Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor
România trăiește într-o neliniște continuă. Nu este vorba despre o singură teamă, ci despre un cumul de frici care se suprapun și se amplifică. Oamenii nu mai privesc viitorul cu speranță, ci cu prudență și teamă. Sondajele arată clar: românii se tem mai mult ca oricând de sărăcie, de instabilitate, de război și de pierderea controlului asupra propriei vieți. Sursa foto: Profimedia Această stare generală de anxietate nu apare din senin. Ea de construiește zi de zi, din facturi, din prețuri, din știri, din incertitudini politice și economice, din conflictele din jurul României și din sentimentul că statul nu mai oferă protecție. Frica de austeritate și sărăcie Cea mai puternică teamă a românilor rămâne legată de bani. Creșterea prețurilor a devenit principala sursă de îngrijorare. Aproape un sfert dintre români spun că scumpirile afectează direct viața, iar procentul este de peste două ori mai mare decât în urmă cu zece ani. Oamenii se tem că statul va lua tot mai mult prin taxe și impozite, fără să ofere nimic în schimb. Frica de austeritate se traduce simplu: teama că salariul nu va mai ajunge, că alimentele vor deveni inaccesibile, că traiul decent va deveni un lux. Mulți români au ajuns să muncească doar pentru a plăti facturi, rate și taxe, fără să mai poată pune bani deoparte. Frica de incapacitate de plată și colaps financiar Tot mai mulți români trăiesc la limită. Creditul nu mai reprezintă o soluție de dezvoltare, ci una de supraviețuire. Facturile, ratele și cheltuielile curente apasă bugetele lunare, iar frica de incapacitate de plată crește. Întrebările sunt tot mai des auzite: „La cine ne mai împrumutăm?”, „Ce facem dacă rămânem fără venit?”. Această teamă apare pe fondul creșterii datoriei externe, al instabilității economice și al mesajelor tot mai frecvente despre măsuri dure. Frica de război: o teamă care nu mai pare abstractă Pentru aproape o treime dintre români, posibilitatea unui conflict militar reprezintă una dintre cele mai mari temeri. Războiul din Ucraina a schimbat percepțiile. Ce părea imposibil a devenit posibil. Oamenii se întreabă dacă România ar putea fi atrasă într-un conflict, dacă ar putea apărea recrutări sau atacuri în apropiere. În ultimii ani, discursul public s-a schimbat. Oamenii vorbesc tot mai des despre atacuri cu drone, despre pericole nucleare și despre scenarii care, până nu demult, păreau rupte din filme. Teama de un conflict nuclear, chiar dacă este una extremă, apare tot mai des în percepția publică. Experiența ultimilor ani a lăsat urme adânci. Mulți români se tem de apariția unei noi pandemii, de revenirea restricțiilor și de izolarea forțată. Alții se tem de fenomene meteo extreme, de cicloni, de lipsa alimentelor sau de blocaje în aprovizionare. Frica de pierderea locului de muncă și de viitorul profesional Aproape 60% dintre angajații români se tem că nu vor avea un loc de muncă stabil până la pensie. Vârsta, tehnologia și inteligența artificială creează un sentiment de nesiguranță profundă. Mulți români se tem că nu se vor mai putea adapta, că vor fi înlocuiți sau că salariile vor scădea. Această frică este mai puternică în rândul celor peste 40 de ani și al femeilor. Sursa foto: Profimedia O altă temere tot mai prezentă este cea legată de direcția politică a țării. Aproape 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Instabilitatea politică, radicalizarea discursului și polarizarea societății alimentează frica de haos. O țară care trăiește cu frica zilei de mâine Privite împreună, aceste temeri spun o poveste clară. România nu este doar o țară cu probleme economice sau politice. Este o țară obosită, tensionată și nesigură. Frica dominantă nu este una punctuală, ci frica de viitor. Românii nu se mai întreabă ce vor face peste zece ani. Se întreabă ce vor face luna viitoare. Iar această stare arată că adevărata criză nu este doar una economică sau geopolitică, ci una de încredere și siguranță. AUTORUL RECOMANDĂ: Frica de COVID, frica de război, frica de extremiști, frica de austeritate, frica de ciclon… FRICA este la putere în România și a devenit politică de stat. Cum a ajuns teroarea să țină loc de ideologii și programe Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Reacția Nadiei Comăneci despre gimnastica zguduită de probleme și anxietate: Acum poți vorbi despre asta
Nadia Comăneci a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în sportul în care a scris istorie și atins un subiect sensibil, explicând de ce gimnastica este zguduită de probleme și anxietate. La aproape 50 de ani de la momentul în care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, legendara sportivă a explicat cum gestiona perioadele mai dificile din carieră. Nadia Comăneci, reacție despre ce se întâmplă în gimnastică Nadia Comăneci, aflată la aproape 50 de ani de la momentul la care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în gimnastică și despre faptul că acest sport este zguduit de probleme și anxietate. Problemele psihice au existat mereu în rândul sportivilor, susține Nadia Comăneci, care a explicat de ce acestea nu erau mediatizate în perioada în care ea activa. „Cred că este foarte bine să comunici cu oamenii care te pot ajuta. Înainte nu puteam face asta, pentru că nu aș fi spus deschis că aveam o problemă psihică. Nu puteam, fiindcă era considerată o slăbiciune în fața arbitrilor. Dacă ar fi știut, ar fi gândit imediat: «Nu este în formă, nu este pregătită mental». Acum 40-50 de ani, toți simțeam anxietate înaintea competiției și puțină presiune, dar era considerat normal. Diferența este că acum se poate vorbi deschis despre asta, deși nu toată lumea vrea să o facă public. Mesajul important este că e în regulă, toți adolescenții, fie că fac sau nu sport, vor trece prin astfel de faze. Cine ești, identitatea ta, toate aceste aspecte… nimeni nu scapă de acest drum, iar vorbitul despre el poate ajuta la reducerea presiunii”, a declarat Nadia Comăneci, pentru publicația spaniolă as.com. Cum depășea Nadia Comăneci momentele dificile Nadia Comăneci a povestit cum gestiona momentele mai dificile în perioada în care reprezenta România la cele mai importante competiții. „Sunt multe zile în viață în care nu ne simțim bine. Cred că atunci gestionam altfel situația. Dacă aveam o zi proastă la antrenament, mă întrebam: «Ce se întâmplă dacă am o astfel de zi la Jocuri?». Și îmi pregăteam planurile B și C, adică exerciții mai puțin dificile. Poate că în acele vremuri nu alegeam sau nu puteam decide să nu concurez, era o altă epocă. Dar ceea ce i s-a întâmplat lui Simone a venit chiar în mijlocul Jocurilor, când toată lumea o privea. Când concuram eu, erau alte timpuri, iar oamenii nu știau nimic despre mine. Când concurează ea, toată lumea se așteaptă să câștige. Este mai multă presiune și mai multă responsabilitate. Când combini toate acestea, anxietatea este mult mai mare și e greu să practici un sport când corpul nu este în acord cu mintea. Ea a arătat lumii întregi această situație și le-a transmis că este în regulă să simți așa”, a mai spus Nadia Comăneci, conform sursei menționate anterior.
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.
Simona Halep a rupt tăcerea despre o perioadă neagră a vieții sale. Aveam anxietate. Mă trezeam plângând
Fosta jucătoare de tenis Simona Halep, 33 de ani, a vorbit despre o perioadă mai puțin plăcută din viața ei, când s-a confruntat cu anxietatea. Mai exact, este vorba despre perioada care a urmat finalei la Roland Garros din 2017, când a pierdut împotriva Jelenei Ostapenko, scor 6-4, 4-6, 3-6. Sportiva din Constanța a povestit în cadrul unui interviu acordat recent că a fost foarte afectată în acea perioadă, acuzând stări de anxietate. Simona Halep, despre o perioadă neagră a vieții sale: „Aveam anxietate. Mă trezeam plângând” „(n.r. Se schimbă cu ceva modul în care ești privită de colege la următoarele turnee după ce ai câștigat un Grand Slam?) Crește aprecierea. Apreciezi că a putut să câștige un turneu cu șapte meciuri, cu o presiune pe care nu o mai întâlnești în altă competiție. Admiram mai mult persoanele care au câștigat Grand Slam trecând prin trei finale pierdute. Kim Clijsters rămâne susținătoarea mea cea mai mare pe finalele pierdute, pentru că de fiecare dată venea și îmi spunea: «Și eu am pierdut, dar în final am câștigat». Cumva, m-a încurajat și mi-a dat încredere să continui și să visez. Cel mai important moment al carierei mele legat de Grand Slam a fost cel din 2017, când am pierdut finala. Am suferit enorm, mă trezeam plângând, aveam anxietate, dar nu am renunțat nici măcar la un antrenament. Darren (n.r. Cahill) m-a apreciat atunci, mi-a spus că este impresionant să continui să mă antrenez plângând și suferind. A fost un moment în care eu m-am maturizat foarte mult ca jucătoare de tenis”, a povestit Simona Halep, potrivit Digisport. Jucătoarea care a câștigat două titluri de Grand Slam s-a retras din tenis la începutul lunii februarie. „Mă simt mai relaxată” De când s-a retras, sportivei pare că îi priește această perioadă liniștită, declarând că este mult mai relaxată. „Îmi place foarte mult (n.r. viața de acum), mă simt mult mai relaxată, pot să dorm liniștită fără presiunea și emoțiile pe care le aveam tot timpul. Fiind o sportivă foarte disciplinată, îmi plăcea ca totul să fie perfect și aveam permanent stresul ăsta. Acum pot spune că sunt relaxată, mă bucur de viață într-un fel pe care nu l-am cunoscut până acum. Încep să descopăr multe lucruri noi și-mi place. Sunt împăcată, bucuroasă pentru decizia luată la Cluj și acum aștept să-mi văd ce-mi rezervă viața. Am descoperit viața normală, de zi cu zi, lucrurile minore, simple, dar totodată foarte importante. Am mai multă grijă de mine, dau mai multă atenție persoanei mele și nu mai privesc totul ca pe un obiectiv. Încerc să învăț să trăiesc ziua de acum. În tenis mereu te antrenezi astăzi pentru săptămâna viitoare sau următorul turneu. Tot timpul privești în viitor, dar acum încerc să privesc și să trăiesc în prezent”, a mai spus Halep, potrivit sursei citate anterior. A absolvit Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, specializarea Comunicare și Relații Publice, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Parcursul său profesional în jurnalism a început în 2021, când s-a alăturat echipei cotidianului Monitorul de Botoșani în calitate … citește mai mult