avut mai mult pentru că le-aș fi luat. Acela a fost cel mai mare avertisment”, a povestit legendarul înotător pentru L’Equipe, într-un documentar dedicat antrenorului și mentorului său Bob Bowman. La rândul său, acest a vorbit despre calvarul fostului elev, rememorând episodul din toamna lui 2014, când a ajuns în arestul poliției pentru că s-a urcat la volan sub influența băuturilor alcoolice. Salvarea a venit datorită internării într-un centru de recuperare, variantă pe care Phelps o refuza cu vehemență inițial. „Mi-a spus că nu vrea să meargă. I-am zis: «Trebuie să mergi. Orice altă decizie e greșită. Dacă nu mergi, nu știu ce ți s-ar putea întâmpla»”, a relatat Bowman. Și-a reluat cariera, cucerind alte medalii de aur În momentul în care a început să se simtă mai bine, Michael Phelps și-a reluat cariera, scriind noi pagini de istorie pentru înotul mondial. Cinci medalii de aur, plus una de argint și-a trecut în cont la Jocurile Olimpice din 2016, dar anxietatea și depresia i-au dat în continuare bătăi de cap, cum se întâmplă și acum. „Înainte de a veni aici, am avut o programare la psiholog. Ieri am mai avut una. Este un proces continuu., nu voi scăpa niciodată de depresie și anxietate. Întrebarea e: cum le gestionez?”, și-a încheiat americanul confesiunea.

Depresia de vară există și poate fi la fel de gravă ca cea din sezonul rece. Ce spun specialiștii

Depresia sezonieră este asociată, de cele mai multe ori, cu lunile reci de iarnă, însă specialiștii atrag atenția că această afecțiune poate apărea și în timpul verii. Valurile de căldură, nopțile tropicale, dar și temperaturile ridicate pot declanșa simptome care, în unele cazuri, devin la fel de severe ca cele întâlnite în depresia sezonieră din sezonul rece, potrivit Euronews. Dacă ne-am gândi din punct de vedere al sănătății mintale, la nivel mondial, peste un miliard de persoane se confruntă cu probleme din această sferă, iar numărul acestora continuă să crească, în special din cauza anxietății și depresiei. Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este o formă de depresie care apare într-o anumită perioadă a anului și este considerată o afecțiune medicală serioasă, îngrijorătoare. Deși este întâlnită mai ales iarna, când zilele sunt mai scurte iar oamenii petrec mai puțin timp în aer liber, există și cazuri în care simptomele apar vara. Cum se manifestă depresia de vară Un studiu recent arată că depresia sezonieră de vară este un subtip mai rar, care afectează în jur de 0,57% din populația globală, comparativ cu depresia sezonieră de iarnă, care afectează aproximativ 5% dintre oameni. Potrivit cercetătorilor, temperaturile extreme și nopțile foarte călduroase pot favoriza apariția simptomelor supărătoare. Acestea pot varia de la o stare accentuată de tristețe până la manifestări severe, precum insomnie, pierderea poftei de mâncare, anxietate și agitație. Psihologul clinician Adam Borland, de la Cleveland Clinic, recomandă menținerea unei rutine zilnice, evitarea expunerii prelungite la căldură și acordarea unei atenții sporite odihnei. În situațiile în care simptomele devin severe sau persistă, acesta recomandă consultarea unui specialist. În același timp, datele privind sănătatea mintală la nivel mondial sunt tot mai îngrijorătoare. O analiză publicată în revista The Lancet, bazată pe Studiul Global privind Povara Bolilor, arată că aproximativ 1,2 miliarde de persoane, adică aproape 15% din populația lumii, trăiau cu o afecțiune psihică în 2023. Comparativ cu anul 1990, numărul cazurilor a crescut cu 95%, iar tulburările mintale au urcat de pe locul 12 pe locul 5 în clasamentul principalelor cauze de pierdere a sănătății la nivel mondial. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în cazul depresiei majore și al tulburărilor de anxietate, care au crescut cu 131%, respectiv 158%, devenind cele mai răspândite afecțiuni de sănătate mintală.

Între intestin și creier există un dialog continuu. Explicațiile unui medic

Microbiota intestinală a devenit un subiect popular, invocat pentru tulburări digestive, starea de spirit sau prevenirea bolilor cronice. Gastroenterologul italian Gianluca Ianiro, profesor la Universitatea Sacro Cuore, a explicat ce este confirmat științific și ce ține încă de zona modelor și a marketingului, într-un interviu acordat La Stampa. Întrebat despre diferența dintre cei doi termeni, Ianiro a spus că aceștia sunt adesea confundați. Microbiota reprezintă ansamblul microorganismelor dintr-un anumit mediu al corpului. Poate fi vorba despre intestin, cavitatea bucală sau piele. Microbiomul, în schimb, se referă la patrimoniul genetic al acestor microorganisme. Gastroenterologul a rezumat diferența simplu: microbiota înseamnă „cine este acolo”, iar microbiomul „ce poate face”. Intestinul și creierul comunică permanent. Ce înseamnă asta pentru sănătatea ta Referitor la rolul bacteriilor, Ianiro a spus că realitatea este mai complexă decât credem. Multă vreme, bacteriile au fost văzute doar ca dușmani de combătut. Majoritatea microorganismelor din corp îndeplinesc însă funcții esențiale. Ele contribuie la digestie și protejează împotriva agenților patogeni. Participă și la reglarea sistemului imunitar, a explicat gastroenterologul. Întrebat despre relația dintre intestin și creier, Ianiro a vorbit despre o comunicare bidirecțională. Creierul influențează intestinul, iar intestinul trimite semnale către creier. Intestinul nu ia decizii autonome, ca un „al doilea creier”. El este, mai degrabă, integrat profund în sistemul nervos. Nu doar digestia depinde de intestin. Ce influență are asupra creierului Ianiro a confirmat existența unor dovezi solide privind legătura dintre microbiotă și sănătatea mintală. Acestea vizează tulburări precum anxietatea, depresia și problemele de comportament alimentar. Gastroenterologul a atras însă atenția asupra unei limite importante. Nu se poate afirma încă faptul că un anumit profil al microbiotei ar cauza o tulburare precisă. În privința testelor de microbiom, Ianiro a explicat că tehnicile moderne au avansat mult. Acestea permit identificarea a sute de specii microbiene din intestin. În anumite domenii, precum cancerul colorectal, aceste cunoștințe ar putea deveni utile clinic. Marea provocare rămâne transformarea datelor în indicații personalizate pentru pacienți. Întrebat de ce sănătatea microbiotei contează atât de mult, Ianiro a dat mai multe exemple. A menționat bolile inflamatorii cronice intestinale, precum boala Crohn. A vorbit și despre domeniul oncologic, în special despre cancerul colorectal. Anumite microorganisme sunt asociate mai frecvent cu această boală. Ele pot favoriza inflamația cronică și creșterea tumorală, a precizat gastroenterologul. Ianiro a adăugat că microbiota este studiată și în bolile neurologice. Au fost observate alterări ale acesteia în boala Parkinson și Alzheimer. Același lucru este valabil pentru scleroza multiplă și alte tulburări neuropsihiatrice. Ce strategii au bază științifică pentru o microbiotă sănătoasă Recomandările pentru microbiotă coincid adesea cu cele generale. O dietă variată, bogată în legume și fibre, rămâne esențială. La fel de important este și consumul responsabil de antibiotice. Acestea pot altera profund echilibrul microbian din intestin. Gastroenterologul s-a arătat sceptic față de soluțiile-minune din comerț. Niciun aliment sau supliment nu poate „repara” universal microbiota, a spus el. Sănătatea acesteia se construiește prin obiceiuri sănătoase, menținute constant în timp.

Ce îi sperie cel mai tare pe angajații unei companii. Avertismentul dur al unui lider: Dintr-o dată, cifrele nu s-au mai potrivit

Ce îi sperie cel mai tare pe angajații unei companii. CEO-ul Kelvin Kao avertizează că, dacă rămâi indiferent într-o perioadă dificilă pentru compania ta, nu vei face decât să îi sperii și mai mult pe angajați. Angajații trăiesc deja fiecare zi cu incertitudine, deci nesiguranța de pe chipul managerului ar accentua și mai mult frica, scrie channelnewsasia.com. Oamenii merită să cunoască tot adevărul, pentru a lua decizii corecte în privința vieții lor. „În 2021, am acordat un interviu unei publicații despre cum agenția mea de creație a reușit să treacă peste coșmarul pandemiei de COVID-19, fără să concediez niciun angajat”, povestește Kelvin Kao. „În 3 luni, a pierdut 3 conturi majore – o nenorocire pentru orice companie, cu atât mai mult pentru mica noastră firmă. Din senin, cifrele nu s-au mai „potrivit”. Acel lucru despre care vorbeam cu mândrie era acum amenințat. În 2 săptămâni, am decis cea mai bună strategie, explorând opțiuni, precum reduceri de buget și un plan pentru a vedea dacă pot evita concedierile. Chiar și cu reducerile bugetare, veniturile nu ar fi fost sustenabile, pentru a ne plăti toți oamenii. Au urmat discuții dificile și 20% dintre oameni au fost redistribuiți. La acea vreme, eu m-am concentrat pe comanda acestei „nave”, în plină furtună”, mărturisește antreprenorul. Kelvin Kao: „Eu aveam informația, ei nu aveau nimic…” „În calitate de lider și fondator al companiei mele, aveam ceva ce ei nu dețineau: context și informație. Știam care sunt conturile pierdute, cât de gravă e situația, ce planuri de restructuare avem. Chiar și în această situație grea, faptul că aveam informații mă ajuta să iau decizii. Echipa mea era „oarbă”. Doar bănuia. Discuțiile între colegi au devenit mai scurte și precaute, iar ședințele inopinante s-au transformat în momente de panică, chiar dacă, până atunci, fuseseră doar simple întâlniri de rutină și de brainstorming. Fără context și informație, angajații mei au speculat, au tras propriile concluzii și și-au imaginat ce este mai rău”, povestește omul de afaceri. Faptul că taci mâlc generează și mai multă frică „În ultimul an, în mijlocul unui nou val de concedieri și tensiuni economice în numeroase industrii, m-am gândit la cum trebuie să comunice, de fapt, un lider, mai ales în perioade dificile. Răspunsul evident a fost „mai multă transparență”, dar realitatea este mai complicată decât atât. Liderii înșiși acționează, de multe ori, pe baza unor informații incomplete. Afacerile sunt încă negociate. Bugetele sunt dezbătute. Există limitări juridice și comerciale. Dacă vorbești prea devreme despre anumite lucruri, poți destabiliza o situație. Dar tăcerea are consecințele ei. Cei mai mulți oameni știu deja că este rău, chiar înainte ca șefii să le aducă la cunoștință acest lucru. Proiectele care erau cândva „urgente” sunt acum ignorate. O poziție rămâne neocupată, după plecarea cuiva. Managerii schimbă modul de lucru, devin mai precauți și panicoși. Angajații observă atmosfera. Unesc punctele și așa au imaginea de ansamblu. Atunci, de ce liderii aleg să tacă? Ca să nu creeze panică? În mod ironic, tăcerea lor generează și mai multă teamă și speculație în echipă. Suntem doar niște oameni – fără un anumit nivel de siguranță, ne vom gândi în mod natural la tot ce este mai rău”, recunoaște antreprenorul. Diferența dintre confidențialitate și evitarea anumitor situații „E greu să comunici în momentele dificile. Nu-i de mirare că liderii evită să facă asta. Să transmiți vești proaste nu e pe placul nimănui. Companiile încă cer confidențialitate și spațiu pentru deliberări imperfecte și discuții nefinalizate. Cu toate acestea, există o diferență între a nu divulga informații pentru că ar avea un impact major și a le ascunde, pentru că ar fi incomod pentru comunicator.”, mai spune Kao. Cât ne costă ambiguitatea E greu să piezi un loc de muncă, dar suportabil. Mai dăunătoare este nesiguranța pe termen lung. Anxietatea devine colectivă, când cineva simte că un lucru este în neregulă în companie. Productivitatea are de suferit. Angajații care cândva nu se temeau că-și vor pierde jobul își actualizează acum CV-urile, „pe ascuns”. Angajații merită să cunoască tot adevărul, să fie informați, pentru a lua cea mai bună decizie. Unii vor alege să rămână, alții să plece. Nu este lipsă de loialitate, ci instinctul de supraviețuire”, conchide antreprenorul. Autorul recomandă:

De ce somnul în întuneric total este mult mai benefic pentru sănătate – și cum să te obișnuiești treptat cu el

Somnul în întuneric total este recomandat de specialiști ca parte esențială a igienei somnului. O cameră răcoroasă, liniștită și întunecată creează condițiile optime pentru odihnă. Problema este că mulți oameni se simt neliniștiți în întuneric – și există o explicație biologică pentru asta. De ce întunericul provoacă anxietate „Întunericul creează o reacție reală în creier, care eliberează substanțe chimice ce intensifică anxietatea”, explică Keisha Sullivan, DO, medic specialist în medicina somnului. Când vederea este blocată, celelalte simțuri devin mai ascuțite. Creierul completează golurile – un zgomot banal pare mai amenințător noaptea decât ziua, conform realsimple.com. Joseph Dzierzewski, PhD, psiholog clinic și vicepreședinte la Fundația Națională pentru Somn, nuanțează problema. „În multe cazuri, nu întunericul în sine este problema. Este sentimentul de vulnerabilitate pe care am învățat să-l asociem cu el.” De ce merită să faci schimbarea Ceasul biologic se reglează în funcție de lumină și întuneric. Lumina, inclusiv cea slabă, reduce producția de melatonină. Melatonina este hormonul care facilitează adormirea și menținerea somnului. Expunerea constantă la lumină nocturnă a fost asociată cu hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și creștere în greutate, potrivit lui Sullivan. Cum te obișnuiești treptat cu întunericul Specialiștii recomandă câteva strategii practice: Reducerea treptată a luminii – nu stinge brusc lumina. Diminuează-i intensitatea progresiv înainte de culcare. Becurile inteligente sau becurile calde, de intensitate redusă, fac tranziția mai naturală. Lumină de veghe chihlimbarie sau roșie – dacă întunericul total te dezorientează, o lumină slabă pe hol poate ajuta. Oferă orientarea necesară fără să deranjeze somnul. Rutină constantă de culcare – repetată zilnic, antrenează creierul să producă melatonină pe măsură ce camera se întunecă. Include ritualuri relaxante: un duș cald, ceai de mușețel sau stretching. Evită ecranele cu cel puțin o oră înainte de somn. Confort senzorial – lenjeria familiară și temperatura răcoroasă a camerei compensează absența vizibilității. Dopurile pentru urechi sau aparatele de zgomot alb blochează zgomotele perturbatoare. Tehnici de relaxare – respirația 4-7-8, imagistica ghidată sau relaxarea musculară progresivă sunt utile. Ajută creierul să iasă din modul de alertă și să intre în cel de relaxare.

Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății

Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.

Tehnica simplă care te scapă de stres și anxietate: cum funcționează mindfulness în viața de zi cu zi

Mindfulness, sau atenția conștientă, este o tehnică terapeutică tot mai recomandată pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea stării generale de bine.Această practică se concentrează pe momentul prezent, fără a emite judecăți asupra gândurilor sau emoțiilor. În loc să te lași copleșit de trecut sau de griji legate de viitor, mindfulness te învață să acorzi atenție reală senzațiilor și stimulilor din „aici și acum”, scrie Psihologia-online.com. Ce este mindfulness sau atenția conștientă Mindfulness înseamnă conștientizare deplină. Practic, este vorba de a observa emoțiile, gândurile și comportamentele fără să le cataloghezi drept bune sau rele. Această detașare ajută la procesarea corectă a experiențelor traumatice sau stresante care nu au fost gestionate adecvat în trecut. Cercetările în sănătate mintală arată că mindfulness poate relaxa sistemul nervos central și permite o percepție mai echilibrată a situațiilor de zi cu zi, crescând astfel capacitatea de a gestiona stresul și anxietatea. Cum ajută mindfulness să reduci anxietatea și stresul Practicarea regulată a mindfulness aduce mai multe beneficii: Atenție conștientă: Într-un mediu lipsit de distrageri, te concentrezi asupra momentului prezent și a gândurilor actuale, ceea ce reduce stresul și grijile inutile. Relaxare corporală: Respirația diafragmatică scade ritmul cardiac și relaxează mușchii tensionați. Reglarea emoțiilor: Te ajută să faci față situațiilor tensionate mai ușor, reducând impactul anxietății în viața de zi cu zi. Reglarea apetitului: Stresul și anxietatea afectează adesea alimentația, provocând pierderea sau creșterea apetitului. Mindfulness ajută la conștientizarea impulsurilor alimentare. Igiena somnului: Relaxarea sistemului nervos favorizează secreția de melatonină, hormon esențial pentru un somn odihnitor. Îmbunătățirea stării de spirit: Crește nivelul de serotonină și dopamină, oferind mai multă plăcere și satisfacție în activitățile zilnice. Exerciții practice de mindfulness Pentru rezultate vizibile, este recomandat să practici mindfulness zilnic. Iată câteva exerciții simple: Respirație conștientă: Stai într-un loc liniștit, fără întreruperi, și inspiră și expiră lent timp de 20 de secunde. Repetă până simți relaxarea musculară. Alimentație conștientă: Când mănânci, observă mirosul, gustul și textura alimentelor. Fii prezent la fiecare mușcătură. Observarea mediului: În timpul unei plimbări, fii atent la culori, forme și detalii, fără să le judeci. Mirați-vă interiorul: Conștientizează tensiunile din corp și acceptă-le fără critică. Aceasta ajută la reducerea gândurilor catastrofice legate de viitor. Când să ceri ajutor specializat Chiar dacă mindfulness este eficient, nu poate înlocui tratamentul profesional în cazurile severe. Dacă anxietatea sau stresul îți afectează viața de zi cu zi, consultă un psiholog sau specialist în sănătate mintală. Evită automedicația, care poate provoca efecte secundare nedorite. Mindfulness rămâne însă o tehnică accesibilă, practică și eficientă pentru gestionarea stresului și anxietății. Cu exerciții zilnice și atenție asupra prezentului, poți să îți recapeți echilibrul și să te bucuri mai mult de momentele de zi cu zi.

Un adevăr inconfortabil a fost scos la iveală de specialiști. Cine te stresează, te îmbătrânește

Cercetătorii au analizat datele a 2.345 de participanți cu vârste între 18 și 103 ani, cu o medie de aproximativ 46 de ani, și au identificat legături clare între prezența „hasslerilor” și stresul cronic, depresia, anxietatea și problemele de sănătate fizică, scrie Healthline. Ce înseamnă „hassler” și cât de frecvenți sunt în rețelele sociale Hasslerii au fost definiți ca persoane care creează constant probleme sau fac viața dificilă. Studiul a relevat că 28,8% dintre participanți aveau cel puțin un „hassler”, iar 10% aveau doi sau mai mulți. Persoanele cu o rețea socială mai mare și cu vulnerabilități psihosociale, cum ar fi experiențele adverse din copilărie sau problemele de sănătate, erau mai susceptibile să aibă „hassleri” în jur. Aceștia erau adesea membri ai familiei, cum ar fi părinți sau copii, dar și colegi de muncă, vecini sau colegi de cameră. Impactul „hasslerilor” asupra îmbătrânirii biologice și sănătății Prin analiza probelor de salivă și a markerilor epigenetici, cercetătorii au observat că prezența fiecărui „hassler” poate crește ritmul de îmbătrânire biologică cu aproximativ 1,5% pe an. Mai mult, fiecare persoana dificilă în rețea era asociată cu agravarea depresiei și anxietății, scăderea calității percepute a sănătății mintale și efecte moderate asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea BMI-ului și a raportului talie-șold. Recomandări pentru gestionarea relațiilor stresante Specialiști în psihologie și psihiatrie, precum Menije Boduryan-Turner și Alex Dimitriu, recomandă stabilirea unor granițe sănătoase și adoptarea practicilor de auto-îngrijire, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea. Practicarea limitelor bazate pe valori, nu pe frică, poate ajuta la reducerea impactului „hasslerilor” asupra sănătății mintale și fizice.

De la Roma antică până azi: planta care ajută creierul să se liniștească noaptea

Valeriana este originară din Europa și Asia, iar efectele sale calmante erau cunoscute încă din Grecia și Roma antică. Astăzi este disponibilă sub formă de capsule, pulbere sau ceai. Milioane de oameni o folosesc pentru anxietate socială, insomnie și stres zilnic, scrie New York Post. Cercetările sugerează că valeriana calmează sistemul nervos acționând asupra receptorilor GABA, aceiași receptori vizați de multe medicamente anxiolitice. Efectul său este mai moderat decât al somniferelor eliberate pe rețetă. Mecanismul exact de acțiune nu este încă pe deplin înțeles de oamenii de știință. Ce afecțiuni poate ameliora Valeriana este cel mai frecvent folosită pentru insomnie, anxietate și supraexcitare nervoasă. Unii o folosesc și pentru afecțiuni fizice ușoare asociate stresului cronic. Potrivit New York Post, este una dintre cele mai căutate alternative naturale la medicamentele clasice pentru somn. Eficacitatea valerianei depinde de calitatea și doza preparatului. Siguranța sa pe termen lung nu a fost dovedită în toate cazurile. Este recomandat să consulți un medic înainte de a o combina cu alte medicamente sau tratamente. Valeriana nu este singura opțiune naturală Ceaiul de mușețel este o altă alternativă populară, eficientă împotriva stresului și favorabilă unui somn odihnitor. Susține totodată sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Cercetătorii brazilieni studiază și alte plante tradiționale cu potențial în tratarea inflamațiilor și a anxietății. Revenirea la soluții tradiționale bazate pe secole de experiență reflectă o tendință globală în creștere. Tot mai mulți oameni caută alternative naturale la medicamentele clasice pentru gestionarea stresului cotidian.