Ce îi sperie cel mai tare pe angajații unei companii. Avertismentul dur al unui lider: Dintr-o dată, cifrele nu s-au mai potrivit
Ce îi sperie cel mai tare pe angajații unei companii. CEO-ul Kelvin Kao avertizează că, dacă rămâi indiferent într-o perioadă dificilă pentru compania ta, nu vei face decât să îi sperii și mai mult pe angajați. Angajații trăiesc deja fiecare zi cu incertitudine, deci nesiguranța de pe chipul managerului ar accentua și mai mult frica, scrie channelnewsasia.com. Oamenii merită să cunoască tot adevărul, pentru a lua decizii corecte în privința vieții lor. „În 2021, am acordat un interviu unei publicații despre cum agenția mea de creație a reușit să treacă peste coșmarul pandemiei de COVID-19, fără să concediez niciun angajat”, povestește Kelvin Kao. „În 3 luni, a pierdut 3 conturi majore – o nenorocire pentru orice companie, cu atât mai mult pentru mica noastră firmă. Din senin, cifrele nu s-au mai „potrivit”. Acel lucru despre care vorbeam cu mândrie era acum amenințat. În 2 săptămâni, am decis cea mai bună strategie, explorând opțiuni, precum reduceri de buget și un plan pentru a vedea dacă pot evita concedierile. Chiar și cu reducerile bugetare, veniturile nu ar fi fost sustenabile, pentru a ne plăti toți oamenii. Au urmat discuții dificile și 20% dintre oameni au fost redistribuiți. La acea vreme, eu m-am concentrat pe comanda acestei „nave”, în plină furtună”, mărturisește antreprenorul. Kelvin Kao: „Eu aveam informația, ei nu aveau nimic…” „În calitate de lider și fondator al companiei mele, aveam ceva ce ei nu dețineau: context și informație. Știam care sunt conturile pierdute, cât de gravă e situația, ce planuri de restructuare avem. Chiar și în această situație grea, faptul că aveam informații mă ajuta să iau decizii. Echipa mea era „oarbă”. Doar bănuia. Discuțiile între colegi au devenit mai scurte și precaute, iar ședințele inopinante s-au transformat în momente de panică, chiar dacă, până atunci, fuseseră doar simple întâlniri de rutină și de brainstorming. Fără context și informație, angajații mei au speculat, au tras propriile concluzii și și-au imaginat ce este mai rău”, povestește omul de afaceri. Faptul că taci mâlc generează și mai multă frică „În ultimul an, în mijlocul unui nou val de concedieri și tensiuni economice în numeroase industrii, m-am gândit la cum trebuie să comunice, de fapt, un lider, mai ales în perioade dificile. Răspunsul evident a fost „mai multă transparență”, dar realitatea este mai complicată decât atât. Liderii înșiși acționează, de multe ori, pe baza unor informații incomplete. Afacerile sunt încă negociate. Bugetele sunt dezbătute. Există limitări juridice și comerciale. Dacă vorbești prea devreme despre anumite lucruri, poți destabiliza o situație. Dar tăcerea are consecințele ei. Cei mai mulți oameni știu deja că este rău, chiar înainte ca șefii să le aducă la cunoștință acest lucru. Proiectele care erau cândva „urgente” sunt acum ignorate. O poziție rămâne neocupată, după plecarea cuiva. Managerii schimbă modul de lucru, devin mai precauți și panicoși. Angajații observă atmosfera. Unesc punctele și așa au imaginea de ansamblu. Atunci, de ce liderii aleg să tacă? Ca să nu creeze panică? În mod ironic, tăcerea lor generează și mai multă teamă și speculație în echipă. Suntem doar niște oameni – fără un anumit nivel de siguranță, ne vom gândi în mod natural la tot ce este mai rău”, recunoaște antreprenorul. Diferența dintre confidențialitate și evitarea anumitor situații „E greu să comunici în momentele dificile. Nu-i de mirare că liderii evită să facă asta. Să transmiți vești proaste nu e pe placul nimănui. Companiile încă cer confidențialitate și spațiu pentru deliberări imperfecte și discuții nefinalizate. Cu toate acestea, există o diferență între a nu divulga informații pentru că ar avea un impact major și a le ascunde, pentru că ar fi incomod pentru comunicator.”, mai spune Kao. Cât ne costă ambiguitatea E greu să piezi un loc de muncă, dar suportabil. Mai dăunătoare este nesiguranța pe termen lung. Anxietatea devine colectivă, când cineva simte că un lucru este în neregulă în companie. Productivitatea are de suferit. Angajații care cândva nu se temeau că-și vor pierde jobul își actualizează acum CV-urile, „pe ascuns”. Angajații merită să cunoască tot adevărul, să fie informați, pentru a lua cea mai bună decizie. Unii vor alege să rămână, alții să plece. Nu este lipsă de loialitate, ci instinctul de supraviețuire”, conchide antreprenorul. Autorul recomandă:
De ce somnul în întuneric total este mult mai benefic pentru sănătate – și cum să te obișnuiești treptat cu el
Somnul în întuneric total este recomandat de specialiști ca parte esențială a igienei somnului. O cameră răcoroasă, liniștită și întunecată creează condițiile optime pentru odihnă. Problema este că mulți oameni se simt neliniștiți în întuneric – și există o explicație biologică pentru asta. De ce întunericul provoacă anxietate „Întunericul creează o reacție reală în creier, care eliberează substanțe chimice ce intensifică anxietatea”, explică Keisha Sullivan, DO, medic specialist în medicina somnului. Când vederea este blocată, celelalte simțuri devin mai ascuțite. Creierul completează golurile – un zgomot banal pare mai amenințător noaptea decât ziua, conform realsimple.com. Joseph Dzierzewski, PhD, psiholog clinic și vicepreședinte la Fundația Națională pentru Somn, nuanțează problema. „În multe cazuri, nu întunericul în sine este problema. Este sentimentul de vulnerabilitate pe care am învățat să-l asociem cu el.” De ce merită să faci schimbarea Ceasul biologic se reglează în funcție de lumină și întuneric. Lumina, inclusiv cea slabă, reduce producția de melatonină. Melatonina este hormonul care facilitează adormirea și menținerea somnului. Expunerea constantă la lumină nocturnă a fost asociată cu hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și creștere în greutate, potrivit lui Sullivan. Cum te obișnuiești treptat cu întunericul Specialiștii recomandă câteva strategii practice: Reducerea treptată a luminii – nu stinge brusc lumina. Diminuează-i intensitatea progresiv înainte de culcare. Becurile inteligente sau becurile calde, de intensitate redusă, fac tranziția mai naturală. Lumină de veghe chihlimbarie sau roșie – dacă întunericul total te dezorientează, o lumină slabă pe hol poate ajuta. Oferă orientarea necesară fără să deranjeze somnul. Rutină constantă de culcare – repetată zilnic, antrenează creierul să producă melatonină pe măsură ce camera se întunecă. Include ritualuri relaxante: un duș cald, ceai de mușețel sau stretching. Evită ecranele cu cel puțin o oră înainte de somn. Confort senzorial – lenjeria familiară și temperatura răcoroasă a camerei compensează absența vizibilității. Dopurile pentru urechi sau aparatele de zgomot alb blochează zgomotele perturbatoare. Tehnici de relaxare – respirația 4-7-8, imagistica ghidată sau relaxarea musculară progresivă sunt utile. Ajută creierul să iasă din modul de alertă și să intre în cel de relaxare.
Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății
Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.
Tehnica simplă care te scapă de stres și anxietate: cum funcționează mindfulness în viața de zi cu zi
Mindfulness, sau atenția conștientă, este o tehnică terapeutică tot mai recomandată pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea stării generale de bine.Această practică se concentrează pe momentul prezent, fără a emite judecăți asupra gândurilor sau emoțiilor. În loc să te lași copleșit de trecut sau de griji legate de viitor, mindfulness te învață să acorzi atenție reală senzațiilor și stimulilor din „aici și acum”, scrie Psihologia-online.com. Ce este mindfulness sau atenția conștientă Mindfulness înseamnă conștientizare deplină. Practic, este vorba de a observa emoțiile, gândurile și comportamentele fără să le cataloghezi drept bune sau rele. Această detașare ajută la procesarea corectă a experiențelor traumatice sau stresante care nu au fost gestionate adecvat în trecut. Cercetările în sănătate mintală arată că mindfulness poate relaxa sistemul nervos central și permite o percepție mai echilibrată a situațiilor de zi cu zi, crescând astfel capacitatea de a gestiona stresul și anxietatea. Cum ajută mindfulness să reduci anxietatea și stresul Practicarea regulată a mindfulness aduce mai multe beneficii: Atenție conștientă: Într-un mediu lipsit de distrageri, te concentrezi asupra momentului prezent și a gândurilor actuale, ceea ce reduce stresul și grijile inutile. Relaxare corporală: Respirația diafragmatică scade ritmul cardiac și relaxează mușchii tensionați. Reglarea emoțiilor: Te ajută să faci față situațiilor tensionate mai ușor, reducând impactul anxietății în viața de zi cu zi. Reglarea apetitului: Stresul și anxietatea afectează adesea alimentația, provocând pierderea sau creșterea apetitului. Mindfulness ajută la conștientizarea impulsurilor alimentare. Igiena somnului: Relaxarea sistemului nervos favorizează secreția de melatonină, hormon esențial pentru un somn odihnitor. Îmbunătățirea stării de spirit: Crește nivelul de serotonină și dopamină, oferind mai multă plăcere și satisfacție în activitățile zilnice. Exerciții practice de mindfulness Pentru rezultate vizibile, este recomandat să practici mindfulness zilnic. Iată câteva exerciții simple: Respirație conștientă: Stai într-un loc liniștit, fără întreruperi, și inspiră și expiră lent timp de 20 de secunde. Repetă până simți relaxarea musculară. Alimentație conștientă: Când mănânci, observă mirosul, gustul și textura alimentelor. Fii prezent la fiecare mușcătură. Observarea mediului: În timpul unei plimbări, fii atent la culori, forme și detalii, fără să le judeci. Mirați-vă interiorul: Conștientizează tensiunile din corp și acceptă-le fără critică. Aceasta ajută la reducerea gândurilor catastrofice legate de viitor. Când să ceri ajutor specializat Chiar dacă mindfulness este eficient, nu poate înlocui tratamentul profesional în cazurile severe. Dacă anxietatea sau stresul îți afectează viața de zi cu zi, consultă un psiholog sau specialist în sănătate mintală. Evită automedicația, care poate provoca efecte secundare nedorite. Mindfulness rămâne însă o tehnică accesibilă, practică și eficientă pentru gestionarea stresului și anxietății. Cu exerciții zilnice și atenție asupra prezentului, poți să îți recapeți echilibrul și să te bucuri mai mult de momentele de zi cu zi.
Un adevăr inconfortabil a fost scos la iveală de specialiști. Cine te stresează, te îmbătrânește
Cercetătorii au analizat datele a 2.345 de participanți cu vârste între 18 și 103 ani, cu o medie de aproximativ 46 de ani, și au identificat legături clare între prezența „hasslerilor” și stresul cronic, depresia, anxietatea și problemele de sănătate fizică, scrie Healthline. Ce înseamnă „hassler” și cât de frecvenți sunt în rețelele sociale Hasslerii au fost definiți ca persoane care creează constant probleme sau fac viața dificilă. Studiul a relevat că 28,8% dintre participanți aveau cel puțin un „hassler”, iar 10% aveau doi sau mai mulți. Persoanele cu o rețea socială mai mare și cu vulnerabilități psihosociale, cum ar fi experiențele adverse din copilărie sau problemele de sănătate, erau mai susceptibile să aibă „hassleri” în jur. Aceștia erau adesea membri ai familiei, cum ar fi părinți sau copii, dar și colegi de muncă, vecini sau colegi de cameră. Impactul „hasslerilor” asupra îmbătrânirii biologice și sănătății Prin analiza probelor de salivă și a markerilor epigenetici, cercetătorii au observat că prezența fiecărui „hassler” poate crește ritmul de îmbătrânire biologică cu aproximativ 1,5% pe an. Mai mult, fiecare persoana dificilă în rețea era asociată cu agravarea depresiei și anxietății, scăderea calității percepute a sănătății mintale și efecte moderate asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea BMI-ului și a raportului talie-șold. Recomandări pentru gestionarea relațiilor stresante Specialiști în psihologie și psihiatrie, precum Menije Boduryan-Turner și Alex Dimitriu, recomandă stabilirea unor granițe sănătoase și adoptarea practicilor de auto-îngrijire, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea. Practicarea limitelor bazate pe valori, nu pe frică, poate ajuta la reducerea impactului „hasslerilor” asupra sănătății mintale și fizice.
De la Roma antică până azi: planta care ajută creierul să se liniștească noaptea
Valeriana este originară din Europa și Asia, iar efectele sale calmante erau cunoscute încă din Grecia și Roma antică. Astăzi este disponibilă sub formă de capsule, pulbere sau ceai. Milioane de oameni o folosesc pentru anxietate socială, insomnie și stres zilnic, scrie New York Post. Cercetările sugerează că valeriana calmează sistemul nervos acționând asupra receptorilor GABA, aceiași receptori vizați de multe medicamente anxiolitice. Efectul său este mai moderat decât al somniferelor eliberate pe rețetă. Mecanismul exact de acțiune nu este încă pe deplin înțeles de oamenii de știință. Ce afecțiuni poate ameliora Valeriana este cel mai frecvent folosită pentru insomnie, anxietate și supraexcitare nervoasă. Unii o folosesc și pentru afecțiuni fizice ușoare asociate stresului cronic. Potrivit New York Post, este una dintre cele mai căutate alternative naturale la medicamentele clasice pentru somn. Eficacitatea valerianei depinde de calitatea și doza preparatului. Siguranța sa pe termen lung nu a fost dovedită în toate cazurile. Este recomandat să consulți un medic înainte de a o combina cu alte medicamente sau tratamente. Valeriana nu este singura opțiune naturală Ceaiul de mușețel este o altă alternativă populară, eficientă împotriva stresului și favorabilă unui somn odihnitor. Susține totodată sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Cercetătorii brazilieni studiază și alte plante tradiționale cu potențial în tratarea inflamațiilor și a anxietății. Revenirea la soluții tradiționale bazate pe secole de experiență reflectă o tendință globală în creștere. Tot mai mulți oameni caută alternative naturale la medicamentele clasice pentru gestionarea stresului cotidian.
Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor
România trăiește într-o neliniște continuă. Nu este vorba despre o singură teamă, ci despre un cumul de frici care se suprapun și se amplifică. Oamenii nu mai privesc viitorul cu speranță, ci cu prudență și teamă. Sondajele arată clar: românii se tem mai mult ca oricând de sărăcie, de instabilitate, de război și de pierderea controlului asupra propriei vieți. Sursa foto: Profimedia Această stare generală de anxietate nu apare din senin. Ea de construiește zi de zi, din facturi, din prețuri, din știri, din incertitudini politice și economice, din conflictele din jurul României și din sentimentul că statul nu mai oferă protecție. Frica de austeritate și sărăcie Cea mai puternică teamă a românilor rămâne legată de bani. Creșterea prețurilor a devenit principala sursă de îngrijorare. Aproape un sfert dintre români spun că scumpirile afectează direct viața, iar procentul este de peste două ori mai mare decât în urmă cu zece ani. Oamenii se tem că statul va lua tot mai mult prin taxe și impozite, fără să ofere nimic în schimb. Frica de austeritate se traduce simplu: teama că salariul nu va mai ajunge, că alimentele vor deveni inaccesibile, că traiul decent va deveni un lux. Mulți români au ajuns să muncească doar pentru a plăti facturi, rate și taxe, fără să mai poată pune bani deoparte. Frica de incapacitate de plată și colaps financiar Tot mai mulți români trăiesc la limită. Creditul nu mai reprezintă o soluție de dezvoltare, ci una de supraviețuire. Facturile, ratele și cheltuielile curente apasă bugetele lunare, iar frica de incapacitate de plată crește. Întrebările sunt tot mai des auzite: „La cine ne mai împrumutăm?”, „Ce facem dacă rămânem fără venit?”. Această teamă apare pe fondul creșterii datoriei externe, al instabilității economice și al mesajelor tot mai frecvente despre măsuri dure. Frica de război: o teamă care nu mai pare abstractă Pentru aproape o treime dintre români, posibilitatea unui conflict militar reprezintă una dintre cele mai mari temeri. Războiul din Ucraina a schimbat percepțiile. Ce părea imposibil a devenit posibil. Oamenii se întreabă dacă România ar putea fi atrasă într-un conflict, dacă ar putea apărea recrutări sau atacuri în apropiere. În ultimii ani, discursul public s-a schimbat. Oamenii vorbesc tot mai des despre atacuri cu drone, despre pericole nucleare și despre scenarii care, până nu demult, păreau rupte din filme. Teama de un conflict nuclear, chiar dacă este una extremă, apare tot mai des în percepția publică. Experiența ultimilor ani a lăsat urme adânci. Mulți români se tem de apariția unei noi pandemii, de revenirea restricțiilor și de izolarea forțată. Alții se tem de fenomene meteo extreme, de cicloni, de lipsa alimentelor sau de blocaje în aprovizionare. Frica de pierderea locului de muncă și de viitorul profesional Aproape 60% dintre angajații români se tem că nu vor avea un loc de muncă stabil până la pensie. Vârsta, tehnologia și inteligența artificială creează un sentiment de nesiguranță profundă. Mulți români se tem că nu se vor mai putea adapta, că vor fi înlocuiți sau că salariile vor scădea. Această frică este mai puternică în rândul celor peste 40 de ani și al femeilor. Sursa foto: Profimedia O altă temere tot mai prezentă este cea legată de direcția politică a țării. Aproape 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Instabilitatea politică, radicalizarea discursului și polarizarea societății alimentează frica de haos. O țară care trăiește cu frica zilei de mâine Privite împreună, aceste temeri spun o poveste clară. România nu este doar o țară cu probleme economice sau politice. Este o țară obosită, tensionată și nesigură. Frica dominantă nu este una punctuală, ci frica de viitor. Românii nu se mai întreabă ce vor face peste zece ani. Se întreabă ce vor face luna viitoare. Iar această stare arată că adevărata criză nu este doar una economică sau geopolitică, ci una de încredere și siguranță. AUTORUL RECOMANDĂ: Frica de COVID, frica de război, frica de extremiști, frica de austeritate, frica de ciclon… FRICA este la putere în România și a devenit politică de stat. Cum a ajuns teroarea să țină loc de ideologii și programe Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Reacția Nadiei Comăneci despre gimnastica zguduită de probleme și anxietate: Acum poți vorbi despre asta
Nadia Comăneci a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în sportul în care a scris istorie și atins un subiect sensibil, explicând de ce gimnastica este zguduită de probleme și anxietate. La aproape 50 de ani de la momentul în care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, legendara sportivă a explicat cum gestiona perioadele mai dificile din carieră. Nadia Comăneci, reacție despre ce se întâmplă în gimnastică Nadia Comăneci, aflată la aproape 50 de ani de la momentul la care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în gimnastică și despre faptul că acest sport este zguduit de probleme și anxietate. Problemele psihice au existat mereu în rândul sportivilor, susține Nadia Comăneci, care a explicat de ce acestea nu erau mediatizate în perioada în care ea activa. „Cred că este foarte bine să comunici cu oamenii care te pot ajuta. Înainte nu puteam face asta, pentru că nu aș fi spus deschis că aveam o problemă psihică. Nu puteam, fiindcă era considerată o slăbiciune în fața arbitrilor. Dacă ar fi știut, ar fi gândit imediat: «Nu este în formă, nu este pregătită mental». Acum 40-50 de ani, toți simțeam anxietate înaintea competiției și puțină presiune, dar era considerat normal. Diferența este că acum se poate vorbi deschis despre asta, deși nu toată lumea vrea să o facă public. Mesajul important este că e în regulă, toți adolescenții, fie că fac sau nu sport, vor trece prin astfel de faze. Cine ești, identitatea ta, toate aceste aspecte… nimeni nu scapă de acest drum, iar vorbitul despre el poate ajuta la reducerea presiunii”, a declarat Nadia Comăneci, pentru publicația spaniolă as.com. Cum depășea Nadia Comăneci momentele dificile Nadia Comăneci a povestit cum gestiona momentele mai dificile în perioada în care reprezenta România la cele mai importante competiții. „Sunt multe zile în viață în care nu ne simțim bine. Cred că atunci gestionam altfel situația. Dacă aveam o zi proastă la antrenament, mă întrebam: «Ce se întâmplă dacă am o astfel de zi la Jocuri?». Și îmi pregăteam planurile B și C, adică exerciții mai puțin dificile. Poate că în acele vremuri nu alegeam sau nu puteam decide să nu concurez, era o altă epocă. Dar ceea ce i s-a întâmplat lui Simone a venit chiar în mijlocul Jocurilor, când toată lumea o privea. Când concuram eu, erau alte timpuri, iar oamenii nu știau nimic despre mine. Când concurează ea, toată lumea se așteaptă să câștige. Este mai multă presiune și mai multă responsabilitate. Când combini toate acestea, anxietatea este mult mai mare și e greu să practici un sport când corpul nu este în acord cu mintea. Ea a arătat lumii întregi această situație și le-a transmis că este în regulă să simți așa”, a mai spus Nadia Comăneci, conform sursei menționate anterior.
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.
Simona Halep a rupt tăcerea despre o perioadă neagră a vieții sale. Aveam anxietate. Mă trezeam plângând
Fosta jucătoare de tenis Simona Halep, 33 de ani, a vorbit despre o perioadă mai puțin plăcută din viața ei, când s-a confruntat cu anxietatea. Mai exact, este vorba despre perioada care a urmat finalei la Roland Garros din 2017, când a pierdut împotriva Jelenei Ostapenko, scor 6-4, 4-6, 3-6. Sportiva din Constanța a povestit în cadrul unui interviu acordat recent că a fost foarte afectată în acea perioadă, acuzând stări de anxietate. Simona Halep, despre o perioadă neagră a vieții sale: „Aveam anxietate. Mă trezeam plângând” „(n.r. Se schimbă cu ceva modul în care ești privită de colege la următoarele turnee după ce ai câștigat un Grand Slam?) Crește aprecierea. Apreciezi că a putut să câștige un turneu cu șapte meciuri, cu o presiune pe care nu o mai întâlnești în altă competiție. Admiram mai mult persoanele care au câștigat Grand Slam trecând prin trei finale pierdute. Kim Clijsters rămâne susținătoarea mea cea mai mare pe finalele pierdute, pentru că de fiecare dată venea și îmi spunea: «Și eu am pierdut, dar în final am câștigat». Cumva, m-a încurajat și mi-a dat încredere să continui și să visez. Cel mai important moment al carierei mele legat de Grand Slam a fost cel din 2017, când am pierdut finala. Am suferit enorm, mă trezeam plângând, aveam anxietate, dar nu am renunțat nici măcar la un antrenament. Darren (n.r. Cahill) m-a apreciat atunci, mi-a spus că este impresionant să continui să mă antrenez plângând și suferind. A fost un moment în care eu m-am maturizat foarte mult ca jucătoare de tenis”, a povestit Simona Halep, potrivit Digisport. Jucătoarea care a câștigat două titluri de Grand Slam s-a retras din tenis la începutul lunii februarie. „Mă simt mai relaxată” De când s-a retras, sportivei pare că îi priește această perioadă liniștită, declarând că este mult mai relaxată. „Îmi place foarte mult (n.r. viața de acum), mă simt mult mai relaxată, pot să dorm liniștită fără presiunea și emoțiile pe care le aveam tot timpul. Fiind o sportivă foarte disciplinată, îmi plăcea ca totul să fie perfect și aveam permanent stresul ăsta. Acum pot spune că sunt relaxată, mă bucur de viață într-un fel pe care nu l-am cunoscut până acum. Încep să descopăr multe lucruri noi și-mi place. Sunt împăcată, bucuroasă pentru decizia luată la Cluj și acum aștept să-mi văd ce-mi rezervă viața. Am descoperit viața normală, de zi cu zi, lucrurile minore, simple, dar totodată foarte importante. Am mai multă grijă de mine, dau mai multă atenție persoanei mele și nu mai privesc totul ca pe un obiectiv. Încerc să învăț să trăiesc ziua de acum. În tenis mereu te antrenezi astăzi pentru săptămâna viitoare sau următorul turneu. Tot timpul privești în viitor, dar acum încerc să privesc și să trăiesc în prezent”, a mai spus Halep, potrivit sursei citate anterior. A absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, specializarea Comunicare și Relații Publice, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Parcursul său profesional în jurnalism a început în 2021, când s-a alăturat echipei cotidianului Monitorul de Botoșani în calitate … citește mai mult